14,689 matches
-
8. Imperios necesară practicarea de exerciții fizice individuale, pentru întărirea organismului, fie sub forma practicării jocurilor de echipă, a mersului pe jos; 9. A se folosi cât mai mult posibil terapia prin râs și dezvoltarea unei gândiri și a unor trăiri pozitive; 10. Găsirea unei anumite ocupații în momentele tensionate, de stress; 11. Armonizarea aspirațiilor cu aptitudinile de care dispune fiecare; 12. Evitarea, cu bună știință, a mediilor agasante, deci evitarea unor stress-uri suplimentare și inutile; 13. Reflecții asupra sensului profund
ABORDAREA GESTIUNII STRESS-ULUI ÎN MEDIUL MICROECONOMIC by Alexandru TRIFU, Carmen Raluca IONESCU () [Corola-publishinghouse/Science/83167_a_84492]
-
respectul față de profesor (pentru că „explică bine”, „este înțelegător”, „ne ajută mult”), teama de pedepsele aplicate de părinți, anxietatea determinată de atitudinea rigidă a unor profesori, sentimentul de regret sau de rușine față de profesori, părinți sau colegi. Toate aceste motive constituie trăiri afective ale elevilor izvorâte din relațiile cu diferiți factori implicați în procesul învățării lor școlare: profesori, colegi, părinți. Ele reflectă atitudinea elevilor față de acești factori, față de sarcinile și cerințele ce vin din partea acestora, în ceea ce privește învățarea lor de fiecare zi. Motivele
ASPECTE PSIHO PEDAGOGICE ALE CREATIVITĂŢII ELEVILOR. GHID METODOLOGIC PENTRU PROFESORI by MIHAELA BĂSU, MARIANA DUMITRU () [Corola-publishinghouse/Science/312_a_609]
-
evite o situație percepută ca aversivă ( ÎNTĂRITOR NEGATIV). Comportamentul problemă este încurajat negativ în măsura în care o situație neplăcută încetează sau se reduce. Copilul poate trăi sentimente de neliniște, frică, plictiseală, frustrare, oboseală, sentiment de incapacitate; adoptând un comportament problemă, astfel de trăiri se reduc sau dispar cu totul, deoarece cel care exercita o presiune asupra subiectului își schimbă orientarea și reduce fluxul său de stimuli care produc disconfort copilului. Să ne gândim de exemplu la un copil care se află la grădiniță
AUTISMUL ÎNTRE TEORIE ȘI PRACTICĂ by BURGHELEA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/345_a_870]
-
diversificat, decupează, colorează(își face expoziții cu licitație cu lucrurile făcute de el). Acum știe să se joace, ne povestește ce a făcut, cum s-a simțit, ne întreabă atunci când nu înțelege ceva. Când se supăra își gestionează mai bine trăirile, mă refer la modul de reacție. 12. Cum interacționa R. cu alți copii la început? Când a fost evaluat la Craiova cu testul Portage, pe aria de socializare a reieșit că R. era la nivelul unui copil de 2-3 ani
AUTISMUL ÎNTRE TEORIE ȘI PRACTICĂ by BURGHELEA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/345_a_870]
-
teorii, orice ființă umană este potențial creativă, însă factorii de mediu pot influența actualizarea lui. (Anca Munteanu, 1994, p.50) Această teorie, numită și orientare afectivistă, atribuie creativitatea unor stări psihice complexe, asociate afectivității. Omul creativ s-ar caracteriza prin trăiri afective intense și profunde, capacitatea de a le exprima, iar la originea creativității s-ar afla stări conflictuale puternice, a căror tensiune declanșează „resorturile creativității”. Contribuția acestei teorii constă în faptul că a demonstrat importanța sănătății mintale în creativitate. I
Creativitatea : latură a personalităţii by Gabriela Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/713_a_1307]
-
Ann Collins, Teresa M. Amabile, 2005, p. 228). C. Afectivitatea este în raport cu întregul organism, fiind o reacție concomitent organică, psihică și comportamentală, o „vibrație a lumii” în întreaga ființă. Procesele afecticve reflectă relațiile între subiect și obiect sub formă de trăiri atitudinale. D. Temperamentul este dimensiunea dinamicoenergetică a personalității care se exprimă cel mai pregnant în conduită, fiind cea mai ușor constatabilă latură a personalității. Nu există vreun tip temperamental inapt pentru creație, dar în funcție de domeniul de afirmare, este posibil ca
