12,849 matches
-
nenumărate ori, ca pe un reper) m-am pomenit că țin în mână aur]. * Singur în patul de două persoane, cu vechiul „Philips” la căpătâi, ca o căsuță pentru pitici umplută cu muzică pentru urechi de pitici, adică în surdină, luminând discret din gemulețul său dreptunghiular, pe care sunt scrise toate capitalele lumii, cu fereastra înaltă la picioare, pe al cărei stor, tras până jos, se proiectează, ca de obicei, „crucea”. Acum nu mă mai sperie, ca la început, când am
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
primii. Ne-a ținut de urât un gradat vorbăreț, care ne-a povestit cât de rău erau bătuți infractorii la miliție și care, mai în glumă, mai în serios, încerca să-l sperie pe Dudu cu serviciul militar pe măsură ce se lumina, a început să se adune lume, zeci, sute de persoane, multe dintre ele familiarizate cu ritualul locului. S-au făcut liste. Nu mai știu când ne-a venit rândul și cum am depus actele. Dar le-am depus. Apoi, deja
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
spațiu-timp cimentate în concretul cel mai intim. Fiecare „pasager” are dreptul la câteva tone de cioburi de viață, dintre acelea pe care el le consideră bune pentru export... Acel joc de cărți, din acea seară, din acea bucătărie, ușor încălzită, luminată cu o anumită intensitate de acea lampă de petrol, cu acel badea Emil avântându-se la joc, dar nu după mult timp picând de somn, cu noi toți împreună formează o unitate perfectă, de sine stătătoare pe care trebuie neapărat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
micul coridor dau ușile a trei camere, de un perete întrerupt e lipită o bibliotecă, iar din plafon atârnă o lampă „de terasă”, o împletitură metalică vopsită în negru cu plăcuțe de sticlă portocalii. Când lampa e aprinsă, fotografia e luminată din plin, cumva sărbătorește: fetița de cinci ani, zâmbitoare, elegantă, cu părul aranjat în bucle mari pare vie, palpitând de vechea emoție a clipei-eveniment în care, dusă la fotograf, a stat sub reflectoarele aprinse, orbitor, în atelierul cine știe cărui maestru din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
să fie de partea noastră. Parcă am fi încercat să trecem printr-un zid. Când am plecat de la redacție, pe la 17,30-18, uzurpatorul Poetului continua să ocupe pagina întâi. Situația părea definitivă. Țin minte lungul drum spre casă. Era încă lumină multă, ca în plină zi, deși era aproape seară. Duceam cu mine nu numai oboseala unei zile foarte tensionate, ci și o hotărâre fermă. Îmi amintesc că îmi ziceam cam așa: Da, asta e o treabă pentru mine, pe măsura
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
din urmă folosea bastonul chiar în deplasările prin casă, de unde, de altfel, nu mai ieșise de vreo 3-4 ani. Cu două săptămâni înainte, am cântărit-o: avea 48 de kilograme! Mă izbise însă atunci mai ales slăbiciunea feței, aproape transparentă: luminată de zâmbet, avea parcă ceva cadaveric, de spectru. Cu ocazia aceleiași vizite, observând pe perete unica fotografie rămasă de la bunicul (fotografie pe care cândva o avusesem și noi), m-am apropiat s-o cercetez mai bine: „Ta-ta”, i-a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
într-un bar. Beau, discută. Prin ferestrele mari, practic cât pereții, neacoperite de perdele (de unde denumirea de „Acvariu” dată localului - acțiunea se petrece deci mult înainte de „Ferestroika”, de „indicația” de a se scoate perdelele din restaurante) se văd, în spațiul luminat de ele, trecătorii, peste care cade lapovița unei seri de martie. La un moment dat, unul din cei doi bărbați îi atrage atenția celuilalt. „Uită-te la bătrânul ăsta, care trece acum, îl vezi, acela, da, acela!” Un ins cocârjat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
de bucurie, strașnic prilej de entuziasm, oportune aplauze! Într-adevăr, când să merite mai mult să izbucnești în urale dacă nu atunci când afli că - nimic nu mai e de făcut - „morți sunt cei muriți”?! Poate că nici o altă împrejurare nu luminează, atât de în profunzime, ca aceasta, de un grotesc sinistru, lumea întoarsă pe dos în care trăiam. Idiotismul cunoscutului ritual pus în slujba cultului personalității - venise rândul bieților oameni din sală să se ridice în picioare și să bată din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
Este Sfântă Fecioara lângă Prunc, dreptul Iosif și mulțimea de îngeri care au venit deasupra lor. Apoi magii, pastorii, oi, capre, catari, câini și multe păsări -stoluri. Au și o icoana frumoasă care înfățișează Nașterea Domnului, cu o stea care luminează acel loc sfânt, sacru si atat de plăcut tuturor. Altarul și cele patru coloane de piloni groși și înalți care susțin biserică sunt din piatră și foarte puternici. Sunt patru rânduri cu câte unsprezece în rând. Ieșirea e joasă, te
