13,806 matches
-
realitate, în loc ca așezămintele noastre exotice să se prăbușească în lipsă de o bază indigenă, [...] baza lor firească - economia noastră burgheză - s-a lărgit tot mai mult, a înrâurit tot mai adânc sufletul poporului, punându-l tot mai mult în armonie cu instituțiile noastre sociale"18. Apare, astfel, în discursul lui Zeletin ideea acțiunii pieței în cadrul societății. Germenii capitalismului nu sunt în forma pe care o ia legislația, ci în "pricinile și urmările ei sociale"19. Competiția, mult timp ocolită, conduce
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
violența. Chiar dacă rațiunea o condamnă, chiar dacă stabilește reguli ale bunei conviețuiri, violența este intrinsecă rațiunii înțelese ca instanță supremă, și decurge din pretenția unei părți de a fi întregul. Romantismul a reacționat față de această pretenție și a căutat autenticitatea și armonia tocmai în zonele discreditate ale existenței (imaginarul, inconștientul, absurdul chiar). Prin aceasta s-a urmărit o mai bună relație cu alteritatea, o întâlnire cu celălalt în zone ale ființei mai profunde decât divergențele rațiunii, însă principiul temeiului a fost definitiv
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
gări, în trenuri și avioane, chiar în spitale. Dispare așteptarea, totul se concentrează pe trăirea clipei, totul "aici și acum". Raportarea la religie se schimbă; dintr-o religie a mântuirii în viața de dincolo, creștinismul a devenit o religie a armoniei și iubirii înțelese ca un confort aici. În acest fel, consumul nu a însemnat moartea creștinismului, ci instrumentul adaptării lui la hedonism. În trăirea religioasă se vede cel mai bine schimbarea adusă de noua modalitate de a construi identitatea: de la
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
soluție pare să fie apelul la spiritualitate, dar este, de fapt, o deschidere către eficiența magiei după următoarea gândire: ceea ce mi se întâmplă în exterior reflectă ceea ce este în interior, prin urmare, dacă vreau să fiu fericit, trebuie să realizez armonia interioară, de unde apelul la spiritualități de tot felul, exotice sau recuperatorii, revendicate de la tradiții precreștine 23. Hiperconsumatorul contemporan sare direct la concluzii, le ia de-a gata, crezând că le poate folosi fără drumul către ele. Decepția este inevitabilă pentru că
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
drumul către ele. Decepția este inevitabilă pentru că omul nu-și este suficient sieși, nu poate fi fericit de unul singur. Fericirea lui depinde de ceilalți, de aceea nu poate fi controlată. Bineînțeles, poate fi influențată întâlnirea cu ceilalți, printr-o armonie interioară, dar să crezi că te poți controla pe tine și, prin aceasta, exteriorul este o iluzie care duce inevitabil la deziluzie. Hiperconsumatorul a introdus și înțelepciunea în sistemul de consum; pentru a fi eficientă, aceasta ar avea nevoie de
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
1 Francis Fukuyama, Sfârșitul istoriei și ultimul om, Editura Paideia, București, 1994, p. 15. 2 Acesta scria în 1934: "oameni mai înțelepți și mai învățați decât mine au deslușit un plan în istorie, un ritm, o structură predeterminată. Mie aceste armonii îmi sunt ascunse. Nu pot să văd decât o situație neprevăzută urmându-i alteia, așa cum un val urmează altui val". H. A. L. Fisher, citat în Fukuyama, Sfârșitul istoriei, p. 17. 3 Fukuyama, Sfârșitul istoriei, p. 49. 4 "Este posibil să
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
lui atât formula "poem lung", cât si formula "poem filozofic" sunt contradictorii. Estetismul generației trecute, așa cum îl găsim exprimat de un scriitor ca Logan Pearsail Smith, consideră Paradisul pierdut ca un amestec de teologie demodată și de desfătare auditivă - vestitele "armonii de orgă" care sunt tot ce a mai rămas din Milton. *17 "Conținutul" trebuie neglijat ; forma poate fi desprinsă de conținut. Credem că asemenea judecăți nu trebuie acceptate ca versiuni satisfăcătoare ale "formalismului". Ele adoptă o concepție atomistă despre opera
