13,312 matches
-
nutrienți se numește oligotrofă. Scurgerea apei pe suprafața terestră este mecanismul prin care eroziunea sculptează mediul natural, duce la crearea văilor și deltelor cu suprafețe fertile favorabile dezvoltării de centre umane. De asemenea, apa se infiltrează în sol, ajungând în pânza de apă freatică. Această apă freatică ajunge din nou la suprafață sub forma izvoarelor, sau a izvoarelor termale și gheizerilor. Apa freatică este de asemenea extrasă artificial prin puțuri și fântâni. Deoarece apa poate conține numeroase substanțe diferite, poate avea
Apă () [Corola-website/Science/300231_a_301560]
-
atenție pentru a fi folosită judicios pentru generațiile viitoare. Apa potabilă este de obicei colectată la izvoare sau este extrasă din puțuri artificiale. Construirea mai multor asemenea puțuri ar fi o metodă pentru a produce mai multă apă, presupunând că pânza de apă freatică poate să asigure un debit adecvat. Alte surse de apă sunt ploile și apa din râuri și lacuri. Apa de suprafață trebuie însă purificată înaintea consumului de către om. Purificarea implică îndepărtarea substanțelor nedizolvate sau dizolvate, precum și a
Apă () [Corola-website/Science/300231_a_301560]
-
contact cu apă și mediul înconjurător sunt foarte greu de eliminat și pot crea probleme serioase pentru mediul acvatic. Deversate pe sol, reziduurile rezultate din fabricarea detergenților obișnuiți sunt antrenate de ploi, ajungând la adâncimi foarte mari, chiar și dincolo de pânză freatică. Pentru creșterea performanțelor detergenților, în compoziția acestora se adaugă nitriți și fosfați, care au ca efect reducerea durității apei. Ajunși în mediul acvatic, aceștia stimulează înmulțirea algelor, ceea ce duce la scăderea conținutului de oxigen în apă, făcând imposibilă viața
Detergent () [Corola-website/Science/300259_a_301588]
-
de dezvoltare pe termen lung. Odată cu punerea în exploatare a Proiectului minier de exploatare la suprafață prin cianurare există riscul ca întreg turismul din Munții Apuseni să aibă de suferit datorită imensului baraj cu cianuri și a potențialelor infiltrații în pânza freatică din întreaga zonă, fiind posibilă chiar o depopulare masivă a întregii zone. Roșia Montană este o localitate răspândită pe versanții văii Roșiei, nume căpătat datorită culorii roșiatice a apei din cauza conținutului ridicat în oxizi de fier. Situată la o
Roșia Montană, Alba () [Corola-website/Science/300270_a_301599]
-
acele vremuri. În ceea ce privește ținuta, aceasta era formată din căciulă, gubă, cioareci- pantaloni de lână și opinci (iarna), iar vara pantaloni lungi, destul de largi, cămăși albe și pălărie. Femeile purtau pe cap maramă neagră, iar fetele de diverse culori, rochii de pânză și opinci. Casele rusenilor, clădite din bârne de lemn și acoperiș de șindrilă erau formate din câte trei odăi încăpătoare: una în care își duceau traiul zilnic, o altă cameră pentru oaspeți și tindă. Școala din sat a fost edificată
Rus, Maramureș () [Corola-website/Science/301589_a_302918]
-
de Manău, Hirsch Dezideriu. Costumul popular din zona Codru se încadrează în tipologia costumului din zona de vest a țării noastre, diferit de celelalte zone prin croială și compoziție. Costumul codrenesc se caracterizează prin sobrietate și eleganță. Este confecționat din pânză țesută în casă în lățime de cca 50 cm. Costumul popular femeiesc se compune în principal din: cămașă - (“Spăcel”, obiect de îmbrăcăminte femeiască, asemănător cu ia.), poale largi - (“Pindileu”), sorț - (“Zadie”), năframă, opinci. Ca o notă specifică, se remarcă aspectul
Rodina, Maramureș () [Corola-website/Science/301587_a_302916]
-
