14,124 matches
-
pe nora sa, Lina este aruncată în lac, moment în care Domnul trimite un pește pentru a o salva prin înghițire. Spațiul corespunde întru totul decorului primordial: „Pe Lina am dus/ La măru-nflorit,/ La lacu rotund,/ Cela fără fund”. Moartea simbolică a nevestei tinere se încheie după un pescuit magic cu plasă din mătase, identică celei cu care în colinde fata prinde dulful agresor al grădinii ei: „Nevodarii nevoade făcea,/ Nevoade mari de mătasă,/ Pe Lina s-o găsească./ Jăman - crai
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
musca di bâzâit, ea ș-a dezlegat ochii. Ajunsăsî-n marginea pădurii” (Izvoare - Soroca). Zidul din copaci face trecerea spre tărâmul soarelui și traversarea „ilicită” lipsește neofitul de simțul vizual, ca o transfigurare simboli¬că a orbirii inițiatice. Tot o înghițire simbolică este și traversarea mării pe care calul i-o amintește flăcăului în colindele de tip 73, Cal amenințat cu vânzarea. Motivul alesului conturează aici un bidiviu „sălbatic”: „Io nepotcovit/ Și nechingiuit”, din acest atribut derivând probabil și forța acestuia de
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
inițierii tinerilor aflați la vârsta căsătoriei motivele inițiatice se găsesc din abundență atât în colinde, în baladele fantastice, cât și în numeroase basme și orații de nuntă, toate sprijinite cu argumente identificabile inclusiv în cântecele ritual ceremoniale, în privința fetelor, sugestiile simbolice sunt mai restrânse. În cultura universală chiar, cercetarea dispune „de foarte puțină documentație privind instruirea religioasă a fetelor în timpul inițierii și în special cu referire la riturile secrete la care se presupune că sunt supuse acestea”. Privită în comparație cu ceremonialul menit
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
dalbe zugrăvea” (Porumbacude-Sus - Făgăraș). Așa cum s-a remarcat, epitetul „dalb”, atât de frecvent în colinde, se aplică și mortului (dalbul călător, dalbul de pribeag) și tărâmului de dincolo (lumea dalbă), albul reprezentând „atributul invizibilității și morții” folosit și în marcarea simbolică a morții neofiților. Non-culoarea în discuție apare în ambele momente ale vieții (adoles¬cența și moartea), fiindcă ele aparțin trecerii spre o altă fază, iar albul ține de acestpassage: „Albul - candidus - este culoarea candidatului, adică a celui care își va
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
de ivirea celor doi ca pereche magică, odată cu potopul. Absența invocării directe a principiului acvatic nu afectează raportul în care se găsește fecioara cu animalul - divinitate, grădina de flori și toposul leagănului dintre coarne păstrând construcția poetică în aceeași sferă simbolică: „Acolo susu, mai din susu,/ Hai Leroi, ler Doamne!/ Est-un strat de busuioc/ Cu cărare pe mijloc./ Da cărarea cine-o face?/ Face-o, face-o boul sur,/ Cu copite potcovite,/ Cu coarnele într-aurite./ Dar în coarne ce
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
îndeletnicirea virilă a vânătorii, iar prezența lui în bestiarul inițierii feminine este redusă. Bourul cu fecioara în coarne reprezintă un arhetip universal, un exemplu în acest sens fiind răpirea Europei de către Zeus tauromorf. Limba veche dezvăluie însă sursa acestei coincidențe simbolice prin semnificația dublă a cuvântului bou, ce desemna atât animalul domestic, cât și cerbul. Atunci când cadrul nu este de sfârșit de lume prin apă, tânăra se află foarte aproape de tărâmul acvatic, în colindele tip Vămeșoaica III, 49: „Pe mare privește
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
într-un mediu lichid misterios o nouă lume. „În numeroase mitologii nașterea e parcă instaurată de elementul acvatic. Lângă un râu se naște Mithra, într-un râu renaște Moise, în Iordan renaște Hristos”. Fata însăși are parte de o renaștere simbolică prin imersiunea în apa lustrală, în basmele fantastice. Cea mai transparentă expresie a ruperii de nivel existențial în acest sens o conține basmul Cele trei fete de popă cari s-au măritat după un zmeu, cules în Blaj. Eroina urmează
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
le varsă’ntr’un stacan,/ Le stropește sub divan” (Lazo - Orhei). Aruncarea lacrimilor pe pământul de sub patul mitic al fecioarei este de natură să contamineze o dată în plus universul cu fecunditate. Gestul stropirii amintește de ritualul botezului, similar la nivel simbolic cu potopul. Consubstanțială cu luna, apele și vegetația, fata de măritat devine ea însăși sursa vitală prin care se actualizează Creația. O explicație erotizantă a plânsului cosmogonic se află într-o colindă din Sorocii, Basarabia: „Nu știu, coase ori descoase
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