Pelerinaj la Sfintele Locuri by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91813_a_92382]
-
face vecernie zilnic. Se vede prin geamul care protejează Sfanțul Mormânt că un chip de om care a stat culcat. Maica Domnului a fost luată la cer de Fiul, Domnul Iisus Hristos. La mormânt ard candele tot timpul și e luminat cu instalație electrică. Pe exteriorul mormântului sunt icoane minunate. În jurul Sfanțului Mormânt mai sunt câteva altare pentru: catolici, copți, greci și români. Un preot din Buzău oficiază în taină Sfântă Liturghie. în spatele Sfanțului Mormânt este o icoană de dimensiuni mari
Pelerinaj la Sfintele Locuri by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91813_a_92382]
-
Fiului lui Dumnezeu. Porțiunea această de stâncă este acum frumos înrămata în sticlă. Pentru protejarea ei au înrămat-o, deoarece fiecare pelerin caută să ia câte o fărâmitura din stâncă. Pentru a împiedica distrugerea au înrămat-o protector. Acum este luminată cu instalație electrică. Se vede foarte bine prin sticlă. Mulți pelerini mai strecoară acatiste prin râma de protecție. Deși greu, dar se poate. Am îngenuncheat și aici toți, părintele David ne-a citit o Sfântă Evanghelie, apoi toți ne-am
Pelerinaj la Sfintele Locuri by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91813_a_92382]
-
a aflat capul lui Adam Apoi este o lespede de piatră sprijinită pe un pilon. Dacă pui urechea se aud niște zgomote că de lovituri de ciocan. Și aici, dedesubtul acestei mese, este o parte încadrată în sticlă. Stâncă este luminată electric. Pelerinii se închină și strecoară acatiste sub geamul protector. Și catolicii și copții au altare în apropierea Sfanțului Mormânt. Sub același acoperiș imens de mare sunt toate câte v-am povestit. Acestei biserici a Sfanțului Mormânt al Domnului i
Pelerinaj la Sfintele Locuri by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91813_a_92382]
-
Dumnezeu. Se vede din viața și faptele lor. După cum spuneam, din acest izvor minunat fiecare ia apă în sticle, apoi beau, se spală pe față, se stropesc pe corp. E foarte bună la gust și e binefăcătoare pentru toți. Îți luminează mintea și inima, iar trupul parcă ar căpăta noi puteri. Te întărești, te sfințești. Am mulțumit pentru toate și am plecat. Muntele Tabor Muntele Tabor este deosebit de frumos, înălțător și sfințitor. El este în formă de con și cu o
Pelerinaj la Sfintele Locuri by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91813_a_92382]
-
călugărului să-i dea cunună în împărăția Să! Loc în Rai să-i facă. Era luna și frumos și încet-încet am inceput urcarea. Noi n-am fost pregătiți să fi luat lanterne. Am urcat la lumina lunii și ne-a luminat Dumnezeu calea. N-o să uit niciodată cu câtă nevrednicie am urcat și cât curaj și bucurie am avut. Aveam în mine o dragoste, o putere interioară să urc cu orice preț. N-aș fi rămas jos la mănăstire și să
Pelerinaj la Sfintele Locuri by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91813_a_92382]
-
laudele. Muncă te ferește de trei rele: plictiseală, bârfa și ispita. Filozofia mea Să gândesc bine. Să nu dau înapoi. în tot ce fac să am o limită. Pentru că știu că Dumnezeu mă vede și mă aude tot timpul. Iisus Lumină mea înțelepciunea mea Iubirea mea Sănătatea mea Odihnă mea Nădejdea mea Milă mea Hrană mea. Mulțumesc ție, Doamne Pentru Viața și Sănătate, Pentru Aer ce-l respir, Pentru Hâr Divin. Pentru Lumină ce mi-o dai, Pentru Munții care-i
Pelerinaj la Sfintele Locuri by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91813_a_92382]
-
minunate Am găsit în tine, carte ! Tu ești Cartea Cărților, Și Lumina tuturor Pe tine te-am căutat, Din Lumina Lui ți-a dat Ți-a dat cu îndestulare, Ca să dai la fiecare, De e tânăr sau bătrân, Tu îl luminezi oricum. Nu m-aș despatri de ține, Nici chiar moartea dacă vine. Lumineaza-mi inima, Ca să las și eu ceva, N-am cuvinte potrivite, Si cu glas duios, Îl rog pe Domnul Hristos, Să îndrepte pasul meu Că s-ajung
Pelerinaj la Sfintele Locuri by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91813_a_92382]
-
cea Cerească, Și Acel Atotputernic, Care-i Stăpân a toate, Aici e ruga, osteneală, Cu sârg s-adunam, Din anii tinereții, Noi fapte vrednice s-avem, Căci vine iarnă vieții, Și nimic nu mai putem. Adesea calea, Tu mi-ai luminat, Și către Dumnezeu m-ai îndreptat, Părinte bun ! Ajuta-ma pe cale, « Poruncile » să-mi fie... Lumină spre Lumină, Și iată vine ceasul, Cănd totate le lăsăm, Cănd moartea nu ne lasă, Plecăm pe veșnicie... Cu faptele ce-avem. Lăură 16
