14,503 matches
-
Crețești este o comună în județul Vaslui, Moldova, România, formată din satele Budești, Crețești (reședința), Crețeștii de Sus și Satu Nou. Comuna este traversată de drumul european E581 (Crasna - Huși - Albița) și calea ferată care face legătura între Crasna și Huși. Prima atestare documentară a comunei este datată din 22 august 1466. În anul 2011, populația comunei era de 2054 de locuitori. Crețești este
Comuna Crețești, Vaslui () [Corola-website/Science/301874_a_303203]
-
Movilița este o comună în județul Vrancea, Moldova, România, formată din satele Diocheți-Rediu, Frecăței, Movilița (reședința), Trotușanu și Văleni. Comuna se află în zona de nord-est a județului, la nord-est de orașul Panciu, pe malul stâng al râului Zăbrăuți. Este traversat de șoseaua județeană DJ205H, care îl leagă spre sud-vest de Panciu și spre nord de Păunești și Pufești (unde se termină în DN2). La Movilița, din acest drum se ramifică șoseaua județeană DJ205J, care duce spre sud tot la Panciu
Comuna Movilița, Vrancea () [Corola-website/Science/301883_a_303212]
-
Climatul are un caracter temperat-continental de nuanță blândă, temperaturile medii anuale fiind cuprinse între 8 și 10 °C. Vânturile bat în general dinspre nord (30,9%), sud (13,5%) și sud-vest (10,1%). Cel mai important curs de apă care traversează comuna pe direcția vest-est este râul Bârlad, afluent al Siretului. Specii de faună: șopârla de câmp ("Lacerta agilis"), gușterul ("Lacerta viridis"), potârnichea ("Perdix perdix"), cârtița ("Talpa europaea"), popândăul ("Spermophilus citellus"), iepurele de câmp ("Leporidae Lagomorfa"), vulpe ("Canidae carnivora"), mistrețul ("Sus
Comuna Dumești, Vaslui () [Corola-website/Science/301879_a_303208]
-
Iași, în vecinătatea târgului Codăești. Față de municipiul Vaslui - reședința județului - se află la o depărtare de 25 km, iar față de Iași - vechea capitală a Moldovei - la 50 de km. Drumul național 24 care face legătura între cele două centre urbane traversează teritoriul comunei Miclești prin jumătatea de vest, iar drumul județean 244 E face legătura prin Boțești - Tătărăni cu municipiul Huși, aflat la o distanță de 30 de km. În fiecare an în ziua de 21 mai (de Sfinții Împărați) are
Comuna Miclești, Vaslui () [Corola-website/Science/301894_a_303223]
-
Ploscuțeni () este o comună în județul Vrancea, Moldova, România, formată din satele Argea și Ploscuțeni (reședința). Comuna Ploscuțeni este situată în nord-estul județului Vrancea, la limita cu județul Galați, pe malul stâng al Siretului. Este traversată de șoseaua județeană DJ252, care o leagă spre nord de Homocea (unde se intersectează cu DN11A) apoi mai departe în județul Bacău de Huruiești, Găiceana, Pâncești, Parincea, Ungureni și Buhoci (unde se termină în DN2F); și spre sud în județul
Comuna Ploscuțeni, Vrancea () [Corola-website/Science/301890_a_303219]
-
formată din satele Burca, Irești, Ruget, Scafari, Șerbești, Tichiriș, Vidra (reședința), Viișoara și Voloșcani. Comuna se află în zona centrală a județului, într-o zonă de deal, pe malurile râului Putna, în zona unde acesta primește apele râului Vizăuți. Este traversată de șoseaua națională DN2D, care leagă Focșaniul de Târgu Secuiesc. La Vidra, acest drum se intersectează tangențial cu șoseaua județeană DJ205E, care leagă comuna spre sud-est de Țifești, Garoafa (unde se intersectează cu DN2) și mai departe în județul Galați
Comuna Vidra, Vrancea () [Corola-website/Science/301912_a_303241]
-
Comună Mihail Kogălniceanu este situată în partea central - nordică a Județului Tulcea. Teritoriul administrativ al comunei Mihail Kogălniceanu cuprinde trei localități: Ținutul se află situat pe câmpia înaltă a podișului nord - dobrogean , având un relief de podiș (depresiune) și este traversat de la N la S de răul Telita, care se varsă în Lacul Babadag. Debitul acestui rău crește în timpul ploilor mari, dar scurgerea specifică este redusă, ceea ce arată că întreaga zonă este deficitară sub raportul umidității. Climă se încadrează în zona
Comuna Mihail Kogălniceanu, Tulcea () [Corola-website/Science/301851_a_303180]