Costumul popular femeiesc se compune în principal din: cămașă - (“Spăcel”, obiect de îmbrăcăminte femeiască, asemănător cu ia.), poale largi - (“Pindileu”), sorț - (“Zadie”), năframă, opinci. Ca o notă specifică, se remarcă aspectul de alb al costumului, precum și tehnica de încrețire a pânzei pentru ornamentație. Femeile măritate au întotdeauna capul acoperit peste părul împletit și strâns într-un conci deasupra cefei (zadia de cap) năframa. Altădată încălțămintea femeilor a fost opinca. Azi, în anii 2000, ea este înlocuită cu ghete la femeile bătrâne
Rodina, Maramureș () [Corola-website/Science/301587_a_302916]
-
UNESCO pe lista monumentelor cu valoare de patrimoniu cultural mondial, împreună cu alte șapte biserici de lemn din Maramureș. Cele doua biserici din Ieud sunt deosebit de frumos proporționate, construcții în stil maramureșan din lemn de brad, având pictură pe perete și pânză, lipită la îmbinarea bârnelor. Aici se găsesc și icoane pe lemn și pe sticlă de o mare valoare artistică. În cele două biserici s-au păstrat cărți de o deosebită valoare pentru istoria scrisului romanesc: "Codicele de la Ieud" în care
Ieud, Maramureș () [Corola-website/Science/301579_a_302908]
-
mare de pășune de 557 ha. Principalele obiective turistice: Satul, potrivit tradiției istorice locale, s-a aflat pe locul numit Ceru, nume dat și satului. Lipsiți de resurse de apă, locuitorii s-au mutat în zona pârâului Tudorești și a pânzei freatice existente la 3-4 metri adâncime, numindu-și așezarea Deveselu. Sub acest nume este atestat documentar în 1637 (până în acest an jumătate de sat a fost a banului Preda Buzescu; tot acum, spătarul Preda Buzescu, fiul marelui logofăt Theodosie Buzescu
Comuna Devesel, Mehedinți () [Corola-website/Science/301603_a_302932]
-
au fost strămutate în noua locație. Hramul inițial al bisericii, Nașterea Domnului, a fost înlocuit de Alexandru Károlyi cu cel de Sf. Anton de Padova. Din interior merită a fi menționate fragmentele mobilierului în stil baroc, picturile în ulei pe pânză reprezentând stațiile Calvariei și în special, sarcofagele de bronz din cripta familiei. În cimitirul comunei se află un ansamblu funerar memorial, dedicat șvabilor deportați în URSS în 1945 de către administrația sovietică din acea perioadă. Un număr de 46 de cruci
Căpleni, Satu Mare () [Corola-website/Science/301759_a_303088]
-
blochează o ușă, o fereastră etc. (germ. Vorreiber) găbănaș = cămăruța de alimente harănge = clopote hocăr = scaun mic (germ. Hocker) hoher = ticălos (mag. hóhér - calau) hozontrongane = bretele hambar = siloz pentru cereale imos = murdar lăbos = cratița laibăr = vestă lepedeu = cearșaf gros de pânză cu dantelă pe margini ler = cuptor leveș = supă de tăieței lăvor = lighean (fr. lavoir) lezna = ieftin maioș = cartaboș mara = vacă motor = mașină mata = pisică nana = sora mai mare obdiele = pânză învelita în jurul piciorului și purtată în cizme când temperatura este
Bârcea Mică, Hunedoara () [Corola-website/Science/300538_a_301867]
-
imos = murdar lăbos = cratița laibăr = vestă lepedeu = cearșaf gros de pânză cu dantelă pe margini ler = cuptor leveș = supă de tăieței lăvor = lighean (fr. lavoir) lezna = ieftin maioș = cartaboș mara = vacă motor = mașină mata = pisică nana = sora mai mare obdiele = pânză învelita în jurul piciorului și purtată în cizme când temperatura este coborâta ocoș = mândru parapleu = umbrela (fr. parapluie) perete = gogoașa pita = pâine pogan = mare poiata = vezi sura porodică = roșie pate = scame pălang = gard păpărada = omleta părseici = credent rișcașă = orez roată = bicicletă
Bârcea Mică, Hunedoara () [Corola-website/Science/300538_a_301867]
-
