24,313 matches
-
copil neascultător, Fima spuse: —În regulă. Ai exact un minut să te hotărăști. Peste cincizeci și cinci de secunde În cap trag fermoarul și ies de-aici și nu-mi pasă, după aceea poți să și crăpi. Se pare că amenințarea nu făcu decât să intensifice Împotrivirea reptilei, care i se micșoră și mai mult Între degete. Fima decise să nu mai facă nici un compromis. Trase furios fermoarul pantalonilor și Închise capacul toaletei. Ieși din baie trântind ușa. După cinci minute
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
era numit „comunist“ o „scotea din minți“. Acești oameni care se adunau seara în jurul meselor îmbrăcate într-un alb imaculat, preocupați de bunele maniere, acuzau ceva ce nu cunoșteau, nu fuseseră niciodată în Răsăritul ăla pe care îl socoteau o amenințare pentru orice formă de viață. Iar mama, care stătea acolo în costumul ei simplu, cu mâinile împreunate firesc în poală, zâmbea și tăcea. Asculta acele discuții, cărora participanții voiau să le dea aerul unei conversații adevărate, privea costumele și rochiile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2294_a_3619]
-
la veniturile unui angajat, nu ale unui patron. Firește că așa fusese stabilit, un fel de compensație pentru finanțarea inițială. Dar există vreun contract? Cine se va putea îndoi că acești bani nu au reprezentat achitarea sumei avansate? W. simți amenințarea unui leșin, ochii începură să-i tremure și vocea lui Hackler era tot mai departe, suna ca scârțâitul produs de ruperea gheții. —Comisioanele pe care le-ai primit pentru vânzarea macaralelor nu sunt acum altceva decât achitarea părții tale din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2294_a_3619]
-
pur și simplu, cum făcuseră părinții ei, cum voia să facă și W. Încercă să-l convingă pe tata să nu se lase învins, fiindcă relațiile sale ar fi fost corecte, doar era coasociat, iar povestea cu comisioanele - o simplă amenințare lipsită de temei. Ar fi trebuit să vorbească cu avocatul lui, Hackler încerca să-și pună în practică sforăriile lui mârșave; ea nu-i acordase niciodată încredere acestui mârlan. Trebuia să devină independent, să „riște“, asemenea lui Hans Saner, ca să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2294_a_3619]
-
răspuns - un fel de gol în după-amiaza sticloasă; grădina, tufișul de tuia, chioșcul dinspre stradă, toate își pierduseră sensul, tot ce se putea descrie încetase să mai aibă un sens familiar și nu rămânea decât un ecou sunând ca o amenințare: —Ai să lucrezi pentru mine, și dumneavoastră - i se adresa acum mamei - nu trebuie să vă faceți griji în privința soțului. Îmi țin cuvântul. Dar nici cuvântul ăsta nu mai conta, cuvântul de la început - acel corp al divinului, compus din literele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2294_a_3619]
-
trupul lor, aveam să ne sprijinim de autoturisme la fel cum se sprijineau ei, să ne mișcăm șoldurile, să trăim în filmele lor, în muzica lor, în visurile lor promoționale, să găsim abia acolo un adevărat refugiu, fără să simțim amenințarea care era dată în vileag o dată pe an, și ea, tot în imagini: proiectile gigantice cu nenumărate focoase explozive, mase de oameni în marș, gri, aliniați în cizme în acest pas care a bătut fără întrerupere tactul trecutului. Dar pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2294_a_3619]
-
Și, în timp ce fratele meu se zgâia după coafuri tapate pe promenadă și pe plaje, cosmonauții și astronauții zburau prin cosmos, se vorbea de „schimburi atomice“, de un al treilea război mondial, ca urmare a crizei din Cuba, dar până și amenințările păreau doar o gâdilătură pe ecranul televizorului, în a căror realizare apocaliptică nu mai credea nimeni. Tata abia de mai călătorea, cei mai importanți clienți îi erau atât de bine cunoscuți, încât ajungeau și câteva telefoane ocazionale. Ca toate astea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2294_a_3619]
-
cu rânduri negre gonea spre el, și în fața ochilor lui se închegă din nou într-o imagine pe care n-o putea înțelege. Odată cu explozia aia, o durere arzătoare îi apăsă pieptul, dar nu-i mai rămase timp să recunoască amenințarea cu priviri rapide și tremurătoare, s-o mai țină în frâu. Atât că s-a făcut brusc întuneric, iar W. a nimerit într-un nimic, ca atunci la clinica universitară, doar că acum nu mai era conștient de ce se întâmplase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2294_a_3619]
-