Creativitatea : latură a personalităţii by Gabriela Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/713_a_1307]
-
de învățare a acestora. Ceea ce întreprinde cadrul didactic, ca acțiune exterioară, nu se răsfrânge în mod automat asupra dezvoltării elevului, ci devine condiție a unei schimbări numai în măsura în care reușește să angajeze elevii într-un efort intelectual și motric, într-o trăire afectivă și manifestare volițională.( M. Ionescu, I. Radu, 2000, p. 124) IV.3 Scoala si familia - parteneri, pe linia dezvolvarii creativitatii scolarului mic * Strategii creative în lucrul cu familia Școala este instituția care poate coordona activitățile de educație ale părinților
Creativitatea : latură a personalităţii by Gabriela Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/713_a_1307]
-
a muncii propriu zise, ci numai de elemente simple prin care copii fac primii pași în pregătirea productivă de mai tarziu. Se obișnuiește cu un anumit efort, i se dezvoltă îndemânarea și precizia în mișcări. Activitatea desfășurată provoacă copiilor intense trăiri afective, influențează dezvoltarea spiritului activ și stimulează comportarea civilizată. Caracterul practic al activităților manuale permite îmbinarea muncii fizice cu cea intelectuală, fapt care determină atât dezvoltarea capacității fizice a copiilor, cât și ale celor intelectuale. Activitate deosebit de complexă, abilitatea practică
Abilităţi practice şi educatie tehnologică Proiectare INVATAMANTUL PRIMAR by LAURA SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/768_a_1491]
-
înfăptuiască binele. Această dorință este tot atât de firească și continuă ca și foamea și setea trupească. Au dat dovadă de aceasta puternică dorință îndeosebi sfinții și martirii care pentru Hristos au părăsit familie, avere, voie proprie și s-au nevoit cu trăirea unei vieți de înaltă spiritualitate. „A fi flămând și însetat de dreptate” mai înseamnă și a dori și a ne strădui din toate puterile pentru înfăptuirea dreptății ca virtute socială, atât pentru noi, cât și pentru semenii noștri. Iar când
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
în „marea” păcatului. Patimile nu sunt rele în sine; ele pot deveni bune, dacă li se dă o întrebuințare inspirată. Pentru Sf. Vasile, antiteza dintre monahism și lumea profană a jucat doar un rol limitat. El le cere tuturor creștinilor trăirea autentică a Evangheliei, iar monahilor le pretindea o trăire a ei în mod total. Episcopul Cezareei recunoaște valoarea materială a bunurilor materiale și rânduia pentru monahi îndeletniciri care luau forma diferitelor profesii ce se practicau în comunitate. Dar roadele muncii
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
ele pot deveni bune, dacă li se dă o întrebuințare inspirată. Pentru Sf. Vasile, antiteza dintre monahism și lumea profană a jucat doar un rol limitat. El le cere tuturor creștinilor trăirea autentică a Evangheliei, iar monahilor le pretindea o trăire a ei în mod total. Episcopul Cezareei recunoaște valoarea materială a bunurilor materiale și rânduia pentru monahi îndeletniciri care luau forma diferitelor profesii ce se practicau în comunitate. Dar roadele muncii lor nu le aparțineau lor, ci întregii comunități; ele
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
relativ. Adevărul este absolut și nu relativ, consideră Fericitul Augustin, iar la el se ajunge prin intermediul credinței. Omul crede ceea ce înțelege dar nu este capabil să înțeleagă ceea ce nu crede. Nu prin rațiune discursivă ajunge la adevărul ultim, ci prin trăirea lui ca atare în sufletul nostru. Creștinismul nu trebuie doar înțeles, ci trăit în conștiință, această trăire fiind rezultatul întregii noastre atitudini, nu numai al inteligenței. Toate adevărurile sunt de origine divină și nu pot fi aflate decât prin cunoaștere
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
Omul crede ceea ce înțelege dar nu este capabil să înțeleagă ceea ce nu crede. Nu prin rațiune discursivă ajunge la adevărul ultim, ci prin trăirea lui ca atare în sufletul nostru. Creștinismul nu trebuie doar înțeles, ci trăit în conștiință, această trăire fiind rezultatul întregii noastre atitudini, nu numai al inteligenței. Toate adevărurile sunt de origine divină și nu pot fi aflate decât prin cunoaștere mistică, după ce mintea noastră a fost purificată prin rugăciune și contemplare. Idealul său era opus oricărei alte