Căci cu carnea mea,/ Nunta ți-oi nunti/ Ș-o vei polei;/ Iară capul meu/ Pune-l-vei boltiță,/ Boltiță-n portiță,/ Despre grădiniță” (București). Cuminecarea din animalul acvatic prins prin abilitatea feminină a legării și împletirii acoperă trei paliere simbolice: cel al nunții, când întreaga comunitate se infuzează cu puterile fecunde ale fiarei din adâncuri, palierul locuinței - replică securizată a universului și cel al ieșirii spre cercul mai larg al gospodăriei, unde contactul cu forțele malefice poate avea loc. „Emblemă
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
din coarnele tale/ Face-aș mândre păhărele,/ Ș-aș bea la masă cu ele!” (Tudora - Suvorov). Transformate din suport al leagănului fetei în recipiente comensuale, coarnele implică „un procedeu de anexiune a puterii prin luarea în stăpânire magică a obiectelor simbolice. Cornul, osul frontal cu coarnele bovideului sau cervidului constituie trofeu, adică exaltare și însușire a forței”. Sacrificarea bourului are o funcție cosmogonică în mithraicism, o transsubstanțializare a acestei viziuni fiind tocmai convertirea cornutei într-o gospodărie mitică: „Buhor, capul ți-
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
profan și capătă darul magic al fertilității contagioase. Starea de somn este caracteristică dominantei statice a inițierii feminine și tocmai ea deschide poarta spre sacrul depozitar de puteri germinatoare. Practica inițiatică a culesului de plante trebuie pusă într-o continuitate simbolică cu imaginea grădinii prădate în colindele de fată mare. Orice agresor al acestui spațiu feminin ordonat în sensul cosmogonic devine un exponent al neantului: „Maria, ochi negri,/ Munca-i d-astă vară,/ Muncă ce-a muncit?/ Grădin-a făcut,/ Flori și-
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
de Constantin Mohanu: „Umblând el pân pădure-așa, găsăște un bordei, a găsât un bordei acolo făcut în pământ, ș-acolo era o fată, o fată - îi spunea Fata Munților” (Poiana - Vâlcea). Dincolo de așezarea arhaică românească, trebuie subliniate aici valoarea simbolică a rezidenței în pădure și numele fecioarei, ambele semnalând intrarea în sacru. Misterele pădurii sunt lucruri „știute de acasă” pentru ea, mai mult chiar, treptele montane spre uranian îi formează ascendența. Toate aceste înzestrări vin odată cu intrarea în adâncuri, unde
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
în urma informațiilor din spațiul slav oferite de A. K. Baiburin. În basmul Mândra lumei, pruncul promis diavolului înșelător (o ipostază recentă a monstrului inițiator) este dat de părinți pe fereastră, ca semn al trecerii în altă viață, o nouă naștere simbolică, similară practicii de vânzare a copilului bolnav, din cadrul obiceiurilor de naștere. Etapa anterioară, a copilului dependent de mediul matern, nu este reversibilă pentru neofit. Florea știe, de asemenea, că zmeii, bestiile ce întrupează haosul anihilant au capacitatea de a vorbi
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
oprire a trecerii, prin urarea vântului, considerat în credințele populare o divinitate pe care nu trebuie niciodată să o superi. Textul citat duce până în vremuri imemoriale detaliul inițiatic surprins în basmul din Păuleasca, Argeș, și demonstrează, o dată în plus, coincidența simbolică a celor două etape existențiale. În lipsa acestor asocieri, fereastra coșciugului din cap poate fi lesne ignorată, ca având rol utilitar. Studiul lui Petru Caraman asupra Porților monumentale ale României l-a condus pe Ion H. Ciubotaru la concluzia că originea
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
inițiată refuză întoarcerea în planul social, din cauza statutului ei superior: „Dacă mă-ntorc îndărăt lampărățîia noastră, atuncea rîde lumea toată dă noi. Ce zîce? Am murit, și-am înviat, sun strigoaică, mănîn lumea!”. Inițierea în care se intră odată cu moartea simbolică trebuie continuată cu traseul ritual, animat de prezența feciorului ales. Ocupațiile rituale. Torsul și țesutul - valori cosmogonice În timpul izolării inițiatice fetele dobândesc puteri magice preluate direct din spațiile sacre în care au pătruns. Argeaua, ca așezare tipic feminină, înglobează simbolistica
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
Lună contribuie la țesătura fetei în mod magic, lucrătura ei nefiind cu nimic mai prejos decât lumea însăși, imposibilă fără aștri. Acțiunea „chindisitului” are atât o bază istorică (fetele nubile trebuie să-și pregătească din vreme zestrea), cât și una simbolică. Cel mai adesea, în colinde, fata coase batiste și gulere. Cele dintâi sunt frecvent gajuri de dragoste, în timp ce ultimele reprezintă un semn clar de „distincțiune”, ce vorbește despre poziția socială a familiei miresei. „Ea ședea și chindisea/ Cu mâini dalbe
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
al cărei ajutor năzdrăvan duce la căsătoria fetei cu fiul de împărat. Similitudinea cu încercările vitejești este vizibilă; aici torsul reprezintă o legitimare socială, care demonstrează comunității că fecioara are calități gospodărești ce respectă tiparul sacru, creator de lume. Ocupația simbolică este caracteristică fecioarelor de orice rang, fiind proprie feminității fertile, nu nevoilor practice. Ea premerge căsătoria, fiind un gest ritual și propițiatoriu: „el a avut de lampărat, de la fiecare fată câte-o batistă, cusută de mâna fieșcăruia” (Boișoara - Vâlcea). Aflate