-
Străoane este o comună în județul Vrancea, Moldova, România, formată din satele Muncelu, Repedea, Străoane (reședința) și Văleni. Comuna se află în partea de nord a județului, pe malul stâng al râului Șușița. Este traversată de șoseaua națională DN2L, care o leagă spre nord-vest de Răcoasa, Câmpuri, Soveja și Tulnici (unde se termină în DN2D) și spre sud-est de Panciu și Mărășești (unde se termină în DN2). Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Străoane
Comuna Străoane, Vrancea () [Corola-website/Science/301902_a_303231]
-
Muntenia, România, formată din satele Bogza, Căiata, Sihlea (reședința) și Voetin. Comuna se află în extremitatea sudică a județului, la limita cu județul Buzău, pe cele două maluri ale râului Slimnic și pe malul stâng al emisarului acestuia, Coțatcu. Este traversată de șoseaua județeană DJ202E, care o leagă spre vest de Obrejița (unde se intersectează cu DN2) și mai departe de Tâmboești; și spre sud în județul Buzău de Râmnicelu. Prin nord, este traversată și de șoseaua națională DN2N, care o
Comuna Sihlea, Vrancea () [Corola-website/Science/301899_a_303228]
-
malul stâng al emisarului acestuia, Coțatcu. Este traversată de șoseaua județeană DJ202E, care o leagă spre vest de Obrejița (unde se intersectează cu DN2) și mai departe de Tâmboești; și spre sud în județul Buzău de Râmnicelu. Prin nord, este traversată și de șoseaua națională DN2N, care o leagă spre est de Tătăranu (unde se termină în DN23A) și spre vest de Dumbrăveni (unde se intersectează cu același DN2), Bordești, Dumitrești, Chiojdeni și Jitia. Prin comună trece și calea ferată Buzău-Mărășești
Comuna Sihlea, Vrancea () [Corola-website/Science/301899_a_303228]
-
Vârteșcoiu este o comună în județul Vrancea, Muntenia, România, formată din satele Beciu, Faraoanele, Olteni, Pietroasa, Râmniceanca și Vârteșcoiu (reședința). Comuna se află în centrul județului, pe malul drept al râului Milcov, la ieșirea sa dintre dealuri. Este traversată de șoselele județene DJ205B și DJ205C. Ambele o leagă spre nord de Broșteni. Primul duce spre sud la Cârligele, Cotești și Urechești (unde se termină în DN2), iar al doilea duce spre sud-est la Cârligele și Golești (unde se intersectează
Comuna Vârteșcoiu, Vrancea () [Corola-website/Science/301911_a_303240]
-
are un caracter temperat-continental de nuanță mai excesivă, temperaturile mediii anuale fiind cuprinse între 9 și 10 C. Vânturile bat în general din nord (30,9%), sud (13,5%) și sud-vest (10,1%). Cel mai important curs de apă care traversează comuna este râul Bârlad, afluent al Siretului. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Zorleni se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (94,16%). Pentru 5
Comuna Zorleni, Vaslui () [Corola-website/Science/301922_a_303251]
-
în bazinul hidrografic al râului Siret prin afluentul sau pe partea stângă râul Suceava. Râul Suceava colectează de pe teritoriul comunei Marginea apele râului Sucevita. Râul Sucevita prezintă un curs în general cu direcția E-S-E, ușor meandrat în zona în care traversează dealurile Piemontane. Vegetația și fauna Vegetația este reprezentată prin zonă paduroasă în partea de sud și sud - vest a comunei, caracterizată prin păduri de conifere și foioase. Pădurile și alte terenuri cu vegetație forestiera ale comunei Marginea reprezintă 58.49
Comuna Marginea, Suceava () [Corola-website/Science/301968_a_303297]
-
cu maluri joase și albii părăsite cu apă doar în timpul viiturilor (perioade cu precipitații abundente). La intrarea pe teritoriul comunei, râul Sucevita primește că afluent mai important pe partea dreaptă pârâul Șoarecele, iar pe partea stângă pârâul Voivodeasa. Valea Șoarecele traversează partea de vest și sud vest a teritoriului comunei și prezintă o rețea deasa de afluenți mai ales pe partea stângă. Pe partea dreaptă primește că afluent mai important - pârâul Hasca. Din zona Depresiunii Rădăuți, râul Sucevita primește ca afluenți
Comuna Marginea, Suceava () [Corola-website/Science/301968_a_303297]
-
