11,840 matches
-
Iorga voia s? între �ntr-un anticariat, a? a c? i-a rugat pe Blaga ? i pe d-na Catinca s? -l a? tepte. S-a �ntors brusc din drum ? i l-a avertizat ironic pe Blaga: �Sper s? -mi g? sesc la �ntoarcere nevasta cu mintea �ntreag? � 112 E. Lovinescu, Titu Maiorescu ? i posteritatea lui critic? , Bucure? ți, 1943, p. 214 113 La moartea profesorului Bogdan-Duic? , Iorga a primit condolean? e. �E clar c? nu erau la curent cu adev? ratele rela? îi dintre noi doi
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
al personajului central, Stavrache, vorbind despre alienarea unei lumi scrie Călin Căliman în "Istoria filmului românesc" (op. cit.). Patima lui Dragomir era pentru o femeie. Cea a lui Stavrache pentru o avere. Sclav al avariției sale, dar și obsedat de iubirea nevestei Ana (personaj inexistent în nuvela lui Caragiale interpretată de Valeria Seciu) pentru fratele lui mai mic, Iancu (Ion Caramitru), hangiul Stavrache (Liviu Rozorea) va fi bântuit de imaginea acestuia, până în pragul demenței. Când până și viscolul ajuns în culmea nebuniei
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
al curentului realist-magic. Dincolo de nivelul primar al story-ului, Înainte de tăcere oferă simultan o dramă a însingurării și a iubirii ratate, a fracturii cuplului, a patimei distrugătoare, a înavuțirii și a geloziei maladive. Pe ecran, drama unui gospodar înstărit și a nevestei care îl luase de bărbat deși îl iubea pe fratele lui, transcede conturul banal al triunghiului adulterin. Deși îmbogățit cu precise sugestii de natură istorică și socială foametea și exasperarea țăranilor spoliați de arendași prevestește pojarul și măcelul răscoalei din
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
mi-a guvernat existența s-a amplificat. O luptă disperată se dă în mine, între ceea ce trebuie și ceea ce simt. Trebuie să trăiesc, să onorez acel sâmbure de viață care a rodit și pentru care s-au sacrificat atâția părinți, nevastă, copii, prieteni. Simt că picioarele îmi sunt legate de ghiulele de plumb, că e greu de mers înainte. îmi spun că demnitate poate să însemne la un moment dat și renunțare. Problema nu e doar a unei creații libere, ci
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
rog să lăsați niște defecte la noua mașină pentru a menține ceva din specificul prestigioasei industrii românești de autoturisme. Știți? Șoferul român tradițional se scoală duminică dimineața, bea ceva, se bărbierește, ia bilet la Loto, se întoarce acasă și bate nevasta până pornește alarma la mașină. După care iese în fața blocului, bea ceva cu băieții și apoi suflă în jigleor, toarnă ulei ars în praguri, dă trei ciocane în tacheți și curăță platinele până îl strigă nevasta să urce în casă
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
întoarce acasă și bate nevasta până pornește alarma la mașină. După care iese în fața blocului, bea ceva cu băieții și apoi suflă în jigleor, toarnă ulei ars în praguri, dă trei ciocane în tacheți și curăță platinele până îl strigă nevasta să urce în casă, să bea ceva și s-o rupă iar cu bătaia!”(Academia Cațavencu, nr. 12, 26 martie 1 aprilie 2008) Sunt exemplificatoare zicătorile românești, chintesență a înțelepciunii populare, pentru starea lucrurilor. Cu toții am auzit că „dacă nu
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
să bea ceva și s-o rupă iar cu bătaia!”(Academia Cațavencu, nr. 12, 26 martie 1 aprilie 2008) Sunt exemplificatoare zicătorile românești, chintesență a înțelepciunii populare, pentru starea lucrurilor. Cu toții am auzit că „dacă nu știi de ce îți bați nevasta, lasă că știe ea!”. Mentalitatea cu privire la violență se reflectă atât în opinia individului, membru al unei comunități, cât și a „specialistului”în probleme sociopsihologice, atâta vreme cât acesta din urmă este lipsit de o formație de specialitate privind manifestările de violență în
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
bea-ți cu inim] bun] vinul, c]ci de mult a g]sit Dumnezeu pl]cere în ce faci tu acum. Hainele s]-ți fie albe, în orice vreme, si untdelemnul s] nu-ți lipseasc] de pe cap! Gust] viața cu nevasta, pe care o iubești în tot timpul vieții tale deșarte, pe care ți-a dat-o Dumnezeu sub soare, în aceast] vreme trec]toare; c]ci această îți este partea în viat], în mijlocul trudei cu care te ostenești sub soare
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
