11,966 matches
-
a acestei atitudini este, după noi, dublă. Mai întâi, cum exact definește Gabriel Liiceanu întreaga situație în dialogul citat, Noica n-a plecat, pentru ca un fir esențial al spiritualității românești să nu se rupă. Și firul nu s-a rupt. Bănuiesc că măcar atâta am reușit. Am obținut o întreținere a focului. Nu s-a stins ceva. Ceea ce este adevărat. Acțiunea avea, să adăugăm, și un caracter vag esoteric, inițiatic, de semiclandestinitate, de confrerie cvasiocultă (unele scene și propoziții din Jurnalul
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
Ele sunt foarte vizibile în vârful ierarhiei oficiale și aproape inexistente la bază, unde omogenizarea este aproape totală. Reținem deci și câteva portrete tipice din această zonă. Sunt unele din caracterele epocii post-decembriste. Teofrast și La BruyŁre nici n-au bănuit pe cine anticipă. Subliniem în același timp că orice asemănare cu un personaj sau altul în viață este cu totul întâmplătoare și... regretabilă. Tipul nr. unu aparține, să spunem, înaltei ierarhii bancare. Este afectat, superior, distant, condescendent și iremediabil sclifosit
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
va rezerva? Deocamdată, în această fază pur contextuală și pe care, în mod voit, dorim s-o sustragem speculațiilor nebuloase și inconcludente, apar două alternative. Cel puțin la fel de importante, fie că ne... despărțim de Goethe sau nu. El nici nu bănuia ce soartă filozofică ingrată, devastatoare, va avea la gurile Dunării. Când am vizitat casa lui Goethe de la Frankfurt, am observat între multe altele și o presă uriașă de... stors rufe. Detaliu teribil de prozaic, s-ar spune. într adevăr. Dar
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
firească a dezvoltării școlii inginerești ieșene, instituția nou creată a luat de la bun început numele lui Gheorghe Asachi, întemeietorul învățământului superior tehnic românesc”. Medalistica acestei prestigioase instituții de învățământ superior tehnic ieșean este reprezentată de două realizări editate după 1989. Bănuim că prima medalie este realizată în sau după 1993, anul când fostul Institut Politehnic a căpătat rang de Universitate, păstrându-și numele marelui om de cultură Gh. Asachi. Pe aversul acesteia, deasupra unui ornament din frunze de laur dispuse simetric
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
de anatomie, care l-a înscris pe Ernest Juvara între savanții lumii medicale din țară și nu numai, din moment ce UNESCO i-a sărbătorit centenarul nașterii, în 1970. Personalitatea lui Ernest Juvara va deveni obiect de reflectare în medalistică în 1934. Bănuim însă că teza de absolvire, laureată de Facultatea de medicină din Paris, i-a atras gravarea numelui pe bronzul medalistic încă de atunci. Medalia din 1934 (bronz, 65 mm) este modelată de sculptorul Sava Savargin, al cărui nume nu l-
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
și decisiv, în sfera culturii laice, mai aproape întrebărilor existenței, neliniștitoare. Într-o stare de spirit ce se stabilizează cu trecerea timpului pe linia fragilă dintre așteptare și dezamăgire și care minează încet acel optimism delicat, ce s-ar putea bănui ca aparținând temperamentului său, mitropolitul se stingea curând, la Zolkiew. Ctitor al tiparului, înnoitor al cultului, promotor al culturii și literaturii în limba națională, D. reprezintă în Moldova, în a doua jumătate a secolului al XVII-lea, asemenea cronicarului Miron
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286838_a_288167]
-
de o corectitudine și o discreție ce contrastează cu volubilitatea și relativismul nostru valah, moldoveanul Alexandru Zub este o figură distinctă în comunitatea intelectuală de azi. Nu-i cunosc bine biografia, dar felul lui de a fi mă face să bănuiesc, ca și în cazul lui Ștefan Aug. Doinaș, că s-a ridicat din rândurile nobleței rurale de altădată. Adică din adevărata aristocrație românească. EUGEN SIMION SCRIERI: Mihail Kogălniceanu. 1817-1891. Biobibliografie, București, 1971; A. D. Xenopol. 1847-1920. Biobibliografie, București, 1973; Vasile Pârvan
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290760_a_292089]
-
al narațiunilor. Epicul e înțesat, nu o dată, de sensuri ascuns inițiatice, de simboluri și semnificații ezoterice. Narațiunea tinde să comunice alte adevăruri decât cele aparente. O influență din partea prozei lui V. Voiculescu și a nuvelisticii lui Mircea Eliade e de bănuit. Au rămas de la C. manuscrisele unor romane, memoriale de călătorie, piese de teatru redactate în română și engleză. SCRIERI: Vacanță sentimentală în Scoția, București, 1944; Poezii, Cluj, 1970; Cumpăna din cetate, București, 1977; Pasul alăturea, București, 1979; Totaliter aliter, București
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285980_a_287309]
-