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
lumea" poemului, interdependența intrigii, atmosferei și personajelor - "calitatea metafizică" (adică concepția despre lume ce se desprinde din operă, nu concepția expusă didactic de autor în opera respectivă sau în altă parte). Cât se poate de discutabilă este și părerea că "armoniile de orgă" ar putea fi desprinse de poem. într-un sens restrâns se poate considera că ele au o "frumusețe formală" - rezonanță fonetică ; dar în literatură, inclusiv în poezie, frumusețea formală se află aproape întotdeauna în slujba expresiei : trebuie să
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
putea fi desprinse de poem. într-un sens restrâns se poate considera că ele au o "frumusețe formală" - rezonanță fonetică ; dar în literatură, inclusiv în poezie, frumusețea formală se află aproape întotdeauna în slujba expresiei : trebuie să ne întrebăm dacă "armoniile de orgă" se potrivesc cu intriga, cu personajele, cu tema. Folosit de poeți minori în compoziții pe teme banale, stilul lui Milton a devenit fără voie ridicol. Critica formalistă trebuie să plece de La ideea că nu e nevoie să existe
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
oricărei ființe umane cu apă, cu învelișul de aer, cu plantele și cu animalele, cu întreg peisajul dăruit nouă, tuturor. Omul este o parte din natură, din acest spațiu nemărginit încărcat cu atâtea frumuseți aflate într-o tainică și dinamică armonie. Planeta noastră se confruntă de ani de zile cu grave probleme ecologice, probleme ale menținerii echilibrului ecologic.Terra este o “navă ce poartă omenirea în istorie“, este un suport și un depozit cu tot ceea ce asigură existența vieții. Omul a
Caleidoscop by Lăcrămioara Neamţu () [Corola-publishinghouse/Science/91784_a_93514]
-
își produce necontenit resursele necesare menținerii și diversificării structurilor sale, refăcându-se permanent și, uneori, schimbânduse ori înnoinduse prin adaptare, ceea ce constituie sensul autoreglării, dar și armonizarea relațiilor om-natură, om-mediu, om-societate. De calitatea și durabilitatea acestor relații depind sănătatea mediului, armonia tuturor elementelor din natură, rezistența și stabilitatea resurselor de viață ale omenirii. De aceea e necesară o înțelegere a proceselor și fenomenelor din natură. Omul este dator să învețe mereu a trăi în armonie cu el, dar și cu natura
Caleidoscop by Lăcrămioara Neamţu () [Corola-publishinghouse/Science/91784_a_93514]
-
durabilitatea acestor relații depind sănătatea mediului, armonia tuturor elementelor din natură, rezistența și stabilitatea resurselor de viață ale omenirii. De aceea e necesară o înțelegere a proceselor și fenomenelor din natură. Omul este dator să învețe mereu a trăi în armonie cu el, dar și cu natura, să vegheze prin capacitățile și mijloacele sale la ocrotirea spectacolului vieții și al armoniei ce coexistă de atâta timp între celelalte vietăți din preajmai, în acest laborator viu al realității terestre și astrale, pentru ca
Caleidoscop by Lăcrămioara Neamţu () [Corola-publishinghouse/Science/91784_a_93514]
-
aceea e necesară o înțelegere a proceselor și fenomenelor din natură. Omul este dator să învețe mereu a trăi în armonie cu el, dar și cu natura, să vegheze prin capacitățile și mijloacele sale la ocrotirea spectacolului vieții și al armoniei ce coexistă de atâta timp între celelalte vietăți din preajmai, în acest laborator viu al realității terestre și astrale, pentru ca acest “corp viu “să nu moară niciodată. Trăim într-o epocă în care sunt necesare reforme radicale în domeniul educației
Caleidoscop by Lăcrămioara Neamţu () [Corola-publishinghouse/Science/91784_a_93514]
-