u și pe mama ta; (b) s] nu ucizi; (c) s] nu preacurvești*; (d) s] nu furi; (e) s] nu m]rturisești strâmb împotriva aproapelui ț]u; (f) s] nu poftești nimic din ceea ce este al aproapelui ț]u (inclusiv nevasta aproapelui ț]u, ceea ce arăt] c] Decalogul nu este chiar un monument închinat sensibilit]ții feministe). Celelalte patru porunci („Eu sunt Domnul Dumnezeul ț]u...”, „S] nu ai alți dumnezei afar] de Mine”, „S] nu iei numele Domnului Dumnezeului ț
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
de a moșteni, de a se c]s]tori și de a divorța, dac] era cazul, de a-și p]stră zestrea. Poligamia, pluralitatea șotiilor, a fost normat] și restricționat], astfel încât un b]rbat avea dreptul la cel mult patru neveste, doar dac] acesta era capabil s] le trateze în mod egal. Din punctul de vedere al tradiției, musulmanii au înțeles aceast] practic], în contextul secolului al VII-lea, la fel cum au înțeles c] trebuie s] dețin] flexibilitatea necesar] pentru
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
ștabilor sovietici. Începînd cu tovarășa de viață a tovarășului Ilici. Monstru prin urîțenie indescriptibilă, dar mai cu seamă prin mitul intelectualei atașate cauzei. De altfel, o nenorocită menajeră a celuilalt monstru, cel al istoriei unui secol bolnav. Seria continuă cu nevestele invizibile ale aparatcik-ilor de la Kremlin, de presupus în rochii înflorate, punînd în evidență burțile fătătoare de descendenți complexați. Invizibile, pentru că, unu: erau de nescos în lume, doi: pentru că exact prin asta trebuiau să desfidă proletar civilizatele cupluri de la Casa Albă
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
macho irezistibil (și pentru frumoasele de acum, de la bar, sorbindu-l), el și regizorul. Ins moral, complicat, moale, cu problemă în familie, prin îndrăgostirea subită de o jună metisă. De altfel, masculul-vedetă îi și sugerează soluția: să-i zăpăcească el nevasta, ca regizorul să scape de chinuitoarele remușcări în amorul lui extraconjugal. La care acesta, perplex: "Cum să fac un asemenea tîrg!" Buuun. Și urmează scena, picanta scenă, în care naturile celor doi sînt net juxtapuse. Una din frumoasele de la bar
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
marfă am slavă domnului. La una din cele mai recente, iese la rampă omul meu, faciesul, față, "românul verde", clona laboratoarelor CC-Secu, recomandat nouă de "realizatoarea" căreia numai și rostirea prenumelui îmi strepezește circumvoluțiunile, ca aflîndu-se, dumnealui, la a noua nevastă. Totul mi se confirmă: ipochimenul de cartea recordurilor povestește de ce-a părăsit-o și pe-a noua, sau, mă rog, de ce l-a părăsit ea, baba (cum o alintă subiectul): că nu făcea politica lui; că, la ultima votare
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
la aceleași acte de răzbunare dacă sunt atacate... În sensul cel mai vechi totuși Eul unui om este suma totală a tot ce poate considera drept al său, nu numai corpul său și puterile sale psihice, dar hainele și casa, nevasta și copiii, străbunii și prietenii, reputația și munca sa, pământul său, casele, iahtul și contul În bancă. Toate aceste lucruri Îi dau aceleași emoții. Dacă ele cresc și prosperă, el se simte triumfator, dacă se reduc și dispar, el se
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
pe plan social. Situația este atît de artificială încît, firește, nu poate dura. Ca să salveze ceea ce mai era de salvat, bărbatul adoptă o variantă a procedeului utilizat de Petruchio atunci cînd a "îmblînzit-o" pe Katharina: se străduiește să-și convingă nevasta că într-un colț al camerei se află un cal verde, că unu și cu unu fac trei etc. De cealaltă parte, jocul e acceptat, imaginarul "cal verde" devenind, pe nesimțite, unica rațiune de a fi a cuplului. Agățîndu-se cu
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
să intre în coloană, în masa informă, fără nici un raport cu ceilalți și cu sine, singura realitate a vieții și a persoanei fiind frica. Frica resimțită peste tot și în toți, "frică al serviciu, frică acasă, frică în pat cu nevasta, frică la W.C.! Mai dă-o dracului de frică!", strigă Ilie într-un moment de tîrzie, mică și trecătoare revoltă. Mimînd sentimentele, gîndurile, comportamentele, viața îi refuză ca pe un fals, iar moartea îi primește ca pe o cacialma. Și-
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
