15,319 matches
-
irecognoscibil, "alunecarea" planurilor temporale, discontinuitatea timpului), apare o nouă tipologie a personajului cu o altă atitudine și un alt mod de a se raporta la lume: "idiotul" din estetica expresionistă, corespunzând unei "noi estetici și unei modalități noi prin care sacrul se dezvăluie în lumea modernă"186. (M. Lovinescu nota apariția unui om simplu, "dacă nu de rând, prin naivitatea căruia străpung misterele. Un om simplu căruia i se întâmplă lucruri extraordinare și care le bâlbâie dar nu le deformează semnificațiile
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
Gavrilescu, prin naivitatea căruia misterul irupe, "și totul devine semn și miracol într-o mahala magică, sub un cer mai bucureștean decât a fost vreodată (...). Mircea Eliade se află la ceasul transparenței. Al grației, probabil"187.) "Idiotul" care înlocuiește "specialistul sacrului" din cadrul "ciclului indian" (Nopți la Serampore, Secretul dr. Honigberger, Șarpele) și pe care Culianu îl raporta la idiota triumphans al lui Nicolaus Cusanus și din toată tradiția creștină, se regăsește și în cel de al treilea ciclu, "al spectacolului și
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
din O fotografie veche de 14 ani) și cei care știu, dar nu spun (fostul marinar Beldiman, Brânduș, Dumitru, Gavrilescu), indivizi simpli, aleși deliberat, în care se revelează "o realitate spirituală profundă"191. 4.5.1. Macrantropul teofanic și originea sacră Plasată în categoria fantasticului anticipativ, nuvela Un om mare abordează "un lucru pe care nu-l înțelege nimeni și care te scoate din rândul oamenilor"192, fenomenul macranthropiei, definit drept "o formulă concretă și pitorească a geniului și a izolării
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
s-ar mai auzi"198, "pentru mama-natură, nimic nu-i imposibil"199. Ritmul neobișnuit de rapid cu care crește Cucoaneș, transformându-l într-un uriaș, îl determină să dispară în munți. Alegerea nu este întâmplătoare, autorul circumscriind elementele unei geografii sacre, în care - spune Dan Botta citat de Eliade în Memoriile sale - pe plaiurile și munții aceștia oamenii întâlniseră pe Apollo și Dionysos, pe Orfeu și Zamolxis. Bucegii unde evadează uriașul, constituie nu numai mito-geografia adolescenței lui Eliade ("munții Bucegi, de
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
mai înțelegem zgomotul care îi iese din gură..."200, așadar reușește să comunice cu miticul, fără a putea transmite lumii comune. Folosind termenii lui Sorin Alexandrescu aplicați povestirii La umbra unui crin, Cucoaneș, aflat în postura preaplinului semiotic, percepe semnificatul sacru, dar nu îl poate numi. Sacrul nu poate fi tradus în limbaj profan. Limbajul lui Cucoaneș este limbajul auroral, de aceea comunicarea cu umanul s-a încheiat; sunetele pe care povestitorul le aude au un "caracter onomatopeic"201: "transcriu de
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
din gură..."200, așadar reușește să comunice cu miticul, fără a putea transmite lumii comune. Folosind termenii lui Sorin Alexandrescu aplicați povestirii La umbra unui crin, Cucoaneș, aflat în postura preaplinului semiotic, percepe semnificatul sacru, dar nu îl poate numi. Sacrul nu poate fi tradus în limbaj profan. Limbajul lui Cucoaneș este limbajul auroral, de aceea comunicarea cu umanul s-a încheiat; sunetele pe care povestitorul le aude au un "caracter onomatopeic"201: "transcriu de altfel cu totul aproximativ sunetele pe
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
onomatopeic"201: "transcriu de altfel cu totul aproximativ sunetele pe care le auzeam" așa cum cu aproximație poate fi redat în semne alfabetice "ciocănitul într-o ușă, spargerea unui cristal, căderea unei bombe"202. În preajma prietenului său uriaș simte o "teroare sacră", deoarece Cucoaneș are "aerul unui profet de spaimă apocaliptică"203. Pierderea limbajului articulat, imaginea sacră de "Neptun înălțându-se printre talazuri" ca și "o stranie mirare care te scotea din timp, proiectându-le într-o auroră mitologică", "limba de balaur
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
aproximație poate fi redat în semne alfabetice "ciocănitul într-o ușă, spargerea unui cristal, căderea unei bombe"202. În preajma prietenului său uriaș simte o "teroare sacră", deoarece Cucoaneș are "aerul unui profet de spaimă apocaliptică"203. Pierderea limbajului articulat, imaginea sacră de "Neptun înălțându-se printre talazuri" ca și "o stranie mirare care te scotea din timp, proiectându-le într-o auroră mitologică", "limba de balaur", figura transformată "în teofanie"204 scot definitiv personajul din lumea comună, integrându-l generoasei mame-naturi
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