petrecerea alternativă a lui Phil, de mâine seară. —Dumnezeule, uitasem complet! Nu pot merge. Mark a recunoscut că Tally se dă la el de-o săptămână, deși îl cred că nu i-a acceptat avansurile. Încă. I-am spus despre amenințarea voalată a lui Mark, omițând ultima lui înțepătură, de la plecare, despre Kieran. Încă nu știam cum să-i spun Lisei. —Trebuie să vii! Dacă nu vii, atunci eu și Kieran vom fi trecut prin asta degeaba. Și ce-i vom
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1939_a_3264]
-
E mai mult de-atât, mătușă. Poate, zise Lynn îmbufnată. Dar ce șanse mai aveți să vă împăcați dacă tu te vezi cu un alt bărbat? — Nu numai eu mă văd cu altcineva, am obiectat eu. I-am povestit de amenințarea lui Mark că va accepta oferta lui Tally. — Și sunt destul de sigură că sunt amândoi în Franța weekendul acesta. — Dar mi-ai spus că încearcă să-l ajute să-și recupereze banii și că nu s-a întâmplat nimic până
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1939_a_3264]
-
100.000. Nu știm cum a făcut-o sau poate că Mark nu a vrut pur și simplu să-mi spună. Dar Clive avea o anumită cantitate de lichidități și o listă de creditori pe care-i ordonase în funcție de gravitatea amenințărilor cu moartea. Noi ajunsesem aproape de capul listei. Nu avea cum să-și plătească toate datoriile, așa că ne simțeam ușurați că urma să primim câte ceva înapoi. Vedeți, începusem deja să gândesc din nou în termeni de „noi“. Mark fusese de acord
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1939_a_3264]
-
altcineva, chiar dacă șoseaua North Circular era închisă. Mulțumesc. Eu și Mark am schimbat priviri amuzate. Următorul bărbat a fost la fel de precis în elogiul său. —Alfie putea da afară orice bețiv din mașina lui în mai puțin de zece secunde, fără amenințări sau violență. Am auzit un murmur de aprobare în toată biserica. —Sunt toți șoferi de taxi, mi-a șoptit Mark. Ar trebui să fim atenți, a șoptit Kieran. Am putea afla niște ponturi despre scurtăturile prin Hanger Lane Gyratory System
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1939_a_3264]
-
stăruitoarelor dumitale rugăminți. „Qui ne risque, ne gagne pas”. Astfel că orice pretenție ridicată de dumneata în fața acestui caz de forță majoră e înălțată pe un eșafod prea șubred, pe care îl voi dărâma la prima instanță judecătorească. Cât privește amenințarea dumitale că intenționezi să-mi suprimi alimentarea depozitului, trebuie să te fac atent că, procedând astfel, contravii flagrant dispozițiunilor contractului existent între noi, abatere pentru care voi fi silit să te chem în judecată spre a-ți cere plata daunelor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
locul de unde mi se punea brațul în ghips, putui să observ operația și să aud vorba tărăgănată și blajină a bătrânului felcer. Tremura din cap, contestând parcă în permanență ceva. Mâna cu care apucase bisturiul i se clătina ca o amenințare, când încerca să mute gândurile băiețașului înspăimântat. „Cum te cheamă?”, fu prima întrebare a măcelarului cu chipul blând, în timp ce spinteca genunchiul albastru, din care țâșnise un gheizer mic și roșu. „Au!”, țipase băiețașul, și asistenții se opintiră, ca să-l țină
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
la fel de bine să Însemne Cork sau Chelsea. Dar pare mulțumit să o vadă și o ține de mână câteva minute, parcă alinat de atingerea ei. Realitatea este că, pentru a ajunge aici, a străbătut Atlanticul trecând prin furtuni puternice, adăugate amenințării submarinelor germane, dar nimic pe lume nu ar fi putut-o opri, căci i-a promis lui William, când era pe patul de moarte, că are să fie și alături de fratele lui când avea să Îi vină sorocul. Are șaizeci și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
mamei, Mary-Anne Clarke, a fost o celebră curtezană În perioada Regenței și amanta lui Frederick, duce de York, care s-a Întreținut, pe ea și pe fiica sa (legitimă), Ellen, În exil la Paris dintr-o rentă anuală obținută În urma amenințării de a Își publica memoriile compromițătoare și scrisorile de dragoste ale ducelui; sunt Însă informații pe care nu le-a Împărtășit prietenilor.Fiul său, Gerald, a fost cel care a permis ca numele Du Maurier să fie folosit pentru o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
sau unsprezece ani, eram într-a cincea sau a șasea, am devenit un recuperator de datorii abil și eficient din cale-afară. Nu mă lăsam expediat cu un măr sau bomboane ieftine. Nici măcar cuvintele mieroase nu ajungeau la urechile mele. La amenințări făceam față. Cine voia să-mi închidă ușa în nas, nu putea de piciorul meu. Vinerea, ținând cont de ziua de salariu săptămânală, aparițiile mele erau extrem de decise. Nici măcar duminica nu era sfântă pentru mine. Iar în perioada vacanțelor mici