nefiind trecută în lista bisericilor monument istoric. Cea ce îi dă o valoare inestimabilă bisericii, este însă celebra sa pictură interioară realizată între anii 1823-1824 de către binecunoscutul pictor Nicolae din Lupșa Mare. Pictura cuprinde numeroase scene realizate pe lemn și pânză de o profunzime teologică și o valoare artistică deosebită. Pe bolta altarului este pictată sub formă de medalion “Sfânta Treime.” La picioarele Sfintei Treimi este prezentată Maica Domnului ca “Împărăteasă a cerurilor” cu pruncul Iisus în brațe înconjurată de cetele
Șteia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300561_a_301890]
-
din lume, iar un fragment mai mic de meteorit din zona lacului poate fi văzut la Muzeul din Budapesta. Pornind de la această certitudine, sculptorul Ioan Astalus susține originea meteoritica a lacului. „La trecerea prin scoarță terestră (meteoritul - n.r.) a fracționat pânzele de apa freatică, dând naștere la izvoare de adâncime care nu seaca nici în cele mai crunte condiții de secetă”, spune Astalus, care mai adaugă că „faptul că izvoarele de adâncime îl alimentează a creat o floră și o fauna
Band, Mureș () [Corola-website/Science/300569_a_301898]
-
Paulus, preot de rit creștin ortodox, care oficia slujbele în Hrastăs. Vechea bisericuță demolându-se din cimitir, s-au construit un fel de trapeză (paraclis), în curtea bisericii, iar în cimitir s-a construit o clopotniță, pereții fiind pictați pe pânză, azi refăcută în totalitate sub păstorirea preotului Iacob Sandu Iustin. Actuala biserică cu hramul Sfinții Arhangheli Mihai și Gavril a fost construită între anii 1935 și 1940, când s-a făcut sfințirea de către Mitropolitul Alexandru Nicolescu de la Blaj. Biserica s-
Frunzeni, Mureș () [Corola-website/Science/300579_a_301908]
-
petrecere tradițională. În perioada acestor sărbători întreaga comunitate este acasă în sat, unde participă activ la aceste evenimente, atât în plan laic, cât în plan și religios. Costumul popular al idicenilor era compus din „cioareci” din pănură albă, cămașă de pânză albă, lungă până aproape de genunchi, pieptar din blană de miel și suman din pănură neagră sau cojoc, iarna, iar vara era abandonat cojocul și înlocuiți cioarecii cu ițari dintr-o combinație de lână și cânepă. La brâu purtau șerpar din
Idicel-Pădure, Mureș () [Corola-website/Science/300584_a_301913]
-
piele, iar pe cap căciulă din blană neagră de miel sau pălărie cu boruri largi. Încălțămintea erau opincile la marea majoritate, iar cei mai înstăriți purtau cizme și bocanci - acestea formând portul bărbătesc. Portul femeiesc se compunea din poale din pânză, catrințe țesute din lână sau stofă din aceeași țesătură, prinsă în brâu cu o „lorineață” țesută, cămașă din pânză albă cu șire cusute sau țesute, pieptar din blană de miel cu „zăgărea”, suman din pănură neagră sau cojoc. Pe cap
Idicel-Pădure, Mureș () [Corola-website/Science/300584_a_301913]
-
marea majoritate, iar cei mai înstăriți purtau cizme și bocanci - acestea formând portul bărbătesc. Portul femeiesc se compunea din poale din pânză, catrințe țesute din lână sau stofă din aceeași țesătură, prinsă în brâu cu o „lorineață” țesută, cămașă din pânză albă cu șire cusute sau țesute, pieptar din blană de miel cu „zăgărea”, suman din pănură neagră sau cojoc. Pe cap purtau năfrămi groase de lână țesute sau croșetate, iar cele mai tinere „ceaptă”, un fel de voal cu zgardă
Idicel-Pădure, Mureș () [Corola-website/Science/300584_a_301913]
-
un coc numit „conei”. Ambele costume în mare parte erau confecționate în casă, costumul de sărbători deosebindu-se de cel de „purtat” prin ornamente țesute sau cusute în culori. Până la vârsta școlară copii erau îmbrăcați într-o cămașă largă din pânză, atât fetițele, cât și băieții. Cu ocazia sărbătorilor erau îmbrăcate de obicei haine noi care, ca și celelalte pregătiri, ca învățatul colinzilor și descântecelor din lirice, specifice sărbătorilor de iarnă, erau făcute din timp în șezători. Pentru întreaga perioadă a
Idicel-Pădure, Mureș () [Corola-website/Science/300584_a_301913]