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
întruchipare a înțelepciunii și a echilibrului, un exemplu demn de urmat de către elevii săi. În lucrările Confesiuni și Despre instrucțiunea începătorilor în crștinism, Augustin susține necesitatea adaptării educației la individualitatea copiilor. O educație bazată pe intuiție, adică pe cunoașterea și trăirea faptelor. Învățământul nu trebuie să fie obositor, constrângător și rutinier, ci atractiv, plăcut. În acest sens, este necesar să li se cultive copiilor curiozitatea liberă și înclinațiile spre activitățile ludice. Învățătorul își poate stimula elevii la descoperire personală, ceea ce solicită
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
spiritualitate. Aceasta este atributul distinctiv al personalității noastre umane, este „ecoul dreptății veșnice a lui Dumnezeu” Componentele conștiinței sunt cunoștiințele, sentimentele, convingerile și atitudinile morale. Prin asimilarea și prin interiorizarea cunoștiințelor morale (noțiuni, norme, principii morale) se dezvoltă sentimente morale ( trăiri afective ale cunoștințelor morale). Acestea stau la baza dezvoltării convingerilor și atitudinilor morale (manifestate față de semeni, față de sine, față de întâmplări și de evenimente etc.). Trăirea învățăturilor creștine cuprinse în Sfânta Scriptură constituie garanția formării unei conștiințe fundamentate pe valori eterne
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
Prin asimilarea și prin interiorizarea cunoștiințelor morale (noțiuni, norme, principii morale) se dezvoltă sentimente morale ( trăiri afective ale cunoștințelor morale). Acestea stau la baza dezvoltării convingerilor și atitudinilor morale (manifestate față de semeni, față de sine, față de întâmplări și de evenimente etc.). Trăirea învățăturilor creștine cuprinse în Sfânta Scriptură constituie garanția formării unei conștiințe fundamentate pe valori eterne, imuabile, date de Dumnezeu Binele suprem: Cerul și pământul vor trece, dar cuvintele Mele nu vor trece( Mt.24, 35). 3.1.2. Formarea conștiinței
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
în comunitate; inițierea micilor școlari în practicarea unui comportament civic activ, responsabil, tolerant, deschis, comunicativ, autoevaluativ. La gimnaziu, programa școalară la disciplina religie oferă un sprijin important în formarea virtuților și conduitelor morale. Prin studierea Fericirilor, la Unitatea de învățare „Trăirea învățăturii creștine” (clasa a VII-a), elevul se confruntă cu un anume mod al identității creștine, învață să dobândească virtuțile morale pentru a se menține în comuniune cu Dumnezeu și cu semenii, și își întărește sufletul pentru înțelegerea unei concepții
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
despre suflet, despre idealuri, despre responsabilitate și nu în ultimul rând, despre sfințenie. 3.2. Etapele formării sentimentului religios la copil Dezvoltarea funcțiilor sufletești se află în strânsă legătură cu dezvoltarea fizică a copilului și a adolescentului. Percepțiile, sentimentele și trăirile religioase se conturează și se încheagă în funcție de etapele de vârstă. Pentru toți cei implicați în activitatea de educație religioasă, în special pentru profesorii de religie, cunoașterea percepțiilor, a trăirilor și a caracteristicilor educației religioase în funcție de etapele psihice și biologice de
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
cu dezvoltarea fizică a copilului și a adolescentului. Percepțiile, sentimentele și trăirile religioase se conturează și se încheagă în funcție de etapele de vârstă. Pentru toți cei implicați în activitatea de educație religioasă, în special pentru profesorii de religie, cunoașterea percepțiilor, a trăirilor și a caracteristicilor educației religioase în funcție de etapele psihice și biologice de dezvoltare devine un imperativ. Copiii dispun de o bogată viață afectivă și de o mare sensibilitate, ceea ce-i face foarte receptivi la tot ce este adresat sferei sentimentelor. Fundamentarea