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
au mers,/ Mătase și-au tors,/ Mreaj-au împletit,/ La grădină s-antors,/ Mreaja au întins./ Cel pește de mare/ Din mare-a eșit,/ În mreajă a dat,/ Rău că s-ancurcat” (Utconosovca - Odesa). Actele descrise aici secvență cu secvență au o ambivalență simbolică: „împletirea năvodului (ca și țesutul) este o operă cu semnificații cosmogonice”, dar și o imagine metaforică a legării, „a anihilării pe cale magică a manifestărilor Haosului”. Cadența cu care instanța lirică montează etapele supunerii are la nivel poetic o frecvență crescută
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
scumpe daruri o dăruesc:/ Cu luna, Cu stele/ Și cu mărgăritare” (Utconosovca - Odesa). Corpurile cerești, dar și pietrele prețioase sunt proprii naturii selenare a fetei. Puterile ei se trag din registrul nocturn, al pământului, iar luna și stelele sunt exteriorizări simbolice, deci forme de consacrare a ființei inițiate. În balada Vidros I( 11) peștele mitic asigură locuința heliotropă, indiciul solarității lui aflând-se în solzii prețioși: „Să-mi dai și mie năvodarii/ Să prinz peștele ăl mare,/ Cu solzii de aur
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
în sacru sunt găsite și reintroduse în social de prinț. Virtuozitatea excepțională a cântecului intonat plângând este un semn al inițierii încheiate și un semnal pentru mirele deja consacrat social. Afectivitatea extremă a muzicii fetei (jalea, lacrimile abundente) reprezintă forme simbolice ale suferinței inițiatice, ce reiterează modelul sacru al creației înseși. În unele colinde cântecul redă dorul fetei de familia sa, ceea ce corespunde smulgerii bruște din mediul infantil: „Ce cânți fiico - așea frumos/ De stau apele pe loc?/ Ce cânți fiic-așa
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
că deține secretul vieții depline, în același timp sacră și cosmică, că e rădăcina și sămânța vieții și că posedă toate darurile pentru fructificare și fertilitate”. Precum calul și călărețul, fata și bourul nu pot fi disociați, trăsăturile lor converg simbolic. După sacrificarea cornutului, gest care în mithraicism are o funcție cosmogonică, nunta fetei se va face cu carnea lui, într-o „împărtășanie” totemică ce identifică omul cu animalul: „Buhor, capul ți-or tăia,/ Buhor din carnea ta/ Ridica-s-ar
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
Dejetu-mi tăiei;/ Cursă sânge, cursă,/ Doru mă d-ajunsă,/ De maică, de taică,/ De frați de surori,/ Grădina cu flori” (Valea-deJos - Bihor). Despărțirea dureroasă de familie nu poate fi justificată decât de etapa izolării rituale, ceea ce ne convinge asupra valorii simbolice, a morții prefigurate prin sângerarea plăgii. Versul Tare mă purtai din cântecul de Lioară citat conține dramatismul solicitant, specific ritualului inițiatic, în decursul căruia acțiunile semnificative sunt marcate prin valoarea atemporală a imperfectului: plecarea cu furca de tors, suportarea evenimentelor
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
poart-a scris: «Cine trece pe drum, să dea cu pietre-n ea!» Dacă nu dă nimeni cu pietre-n ea, îi dă amendă. Îi dă!”. Ipostaza sacră a boului are o răspândire universală; ceea ce îl transformă aici într-un donator simbolic implicit este forța lui liniștită ce vine din „blândețe și detașare”, acest portret exteriorizând de fapt calitățile feminine demonstrate în timpul mutației ontologice. Legătura mistică a bourului cu pământul, asemenea fecioarei, decodează imaginea neofitului pus să coboare în infern învelit în
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
doilea plan de cunoaștere a lumii, și nu cel din urmă. Zâna sugerată de urma minunată amintește de semnele lăsate de Ileana Simziana pentru erou. Pătrunderea treptată a semnificațiilor este asistată de maeștri inițiatori, „învățători mai cunoscători”, care înțeleg amprenta simbolică și descoperă sugestia maritală. Cea din urmă metaforă pentru mireasă ne poartă în plan vegetal: „Unii ziceau că-i floare de rai/ s-o rupă al nostru dulce crai,/ Alții că-i viță de vie/ Să-i fie craiului soție
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
un fel de recluziune în mișcare printr-o circumscriere totală în metalul dur și nocturn. Tânăra capătă o nouă identitate prin intrarea în armura întunecată și transcende spațiile cu emblema călătorului penitent. Fiecare din elementele feroase cerute aduce un plus simbolic, stratificând nivelurile de pătrundere în mit. Dacă opincile vizează contactul cu drumul și pătrunderea în spațiul arhetipurilor, hainele conferă drumeagului o nouă identitate ce forțează domi¬nanta umană să se retragă și să se dedice principiului pur. Cercurile peste pântecul
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]