pianistic decide cine, cum, unde și cât pedalizează fiecare partener. Bunăoară, Alfred Brendel afirmă: „Imaginația poate să fie sufocată de obișnuita folosire fără dozare a pedalei drepte. Se pare că interpretul din stânga trebuie să acționeze această pedală, ca să păstreze claritatea armoniilor și acompaniamentelor. Dar un pianist cu experiență de la Primo va utiliza pedala „forte” ca să amplifice sonoritatea registrelor acute: ele au nevoie de un suport poetic. Mi se pare mai cu bun simț ca în interpretarea la patru mâini interpretul din dreapta
Repere structurale în activitatea duo-ului pianistic by Pânzariu Marin () [Corola-publishinghouse/Science/91608_a_93176]
-
pedalizării o au și pianiștii Paul Badura-Skóda și Jorg Demus, care în interpretările lor de duo încredințează sistematic pedala „forte” la Primo, partidă ce deține de cele mai multe ori supremația în prezentarea liniei melodice. Pedalizarea la Primo facilitează conștientizarea armoniilor de la Secondo de către pianistul din dreapta și constituie un factor de coeziune pianistică. Alt cuplu consacrat în genul cameral de duo pianistic: Tania și Eric Heidsieck, practică alternanța pedalizării după structura frazei și reliefarea motivelor muzicale: astfel în Rondo D 608
Repere structurale în activitatea duo-ului pianistic by Pânzariu Marin () [Corola-publishinghouse/Science/91608_a_93176]
-
necesită notarea începutului frazei, a realizării punctului culminant, precum și a sfârșitului frazei. Acest itinerariu al frazării trebuie analizat, comparat și stabilit de cei doi pianiști. O frazare greșită schimbă sensul real al ideii muzicale, chiar atunci când celelalte componente: ritm, melodie, armonie sau polifonie sunt respectate. Neglijențele care apar adesea în privința frazării în interpretarea muzicală l-au determinat pe Chopin să-și arate întreaga sa nemulțumire: „Îmi pare că cineva rostește, într-o limbă pe care n-o cunoaște, un discurs memorabil
Repere structurale în activitatea duo-ului pianistic by Pânzariu Marin () [Corola-publishinghouse/Science/91608_a_93176]
-
influențată de cunoașterea timpului propriilor reacții (parametrii psihologici) și ea se perfecționează în activitatea desfășurată de cei doi în cadrul ansamblului de duo pianistic. În cadrul repetițiilor, cei doi pianiști vor ,,exersa”: o figurație armonică în care apare o notă străină, o armonie neașteptată, schimbarea direcției melodice, o modulație în care trebuie trezit interesul pentru o nouă tonică, momentele culminante ale frazelor, schimbarea pulsațiilor, cu succesiunea unor motive cruzice sau anacruzice. Toate acestea impun momente de dilatare al tempoului. În unele lucrări, asemenea
Repere structurale în activitatea duo-ului pianistic by Pânzariu Marin () [Corola-publishinghouse/Science/91608_a_93176]
-
în susținerea de prelegeri și proiecții la care participau personalități ale culturii și științei. Seria conferințelor este deschisă de Nicolae Iorga, cu o expunere despre istoria sufletului omenesc, istoricul vizitând frecvent locul natal și conferențiind pe diferite teme. Societățile muzicale Armonia și Harfa de la Institutul de fete "Goraș" reîncep timid activitatea odată cu 1923, dar locația favorită a intelectualității o constituia Teatrul "Mihai Eminescu" pe scena căruia au urcat marii artiști, precum Tony Bulandra, cel ce și-a serbat aniversarea a trei
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
de profil și al primei istorii a muzicii la români, lucrare prefațată de Nicolae Iorga, în care se redă, pe baza informațiilor documentare, evoluția muzicii bisericești și laice românești. Autor de creații corale, Poslușnicu va prelua și conducerea formației corale Armonia ce va concerta frecvent în grădinile publice sau la sala teatrului 86. Directorul Liceului Ghica din Dorohoi, preotul Dumitru Furtună, personalitate marcantă a micului oraș de provincie, s-a dedicat cu pasiune cercetării folclorului, istoriei și literaturii române. Opera sa
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