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
îmi anunțam o nouă vizită. Sora mea însă a afirmat mai târziu că nu ar fi fost vorba de o scrisoare, ci de o telegramă al cărei conținut amenințător și-ar fi făcut vădit efectul. Prin intermediul unei scrisori sau telegrafic, amenințarea a reușit să întredeschidă o ușă în sistemul de constrângere dintre zidurile de cărămidă roșie. Abia eliberată, sora, căreia se vede că simțul pentru nevoile terestre nu-i fusese atrofiat pe durata detenției ei monastice, a căutat un frizer care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
zodiilor, destinele noastre și soarta lumii vor urma cursul dinainte menit; dacă imaginația Îți dă greș, dacă după Balanță te duci cu mintea la Leu și nu la Scorpion, maestrul pe care Îl cauți va pieri, iar lumea va cunoaște amenințarea aerului, apei și focului. Toți au căzut la pace, da Izedin nu, că crăpase un arșin de salam și d-acu Îl pirotea soileala, de-i cădea geana, și iera așa dus, că când să dea să plece a Întins
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
umeri, m-a ridicat la o Înălțime considerabilă și m-a lăsat jos În fața toaletei pentru domni. Am ripostat pe loc: am intrat Înăuntru și i-am trântit ușa-n nas. Am stat acolo aproape două ore, nedând nici o atenție amenințărilor nelămurite pe care le profera Într-o spaniolă de baltă. Când mi-am părăsit locul de meditație, aveam drum liber. Cale liberă!, mi-am zis În sinea mea și m-am dus neîntârziat În cușeta mea. Hotărât lucru, zeița Aventurii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
Mi-am Împlinit punct cu punct angajamentul: v-am schițat un raccourci al demersurilor mele pe lângă baroneasa de Servus, Lolò Vicuña de De Kruif și obsedanta fausse maigre, Dolores Vavassour; am izbutit, punând În joc un mélange de subterfugii și amenințări, ca Giovanni Croce, un adevărat Caton al contabilității, să-și pună În joc prestigiul, făcând o vizită aici, la penitenciar, chiar cu puțin Înainte s-o șteargă; i-am oferit nu mai puțin de un exemplar din viperina broșură care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
Le Corbusier Înțelege că o casă e o mașină de trăit, definiție care pare să se aplice mai puțin Taj Mahalului decât stejarului sau peștelui.“ Atari afirmații, axiomatice sau demne de panseurile lui Gâgă, au provocat atunci, pe lângă stupoarea multora, amenințările lui Gropius și Wright, loviți În cetatea lor cea mai intimă. Restul broșurii torpilează Cele șapte lămpi ale arhitecturii de Ruskin, dezbatere care acum ne lasă reci. Nu are deloc - sau are prea puțină - importanță dacă Piranesi a ignorat sau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
care a cântat În șoaptă tanoul Potasman, chiar sub vizualii lu Sarandí, și d-acilea l-am aplaudatără la patru mâini pă Șurub Fără Sfârșit care a venit să-și câștige pă bune medalionu dă Vero Dezobstruant, obligându-mă, sub amenințarea c-un bobârnac În opinci, să casc gura și să-nchid ochii: care banc s-a folosit dă iel fără leșin ca să-mi umple golurile dântre măsele cu scame și alte produse dân turu la pantaloni. Da chiar și potârnichile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
această răspândită lipsă de Înțelegere a adus Comisia de Onoare a Jocurilor Florale, care au dat multă strălucire viguroasei noastre urbe, când m-a invitat să fac parte din juriul lor. Nu Înțeleseseră nimica! Așa cum Îmi dicta datoria, am refuzat. Amenințarea și mita s-au zdrobit de hotărârea mea de om liber. Ajuns aici, ca unul care a oferit de-acum cheia enigmei, a Început să tragă din nou din bombilla și s-a adâncit În forul său interior. După ce a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
care scapă perspicacității acestei Comisii de Corectori, părintele Mario Bonfanti, secundat cu nervozitate de domnul Bernardo Sampaio, a avut În ultimul moment pretenția de a retrage nota anterioară, copleșindu-ne cu telegrame colaționate, scrisori recomandate, mesageri pe biciletă, cereri și amenințări (n.a.). ** Societatis Jesu, „membru al Compañía de Jesús“, ordin călugăresc fondat de Sfântul Ignacio de Loyola (N.A.). Joc de cuvinte: lengua de vaca este numele vulgar, „limba-vacii“, al mai multor flori sălbatice din America de Sud, dar are și sensul figurat de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]