păstrat regional și în limbajul basmelor 213. Am putea adăuga faptul că procedeul folosit în exprimarea statutului aristocratic prin patronim, este dublat de semnificația prenumelui, Eugen, al cărui sens originar este "de neam bun, nobil", conferind celui ales o origine sacră; Eugenios se încadrează într-o largă serie de antroponime, cunoscute la multe popoare vechi, care se refereau inițial la originea nobilă a purtătorului 214. Numele Lenorei funcționează ca "designator intertextual"215, prin referința livrescă la o logodnică părăsită de cel
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
Bürger lumile opuneau viul mortului, aici normalul, comunul se opune miticului. Episodul determinant este reacția de groază a Lenorei la încercarea uriașului de a o îmbrățișa, reacție care le revelează amândurora diferența ireconciliabilă dintre lumile cărora le aparțin, eșecul dialogului sacrului cu derizoriul mundan. 4.5.2. Douăsprezece mii de capete de vită În Douăsprezece mii de capete de vită, numele protagonistului este un hipocoristic al lui Grigore, nume a cărui semnificație era clară pentru lumea greacă postclasică: verbul gregoréo însemna
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
fel, seria personajelor amnezice (Gavrilescu, Emanuel, Lixandru, Adrian) pentru care "trezirea" implică anamneză, redescoperirea adevăratei identități a sufletului" sunt prefigurate aici. În al doilea rând, folosirea voit banalei variante hipocoristice, Gore, care desemnează individul obișnuit, banal, corespunde teoriei eliadești a sacrului camuflat în profan. Lucrul este întărit de asocierea cu Iancu 218, nume legat de timpul solstițial sau al amiezii în care are lor trecerea. Alegerea deliberată a individului comun, cu atribute asemănătoare eroului caragialian - "dorință patologică de comunicare", graba, orgoliul
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
unui bovarism folcloric, opus bovarismului livresc pe care îl trăiește locvacea, fantezista Agripină 246. Dacă Agripina "vorbește eseistico-analitic", Brânduș "se exprimă într-un limbaj epico-sintetic"247. Dialogul dintre Brânduș, cel care are sensul revelației, cel care știe, are acces la sacru, și Agripina care se lasă "pradă unei fantezii livrești" îl anticipează pe acela dintre Dumitru și doctorul Martin 248. Recompunând careul semiotic trasat de Sorin Alexandrescu, după modelul greimasian (în analiza făcută prozei La umbra unui crin), putem afirma că
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
semiotic (unui semnificant îi corespund mai mulți semnificați), iar Agripina în situația de neîmplinire semiotică, în care semnificantul oscilează în mod liber (fata căpitanului nu este interesată de realizarea semiozei, ci doar de natura ornamentală a semnificantului). Conform normei semiozei sacre semnificatul sacru nu poate fi numit, căci, în felul acesta, ar deveni profan 249. Brânduș, din categoria inițiaților lui Eliade, nu poate numi misterul la care participă: "Acum se întâmplă altele și mai frumoase, dar nu ți le pot spune
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
semnificant îi corespund mai mulți semnificați), iar Agripina în situația de neîmplinire semiotică, în care semnificantul oscilează în mod liber (fata căpitanului nu este interesată de realizarea semiozei, ci doar de natura ornamentală a semnificantului). Conform normei semiozei sacre semnificatul sacru nu poate fi numit, căci, în felul acesta, ar deveni profan 249. Brânduș, din categoria inițiaților lui Eliade, nu poate numi misterul la care participă: "Acum se întâmplă altele și mai frumoase, dar nu ți le pot spune. Toate câte
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
i-a dat totuși posibilitatea de a exprima misterele în care trăiește" și, pe de alta, credința neclintită a lui Dumitru în minunea săvârșită care îl reconvertește pe falsul taumaturg 263. Drumul parcurs de Dumitru de la natură la cultură, de la sacru la profan care înseamnă "evoluție" însoțită de o inerentă degradare, nu-l atinge pe țăranul de la Dunăre: el nu se îndepărtează de mit264. Cea prin care se arată gloria lui Dumnezeu este Thecla, din gr. Theókleia, nume ale cărui moneme
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
ani să-i mulțumească "marelui predicator și taumaturg" "pentru miracol", număr al cărui simbolism rezultă "din raportarea la două forme esențiale în modelul tradițional al lumii: pătratul și crucea. Este numărul totalității și plenitudinii lumii terestre, tangibile, materiale"270. Toposul sacru, biserica, intră în opoziție cu barul Three Hundert, unde doctorul Martin a devenit barmanul Dugay, semn al schimbării identității 271. Numele bisericii se leagă de credința simplă și puternică a lui Dumitru, credința care mântuiește, care eliberează. Dumitru ilustrează ceea ce
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
lauda Dumnezeului Care face minunea"272. Ocultarea numelui doctorului de la răsunătorul Martin, amintind de celebrul reformator religios și fondator al protestantismului, la Dugay (" Asta a fost înainte... Azi nu mai sunt nimic. Nu mai am nicio identitate") marchează trecerea de la sacrul de circumstanță la apostazia personajului. Vina tragică pe care și-a asumat-o falsul taumaturg și din care încearcă să iasă prin studiile de teologie, eșecul celei de a doua treziri care ar fi însemnat declanșarea procesului de anamneză, declinul