și teoria informației, mă intere-sau mult la vremea respectivă. Ce mă deranja în Grupul celor Zece era absența "savanților puri" și, mai ales, extinderea nepotrivită a unor concepte științifice riguroase: noțiunea de simbioză, spre exemplu, nu se folosește oricum. B.C. Bănuiesc că ați intervenit în nume-roase rînduri cu privire la definiția cuvintelor. M.S. Făceam asta foarte des în Grupul celor Zece. Informația, spre exemplu, e o funcție a rarității, sensul nu intervine, deci domeniul de aplicare devine mai restrîns. Încercam de fiecare dată
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
accelerare în care opțiunile noastre cele mai subînțelese devin subiect de dispută cu noi înșine, din controversele intime de acest fel rezultând, nu tocmai rar, noutăți despre noi înșine pe care cu o clipă înainte nici nu le-am fi bănuit, chiar dacă peste încă un moment ne vor apărea ca de la sine înțelese. Dintr-un anumit unghi de vedere, fiecare din noi este purtă torul propriilor topologii și geografii, ai unui anume climat și ale unei anumite societăți. Inventați pentru a
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
literară pariziană, doar unul din cele 3-4 (3,7, spune ea, făcînd o medie) pe care le scrie anual, celelalte luînd iremediabil drumul sertarelor. Deși refuză să le publice și pe ele, Amélie nu le distruge, prin urmare se poate bănui că li s-a rezervat totuși și lor un destin. Cert e că scriitoarea belgiană, care se vede ea înșăși ca o "grafomană", mereu "însărcinată" cu vreun roman, e total atipică și prin programul de viață: se scoală în fiecare
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
și experimentale. Un Teodor Kirangheleu din Naxos, auditor al cursurilor lui Vamva din București, ar fi fost un filozof cosmopolit, socotind drept patrie tot pământul, simțindu-se fratele oricui și membru al întregii familii umane. Credea în metempsihoză și se bănuiește că se ferea să mănânce carne de animal, ca nu cumva să strice sălașul trecător al vreunui duh. Ioan Zalomit (1810-1885), care în 1848 ținea la Berlin o dizertație inaugurală cu titlul Principes et mérites de la philosophie de Kant, n-
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
în cale, el cîntă: Când cu baba m-am luat, Opt ibovnice-au oftat; Trei neveste cu bărbat Și cinci fete dintr-un sat. De bună seamă, mergerea la Piatra cu evreica Malca nu-i un fapt istoric unic. Se bănuiește ușor că Nichifor se poartă la fel în toate expedițiile, după un program imemorial, tocmindu-se din plăcerea de a vorbi, repetând același monolog, făcând gluma tipică cu lupul în dreptul Grumăzeștilor, văietînduse de baba sa. Chiar comentarea pierderii frânghiei pare
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
a câștigat loturile cele mari la două loterii. Însă a rătăcit biletele. Cercetările pentru descoperirea loturilor, făgăduielile și umilințele d-lui Lefter sunt etape savante ale disperării. Surescitarea atinge faza mâniei teatrale când eroul află că vesta în care se bănuia a fi biletele fusese schimbată la o chivuță pe farfurii. Platitudinea obișnuită a lui Lefter, exasperată, dă un patos burlesc. După atâta zbucium, Lefter suferă alt șoc: găsește biletele. Acum devine euforic, și într-o petiție țanțoșă își dă demisia
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
provincial se exemplifică în redusa activitate nuvelistică a lui Ioan Al. Bassarabescu (*1871), prin eroi cu existență mediocră, impiegați p.t.t., șefi de stație, văduve dând camere mobilate, oameni în fine care nu suferă fiindcă nu doresc și nici nu bănuiesc o existență deosebită de a lor. Problema fericirii este rezolvată de Domițian prin obținerea postului de telegrafist, Cănuță are un singur "vis de aur": să ajungă președinte de tribunal; "apoi pensia și... nimic - ca și tata". Idealul domnului Tudorache este
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
firească a dezvoltării școlii inginerești ieșene, instituția nou creată a luat de la bun început numele lui Gheorghe Asachi, întemeietorul învățământului superior tehnic românesc”. Medalistica acestei prestigioase instituții de învățământ superior tehnic ieșean este reprezentată de două realizări editate după 1989. Bănuim că prima medalie este realizată în sau după 1993, anul când fostul Institut Politehnic a căpătat rang de Universitate, păstrându-și numele marelui om de cultură Gh. Asachi. Pe aversul acesteia, deasupra unui ornament din frunze de laur dispuse simetric
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
de anatomie, care l-a înscris pe Ernest Juvara între savanții lumii medicale din țară și nu numai, din moment ce UNESCO i-a sărbătorit centenarul nașterii, în 1970. Personalitatea lui Ernest Juvara va deveni obiect de reflectare în medalistica în 1934. Bănuim însă că teza de absolvire, laureata de Facultatea de medicină din Paris, i-a atras gravarea numelui pe bronzul medalistic încă de atunci. Medalia din 1934 (bronz, 65 mm) este modelată de sculptorul Sava Savargin, al cărui nume nu l-