Pelerinaj la Sfintele Locuri by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91813_a_92382]
-
anului nou, înainte de culcare, deschid Biblia la întâmplare, iar dimineața citesc primele versete de pe pagina din stânga. Evident, cel mai adesea sunt din Vechiul Testament. Fie că răspund la frământări intime, personale, fie la marile îngrijorări ale lumii, totdeauna textele respective îmi luminează înțelegerea. Anul acesta a fost următorul : „Se clatină pământul, se cutremură, căci planul Domnului se împlinește și El va face din țara Vavilonului un pustiu nelocuit. Vitejii Vavilonului nu mai luptă ci stau în cetățui, puterea le este sleită și
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
constat al unor demersuri nedecisive, dar destul de clare), în plus vanitoși până la neomenie, insensibili la nenorocirile altora, invidioși, sordizi sub toate aspectele, cel fizic în primul rând, prezentarea aceasta, așadar, îmi pare desigur justă, desigur necesară, desigur de natură să lumineze psihologia și etica foarte discutabile ale stângiștilor în genere și tovarășilor de drum, dar mă contrariază totuși. E adevărat ce spune Gilbert Joseph (cartea e bine scrisă și amuzantă, de o maliție imperturbabilă în punerea oarecum pe două coloane a
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
credința, nu se așteaptă la răsplată și la bine, dar prin munca, prin suferința și prin jertfa sa, el face ca alții să trăiască mai ușor și să înțeleagă mai bine care sunt adevăratele virtuți roditoare pe pământ. Lumânarea aprinsă luminează arzând, consumându-se. Ea se distruge, se mistuie luminând. Ea nu se plânge că o mistuie focul care o arde producând lumină până la ultima picătură a ființei sale. Fără focul care o mistuie, ea n-ar putea să lumineze calea
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
dar prin munca, prin suferința și prin jertfa sa, el face ca alții să trăiască mai ușor și să înțeleagă mai bine care sunt adevăratele virtuți roditoare pe pământ. Lumânarea aprinsă luminează arzând, consumându-se. Ea se distruge, se mistuie luminând. Ea nu se plânge că o mistuie focul care o arde producând lumină până la ultima picătură a ființei sale. Fără focul care o mistuie, ea n-ar putea să lumineze calea celor din jurul ei. Focul acesta mistuitor din sufletul unchiului
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
aprinsă luminează arzând, consumându-se. Ea se distruge, se mistuie luminând. Ea nu se plânge că o mistuie focul care o arde producând lumină până la ultima picătură a ființei sale. Fără focul care o mistuie, ea n-ar putea să lumineze calea celor din jurul ei. Focul acesta mistuitor din sufletul unchiului Dumitru m-a scos din întunericul ignoranței, mi-a luminat calea vieții. Fără unchiul Dumitru ce-aș fi fost ? Aș fi fost ca fratele Dinu, sau ca sora Nica! Sau
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
o arde producând lumină până la ultima picătură a ființei sale. Fără focul care o mistuie, ea n-ar putea să lumineze calea celor din jurul ei. Focul acesta mistuitor din sufletul unchiului Dumitru m-a scos din întunericul ignoranței, mi-a luminat calea vieții. Fără unchiul Dumitru ce-aș fi fost ? Aș fi fost ca fratele Dinu, sau ca sora Nica! Sau poate nici atât! UNCHIUL SCARLAT. Al cincilea născut al soților Vasile și Iordana a fost Scarlat. N-a vrut sau n-
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
N-am mâncat prea mulți iepuri vânați de tătica. În nopțile de iarnă se ducea „la pândă”. Venea înghețat și plin de promoroacă și ne povestea vedenii fantastice cu vulpi cu cozi lungi și frumoase, cu lupi a căror ochi luminau în nopțile cu lună ca niște lumânări, cu iepurași care alunecau pe zăpadă ca târtanii Bărăganului duși de vânt. Tata era foarte ironic, chiar batjocoritor, iar când se inerva, înjura de lucruri sfinte și folosea cuvinte dintre cele mai murdare
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
înnebuniți că nu știau ce să mai facă pentru ca să-mi ia arsura, cum mă țineau de cap, cum mă mângâiau și-mi cereau să mă liniștesc, cum îmi puneau comprese cu oțet pe frunte și pe piept. De la lampa care lumina odaia veneau către mine niște săgeți ca de foc ce mi se înfigeau în inimă. De la icoană, din colțul tavanului, niște ființe ciudate aruncau săgeți de foc asupra mea, mă feream să nu mă ucidă și închideam ochii țipând cu
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]