se dovedește, o dată în plus, a fi unul preponderent cultural. Imaginea unei națiuni, susține Iorga, se oglindește în cultura sa ce păstrează elementele unei civilizații prin tradiție și obiceiuri, apropiind poporul de propriile rădăcini. Iar o cultură bună care implică armonie, simplitate, umanitate se regăsește în România în valorile creștine, în tradiție, națiune și țărănime. Concret, cultura "bună" este cultura populară. Depășirea crizei morale a statului român se obține astfel prin educarea oamenilor în spiritul culturii tradiționale dobândite prin intermediul școlii, bisericii
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
debutează cu cronici muzicale, devenind colaborator al presei locale, la Libertatea, Informatorul, Revista Moldovei, Clopotul etc. Ales membru al Societății Scriitorilor Români în 1921, Ciomac se remarcă prin proza din domeniul muzical, cu titluri precum: G. Enescu, Richard Wagner, Poeții armoniei, dar și cu traduceri din Electra, Spiridușul de Hofmannstahl, Faust de Gounod, Cneazul Igor de Borodin ș.a. 6. Cristian Ciomac (1882-?), absolvent al Liceului Laurian și al Facultății de Drept din București, este om politic, primar al Botoșaniului, cu lucrări
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
literare bucovinene Iconar. Publică articole, versuri, proză, traduceri, din opera sa făcând parte volumele: Constelații (1935), Poeme de nord (1937), Primăvara în Țara Fagilor (1938), Viața lui Mihai Viteazu (1938). 83. Ion Vicoveanu (1879-1973), învățător, membru al Societății muzicale sucevene Armonia, publică articole despre viața muzicală a Bucovinei în Junimea literară, Făt-Frumos, Zori noi, Muzica ș.a. 84. George Voevidca (1893-1962), poet, publicist, dramaturg, cu studii liceale la Siret, Suceava și Cernăuți, licențiat în Litere și Filozofie la Cernăuți, membru corespondent al
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
Faliboga, dosar 45/1928. 22 Ș. Ciubotaru, Pagini culturale botoșănene..., p. 82-83. 23 Concurența (1921-1924), Gura lumii (1921), Crocodilul Botoșanilor (1923-1926), Revista profesorilor de muzică (1924-1926), Biblioteca războiului (1924-1926), Botoșanii juridic (1924-1925), Revista juridică (1925), Gazeta școlii (1924-1928), Hazair (1925-1927), Armonia (1928-1930), Pământul (1928), Revista școlii (1928-1942), Foaia Cooperației (1930-1932), Pământul Moldovei (1931), Îndemnul vremii (1932), Gurița (1932), Rochița transparentă (1932), Vremea noastră (1933-1935), Steluța (1933-1938), Clasa noastră (1934), Ghiocelul (1936-1938), Strategia (1935-1937), Arhanghelul (1936-1944), Moldova (1937), Buletinul oficial al comunei
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
și ocupaționale sunt elemente explorate în activitățile de consiliere școlară. Rolul consilierii este unul proactiv, urmărind prevenirea situațiilor de criză personală și educațională și dezvoltarea personală, educațională și socială a elevilor. Relația familiecopil-școală este axa ghid în consiliere. Realizarea unei armonii între cei trei termeni ai relației este unul dintre aspectele primordiale alături de sprijinirea oricărui element al acestei relații de a deveni capabil să se ajute singur, înțelegându-se pe sine, cât și realitatea înconjurătoare (Tomșa, 2008). Ce este artterapia? În
SIMPOZIONUL NAȚIONAL CU PARTICIPARE INTERNAȚIONALĂ CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Ioana UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91780_a_93166]
-
facem pe toate”! De aceea dorim ca prin faptele noastre să dovedim că vom schimba soarta naturii și că vom încerca să reparăm ceea ce alții, cu nepăsare au distrus. Vom încerca să păstrăm trandafirul viu, pentru a ne bucura în armonie de el împreună cu copiii noștri. Educația ecologică a devenit o necesitate și la Colegiul Silvic ”Bucovina”. Pornind de la această premisă considerăm că putem contribui prin activitățile propuse la dezvoltarea unei strategii pe termen lung pentru o educație ecologică a elevilor
SIMPOZIONUL NAȚIONAL CU PARTICIPARE INTERNAȚIONALĂ CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Grămadă Adelina, Șeșureac Andreea () [Corola-publishinghouse/Science/91780_a_93171]