Umbre grele atîrnă prin toate ungherele, platitudinea se întinde ca o mîzgă peste zone sortite emoțiilor inefabile, faza crepusculară a acestei conviețuiri consumîndu-se în chinuitoare, extenuante pendulări între arțagul regretabil și replierile de, culpabilă, (auto)amăgire. Dacă femeia (în speță, nevasta) este prin definiție genetică inerțială, frustrarea gravă o resimte bărbatul, ale cărui fervori riscă să sucombe în ritmurile invariabile. Or, firea lui avid de exces îl hărăzește trăirilor ardente, într-o glorie de efuziuni, extaze, înfiorări. Ca să se regăsească, să
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
mă înec în trecutu' ăsta?! (sonerie ușă) S-o crezi tu că-ți dau drumu'! Ca să mă freci tu pe mine cu ce roluri ai jucat..., ce mare ai fost tu..., că ce gagici ai avut tu... eleve, studente... și neveste... De parcă eu..., am avut și eu... da nu mă laud ca el... (sonerie) Așteaptă! Adică de ce să-mi omori tu mie fiecare luni seara... adică ziua mea liberă..., relache, nu?, singura mea zi liberă... adică era seara mea liberă..., acuma
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
colivă..., cu lumînări... cu preot..., să ne-mbătăm și... veselia dracului... Gh. P. doi: Păi dacă vrei să te veselești, să-ți aduc niște reviste sexy..., niște poze porno... Gh. P. unu: Mai bine-mi aduceai niște pîrjoluțe..., făcute de nevastă-ta..., că bune le mai face...! (Gh. P. doi i le arată pe masă) Cum? Ce ziceau că aduci?, reviste sexy, porno? Adică de ce nu! Ne mai spălăm și noi ochii..., ne mai hlizim ca proștii oleacă, ne mai amintim
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
doi: ...Ți-am mai spus eu că ai o memorie brici? Gh. P. unu: Păi ce, n-am memorie?! Gh. P. doi: Hai taci, și ia o pîrjoluță. Gh. P. unu: Știi de ce-mi plac mie pîrjoluțele făcute de nevastă-ta? Gh. P. doi: Nu, dar o să mă gîndesc serios la chestia asta... (pune vin în pahar) Vrei și tu? Gh. P. unu: Nu, n-am voie..., da pune și mie un strop... n-am voie, da... Gh. P. doi
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
îți explic. Gh. P. doi: Bravo, profesore, bravo! Atunci ia spune, cînd un coleg, un prieten, un prieten bun, un prieten în care ai încredere, mă rog, ce mai, un prieten adevărat, ei, cînd prietenul ăsta vrea să-ți sufle nevasta, este el un om demn? Gh. P. unu: (evident, a priceput aluzia; pauză plină de priviri și de mișcări care, parcă, ar promite ceva...) Păi..., uite ce-ți spun eu... Eu îți spun că n-am vrut să-ți suflu
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
este el un om demn? Gh. P. unu: (evident, a priceput aluzia; pauză plină de priviri și de mișcări care, parcă, ar promite ceva...) Păi..., uite ce-ți spun eu... Eu îți spun că n-am vrut să-ți suflu nevasta..., eu doar m-am îndrăgosti de ea... Atât numai... Gh. P. doi: Hm!, numai atât, ai! Gh. P. unu: Da tu ce-ai vrea acum, să-ți spun că m-am culcat cu nevastă-ta..., că-i șopteam pasionat să
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
n-am vrut să-ți suflu nevasta..., eu doar m-am îndrăgosti de ea... Atât numai... Gh. P. doi: Hm!, numai atât, ai! Gh. P. unu: Da tu ce-ai vrea acum, să-ți spun că m-am culcat cu nevastă-ta..., că-i șopteam pasionat să te lase pe tine și să mă ia pe mine?! Nu, ramolitul meu prieten, eu mă îndrăgostisem de ceea ce..., cum să-ți spun, de ce dăduse amestecul dintre o ființă civilă minunată și o actriță
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
P. unu: Hai s-o lăsăm moartă... Sînt sigur că textul lui Othello l-ai uitat demult..., dar ai rămas cu gelozia... Gh. P. doi: ...Și tu cu ce-ai rămas? Gh. P. unu: ...Eu am rămas cu Desdemona... Pe nevastă ți-am lăsat-o ție... să trăiți fericiți... și-așa mai departe... ți-am lăsat-o, să ne facă nouă pîrjoluțele astea fabuloase..., minunate și otrăvitoare... sinucidere curată... ia mai dă una... Gh. P. doi: Te sinucizi cam des... și
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
am fpcut... după divorț... Gh. P. unu: Cum după divorț, Doamne iartă-mă...! Na, că m-a luat gura pe dinainte...! (se bate peste gură) Măi tov. Paleu, ia zi-mi și mie cum naiba se fac copii c-o nevastă de care ești divorțat?! Gh. P. doi: Tov. Pavel..., uite vă spun cinstit..., ca între doi membri de partid... Tov. secretar, de la lemne mi se trage... Gh. P. unu: (ieșit din rol) Dumnezeule mare, ăsta teatru absurd! Gh. P. doi
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]