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
asumat-o falsul taumaturg și din care încearcă să iasă prin studiile de teologie, eșecul celei de a doua treziri care ar fi însemnat declanșarea procesului de anamneză, declinul mitologiei prin proclamarea ideii de deus otiosus marchează pierderea comunicării cu sacrul și decăderea doctorului Martin din categoria inițiaților 273. Apariția lui Dumitru recuperează "ruptura ontologică" pe care o trăiește Dugay, prin anamneză; acest mesager sacru reface legătura dintre lumea desacralizată și univesul primordial 274, îi dezvăluie "prezența duhului divin într-însul
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
declanșarea procesului de anamneză, declinul mitologiei prin proclamarea ideii de deus otiosus marchează pierderea comunicării cu sacrul și decăderea doctorului Martin din categoria inițiaților 273. Apariția lui Dumitru recuperează "ruptura ontologică" pe care o trăiește Dugay, prin anamneză; acest mesager sacru reface legătura dintre lumea desacralizată și univesul primordial 274, îi dezvăluie "prezența duhului divin într-însul": Nu știți oare ai cărui duh sunteți?" (Luca, 9, 55), "îl revelă pe Dugay-Martin sieși"275. Tămăduirea de astm a Theclei, miracol pe care
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
și spărturile negre ale caselor...") și inserarea în nuvelă a lui "Lawrence al Arabiei" sunt explicate de către Ștefan Borbély283 prin calitățile de "inițiator și model exemplar" ale acestuia, prin însușirile sale "hermetice" "de ființă care trece de una singură de la sacru (glorie mitizată), la profan, de om care "moare" și "învie" sub identități civile alternative"; identitatea sa eroică se ascunde în nume anodine, "epifanii histrionice ale unei ființe trecute - cel puțin în conștiința publică - în moarte". Într-o astfel de cheie
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
răstoarne"323. Hildegard, o nouă Beatrice 324, într-o pădure la fel de obscură, fără a fi malefică, este semnul căutat și găsit în momentul suprapunerii lumilor, universuri paralele (până acum) ale lui Gavrilescu; cele două planuri temporale, real/ profan și ireal/sacru, Hildegard și birjarul, eroi în universuri diferite se întâlnesc în noaptea misterelor sacre. Condiția lui Hildegard devine condiția lor325. Utilizarea pluralului solidarității ("toți visăm") de către Hildegard, cea care l-a așteptat în popasul dintre viață și moarte pecetluiește înțelegerea destinului
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
a fi malefică, este semnul căutat și găsit în momentul suprapunerii lumilor, universuri paralele (până acum) ale lui Gavrilescu; cele două planuri temporale, real/ profan și ireal/sacru, Hildegard și birjarul, eroi în universuri diferite se întâlnesc în noaptea misterelor sacre. Condiția lui Hildegard devine condiția lor325. Utilizarea pluralului solidarității ("toți visăm") de către Hildegard, cea care l-a așteptat în popasul dintre viață și moarte pecetluiește înțelegerea destinului nostru comun 326. Găsirea "femeii vieții lui" se află sub semnul lui șapte
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
un vizitiu conducându-și carul (întâlnită în Katha-Upanisad332) și simbolismul pragului unde stă baba, ceea ce sugerează așa cum frecvent spune Eliade "trecerea spre celălalt tărâm", ruptura de nivel, trecerea de la un fel de a fi la altul 333, de la profan la sacru, de la istoric la mitic. Universul pe care îl fundează nuvela, "noua specie de realitate care mi se dezvăluie citind "aventura" lui Gavrilescu", crearea/revelarea unor lumi paralele "Universului cotidian în care ne mișcăm", asemănarea, din punctul de vedere al posibilității
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
justifica descifrarea pe care o face I. P. Culianu operei lui Eliade, prin apel la ideologia divinației. Înțelegerea semnelor este actul principal în interpretarea operei. Întâmplarea care are loc în prezentul profan este de fapt o evocare periodică a întâmplării primordiale, sacre, a evenimentului mitic, după cum se arată în Sacrul și profanul 342. Relaționând cei doi termeni - întâmplarea și narațiunea, Eliade spune în Încercarea labirintului: "Eu cred că interesul nostru pentru narațiune face parte din modul nostru de a fi în lume
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
operei lui Eliade, prin apel la ideologia divinației. Înțelegerea semnelor este actul principal în interpretarea operei. Întâmplarea care are loc în prezentul profan este de fapt o evocare periodică a întâmplării primordiale, sacre, a evenimentului mitic, după cum se arată în Sacrul și profanul 342. Relaționând cei doi termeni - întâmplarea și narațiunea, Eliade spune în Încercarea labirintului: "Eu cred că interesul nostru pentru narațiune face parte din modul nostru de a fi în lume. Ea răspunde nevoii noastre de a auzi ceea ce
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]