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
prin faptul că toți credincioșii se roagă unii pentru alții. Atmosfera și lucrarea tainică a Sfintei Liturghii pot influența în mod deosebit predispoziția religioasă a elevilor și să o dezvolte în asemenea măsură încât ei să fie capabili de profunde trăiri religioase. Prin studierea Fericirilor, la unitatea de învățare „Trăirea învățăturii creștine”, elevul se confruntă cu un anume mod al identității creștine, învață să dobândească virtuțile morale pentru a se menține în comuniune cu Dumnezeu și cu semenii, și își întărește
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
alții. Atmosfera și lucrarea tainică a Sfintei Liturghii pot influența în mod deosebit predispoziția religioasă a elevilor și să o dezvolte în asemenea măsură încât ei să fie capabili de profunde trăiri religioase. Prin studierea Fericirilor, la unitatea de învățare „Trăirea învățăturii creștine”, elevul se confruntă cu un anume mod al identității creștine, învață să dobândească virtuțile morale pentru a se menține în comuniune cu Dumnezeu și cu semenii, și își întărește sufletul pentru înțelegerea unei concepții superioare de viață. Valorificarea
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
imorală nu i se opune nimeni, acesta va prinde curaj, se va considera intangibil și se va baza pe nepăsarea și toleranța celorlalți, continuând să se comporte nepotrivit. La religie, în cadrul unităților de învățare Mântuitorul Iisus Hristos-Învățător și Mântuitor, și Trăirea învățăturii creștine, am urmărit pe lângă însușirea noilor cunoștințelor, aplicarea lor în viața personală, insistând asupra: modalităților de manifestare a dragostei față de aproapele, a practicării virtuților creștine (smerenia, pocăința, blândețea, dreptatea, milostenia, curăția inimii, concilierea, dreptatea, statornicia în credință) și importanței
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
euristică oferă posibilitatea elevului de a descoperi și a înțelege singur cunoștințele ce trebuie să le învețe și apoi de a le reproduce într-o formă liberă, personală, desigur respectând adevărul științific. Exemple: Clasa a VII-a Unitatea de învățare: „Trăirea învățăturii creștine” Pentru a dezvolta capacitatea elevilor de a identifica virtuțile creștine menționate în Fericiri, în viața unor personalități biblice, profesorul va adresa elevilor întrebări ajutătoare: „Care sunt virtuțile prezentate în cele nouă Fericiri?” ...smerenia, pocăința, blândețea, dreptatea, milostenia, curăția
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
și profesioanale, oferind elevilor soluții de rezolvare eficiente a unor probleme. În alegerea cazului se urmărește: corespondența cu viața reală, corelarea cu obiectivele propuse, raportarea la cunoștințele, ideile, normele cunoscute de elevi și posibilitatea sintetizării concluziilor. La unitatea de învățare Trăirea învățăturii creștine, folosind această metodă, elevii vor fi sprijiniți în: identificarea datoriilor membrilor unei familii, pe baza analizei relației dintre ei; dezvoltarea atenției și înțelegerii față de problemele celor din jur; formarea deprinderii de a practica virtuțile. Exemple: Tema: Pilda Samarineanului
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
fi considerat creativ dacă manifestă sensibilitate față de probleme și disponibilitate la experimente. Rogers considera că perceperea receptivă și lipsită de prejudecăți a mediului este cea mai bună premisă a creativității. Acesta împarte premisele în interne - o atitudine receptivă față de orice trăire, criterii valorice interne și atitudinea de a jongla cu elementele - și externe - atmosfera care face posibilă securitatea psihică și libertatea psihică. Ana Stoica abordează fenomenul de creativitate din trei puncte de vedere: personalitatea creatoare, procesul creativ și produsul realizat - „Creativitatea
Creativitatea – fundamente ştiinţifice şi psihopedagogice by Lupaşcu Andreea Milena Neagu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/717_a_1059]