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
276. Semnalăm însă că jurnalistul nu ezită să evidențieze meritele acestor popoare atunci când este cazul. La polul opus, Al. Oprea apreciază că numai la o lectură grăbită a articolelor lui Eminescu și prin eludarea contextului social-istoric textele acestuia pot fi bănuite de xenofobie 277. În spatele repudierii "străinismului" se află de fapt interesul față de problemele țării și grija pentru situația grea a țărănimii. Pătura superpusă era alcătuită, potrivit jurnalistului, din elemente alogene mai vechi, care se "aclimatizaseră" în societatea românească, și din
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
stare, se dăduse, a redat, am declarat, a impus, indignase, a fost stăpânită, a luat, ocupase, puse capăt, considerau, făceau parte ș.a., dar și ale prezentului: credem, avem datoria, trebuie, se impune, pornim, silesc, vedem, simțim, se rupe, se supără, bănuiește, ne abatem, nu voiește, e sinceră, e viu, sunt trebuitoare, atrage, stinge ș.a., sugerându-se astfel, și la nivel morfosintactic, abordarea contrastivă prezent-trecut). Relaționarea enunțurilor se realizează în principal prin conjuncții coordonatoare copulative, care conferă textului impresia de acumulare progresivă
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
adevărată strategie discursivă postmodernă. Această schemă hermeneutică va face posibilă compararea efectelor discursive provocate de către seducție cu acelea instituite de către demersul deconstructiv, precum și discutarea încadrării sale printre procedeele retorice de alcătuire și funcționare discursive. În primul rând, trebuie să-l "bănuim" pe Baudrillard, ca și pe oricare alt scriitor, că este sedus de scriitura sa. În acest fel, seducția este forța care obsedează orice creator ("la séduction hante"), fiind un fel de condiție sine-qua-non a apariției operei sau a obiectului artistic
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
dar având în vedere că în cazul parodiei acest lucru se face cu scopul de a obține efecte satirice sau comice, diferențele apar (în cazul subiectului "consumator" de simulacre, aceste efecte nu există și doar într-un scenariu "alternativ" putem "bănui" însuși sistemul simulacrelor de o asemenea "psihologie"...). De asemenea, parodia mai are și înțelesul de imitație nereușită, caricaturală și uneori chiar inferioară a unui original înțeles în care cele două concepte se despart definitiv. În termenii teoriei baudrillardiene, simulacrele (de
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
Augustus, date fiind antecedentele lui Ovidiu, trebuie să-i fi aplicat pedeapsa maximă. Dar erau numai antecedente morale sau și politice? Din repetata distincție ovidiana potrivit căreia a sa error este o culpa, nu un scelus, un facinus, se poate bănui că Augustus a avut posibilitatea de a încadra vina lui Ovidiu atât într-o categorie cât și în cealaltă: era vorba, deci, de un crimine, unde putea exista elasticitate de interpretare juridică. În această privință, unele afirmații de-ale lui
by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
acești "doi sau trei, unu sau doi" prieteni fideli ai lui Ovidiu erau într-adevăr "prieteni la cataramă", cum se obișnuiește a se spune, ai poetului, într-atât încât să înfrunte până și furia lui Augustus; ori s-ar putea bănui că erau direct interesați să-și vadă prietenul lor sulmonez în acel moment deosebit ca să afle de la el, din gura lui, proporțiile autentice ale nenorocirii lui Ovidiu, pentru a se asigura că persoana lor nu era implicată în chestiunea care
by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
și de "cruzimea" împotriva vinovaților. "Fie ca dușmanii noștri să vadă pe pielea lor cât ești de violent în luptă și să simtă sulițele limbii tale; aceste sulițe sunt ascuțite de tine cu o finețe pe care ceilalți nu ar bănui-o la tine. Dar, dacă vezi că cineva suferă de pe urma unei soarte potrivnice, sufletul tău devine mai înduioșat decât al oricărei femei. Eu am simțit acest lucru, atunci când cea mai mare parte a prietenilor mei a refuzat să mă recunoască
by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
supărari ale lui (tres vomicas ac tria carcinomata sua)442. Ovidiu, însă, nu pare să-și fi dat seama de evoluția spirituală și morală a lui Augustus, nici măcar când se afla în exil la Tomis. Cu atât mai puțin o bănuise pe când trăia fericit la Roma. Chiar dacă și-a dat seama, îi plăcea să-l sfideze pe Augustus și pe cei austeri din anturajul său cu provocările sale: "Departe de aici, stați departe de aici, oameni cu o conduită rigidă. Nu
by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]