-
vârsta,constituie un element de individualizare a portului local,ca de altfel și portul pălăriuței mocănești. Învelitura capului este formată din "vălitură"-un carton alb de forma tronconică secționat oblic,care se poartă pe vârful capului- și o "broboadă" de pânză albă,care maschează vălitura.Tinerele femei folosesc,în găteala capului,în loc de broboadă,o hiliuță (batistă albă,brodată cu ample cusături). Încălțămintea femeilor constă din "tureci"-ciorapi fără talpă făcuți din dimie,care îmbracă piciorul de la glenză până la genunchi-și opinci
Comuna Corbi, Argeș () [Corola-website/Science/300618_a_301947]
-
folosesc,în găteala capului,în loc de broboadă,o hiliuță (batistă albă,brodată cu ample cusături). Încălțămintea femeilor constă din "tureci"-ciorapi fără talpă făcuți din dimie,care îmbracă piciorul de la glenză până la genunchi-și opinci cu "obiele" sau "călțuni". Cămașa din pânză albă,țesută în casă,ia,care prezintă sumare broderii (exclusiv la gât și la mâneci) completează portul femeiesc ce include,în componența sa,în funcție de sezon,o "zeghe" din lână neagră sau o "sarică" de culoare albă. Portul popular bărbătesc are
Comuna Corbi, Argeș () [Corola-website/Science/300618_a_301947]
-
de vedere hidrografic, regiunea are, pe lângă cele două râuri, numerose pâraie, iar stratul acvifer este sărac și la mare adâncime. Substratul geologic al regiunii este constituit din fliș carpatic, alcătuit în mare parte din formațiuni cretacice și paleogene, dispuse în pânze ce se desfășoară de la vest la est. În cea mai mare parte, valea Tazlăului este recentă: pleistocen-cuaternar, formată din depozite aluvionare. Solurile din zona dealurilor subcarpatice sunt predominate de soluri brun-podzolice și solurile podzolico-argilo-aluvionare. Solurile podzolice s-au format în
Enăchești, Bacău () [Corola-website/Science/300669_a_301998]
-
fiartă. Iarna ocupația de bază era îngrijirea animalelor în grajduri (hrănire, adăpare și curățire) și transportul gunoiului de la animale cu carele sau săniile pe terenurile cultivabile, pe holde. În cursul iernii femeile torceau cânepa sau lâna și țeseau la războaie pânzele, țesăturile din cânepă și lână, precum și covoare, pături, pricoițe, stroițe, desagi, etc. În general acestea erau activitățile economice ale sătenilor, comune de altfel, dar cu anumite nuanțări specifice tuturor locuitorilor de la sate care aveau ocupația de bază creșterea animalrlor sau
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
lemn de fag sau brad folosite pentru confecționarea diverselor vase din gospodărie, - fodori - manșete, - inie - ie, - ițe - componentă a războiului de țesut, - îmblăcit - operația de lucru cu blăciul, - jirebdie - ustensilă pe care se trecea firul de tors de pe rășchitor, - jolj - pânză de bumbac, - laboș - cratiță, - laibăr - vestă, - laște - tăieței, - lături - mâncăruri mixte pentru animale ( resturi alimentare lichide amestecate cu făină și diferite legume), care erau date la animale în stare încălzită sau rece, - lepedeu - cearșaf, - măsăriță - față de masă din pânză, - mestecălău
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
jolj - pânză de bumbac, - laboș - cratiță, - laibăr - vestă, - laște - tăieței, - lături - mâncăruri mixte pentru animale ( resturi alimentare lichide amestecate cu făină și diferite legume), care erau date la animale în stare încălzită sau rece, - lepedeu - cearșaf, - măsăriță - față de masă din pânză, - mestecălău - băț de lemn, pentru mestecat mămăliga - mierță - vas/măsură confecționat din ,doage”de lemn, folosit pentru măsuratul cerealelor, cu o capacitate de 25-30 litri, - nevedi - a trece firele de urzeală prin ițe și spete, - nojițe - șnururi pentru legat opincile
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]