Căi de transport a.Cai de transport rutiere Localitatea este situată la intersecția a doua artere de circulație rutieră foarte importante, de-a lungul liniei de contact munte-podiș DN 2E, între comună Putna și orașul Gură Humorului și alta care traversează Obcina Mare - DN 17A, între municipiile Rădăuți și Câmpulung Moldovenesc, pește Pasul Ciumarna (1100 metri altitudine), fiind în vecinătatea municipiului Rădăuți, la o distanță de cca. 8 km de acesta, la 15 km de orașul Solca și la 48 km
Comuna Marginea, Suceava () [Corola-website/Science/301968_a_303297]
-
48 km distanță de municipiul Suceava. Un alt drum important care trece prin comună este DJ 209K și care face legătura cu comună Volovăț. În prezent traficul se desfățoara necorespunzător mai ales din punct de vedere al traficului greu care traversează comună afectând chiar zona centrală. Starea proastă a drumurilor, densitatea redusă, creșterea numărului de autovehicule sunt probleme ce nu trebuie să fie neglijate. În ceea ce privește transportul feroviar, comuna Marginea nu beneficiază de acces pe cale ferată. Secțiunea 6. Dezvoltare economică
Comuna Marginea, Suceava () [Corola-website/Science/301968_a_303297]
-
diferite scoici maritime calcinate în Dealul Gri și găsirea unei defense de mamut (azi, expusă la Muzeul de Istorie Naturală din Iași, colecția Veniamin Costachi). Depresiunea Râșca are o suprafață de 28 km ² și o altitudine medie de 400 m, traversată de râul Râșca. Din punct de vedere morfologic, depresiunea este formată din trei terase cu altitudini de 375 m, 385 m și respectiv 445 m. Solurile predominante sunt cele silvestre care, în condițiile de climă și unde cantitatea de precipitații
Comuna Râșca, Suceava () [Corola-website/Science/301991_a_303320]
-
fiind basca) vorbite în peninsulă, religia și bazele legilor contemporane provin din această epocă. Primele triburi germanice care au invadat Hispania au ajuns în secolul V, când Imperiul Roman decăzuse. Vizigoți, șvebi, vandali și alani au ajuns în teritoriul Spaniei traversând Munții Pirinei. Vizigoții romanizați au întrat în Spania în 415. După convertirea monarhiei lor la romano-catolicism, Regatul Vizigot a cucerit Regatul Șvebilor la nord și teritorii bizantine la sud, ocupând de fapt întreagă peninsulă. În secolul VIII, aproape întreaga Peninsulă
Spania () [Corola-website/Science/296723_a_298052]
-
a descrie o perioadă de multe secole a expansiunii Regatelor Creștine spre sud. Se presupune că "reconquista" s-a început după bătălia de la Covadonga din 722, când forțele creștine au învins musulmani, rezultând în formarea Regatului Asturiei. Forțele musulmane au traversat Pirineile, dar fură învinse în bătălia de la Poitiers în Franța occidentală. Pe urmă, s-au retras la poziții mai sigure în Iberia, având frontiere marcate de fluviile Ebro și Duero. În 839 musulmani au fost expulzați din Galicia, o regiune
Spania () [Corola-website/Science/296723_a_298052]
-
(în , în ) este capitala Austriei. Orașul este situat în extremitatea răsăriteană a acestei republici federale, în landul (regiunea autonomă) , și este traversat de "Dunăre". Regiunea autonomă Viena este, cu cei aproape două milioane de locuitori ai săi, ce reprezintă un sfert din populația totală a Austriei, al zecelea oraș ca mărime din cadrul Uniunii Europene. Populat de 2,26 milioane de locuitori, Viena este
Viena () [Corola-website/Science/296758_a_298087]
-
unui neck ignimbritic, ceea ce face din această apariție la zi un Curgerile ignimbritice se definesc printr-o compactare mai mare a rocii decât în cazul tufurilor vulcanice, dar și prin prezența texturilor micro- până la macrovacuolare datorate degazeificării. Acest neck ignimbritic traversează prima secvență piroclastică care se caracterizează printr-o dispunere normală pe verticală a granulelor și care totodată este parțial acoperită de cea de-a doua secvență piroclastică. Existența unor blocuri de rocă ignimbritică riodacitică rocă care are un contur neregulat
Jichișu de Sus, Cluj () [Corola-website/Science/300335_a_301664]
-
o atracție deosebită pentru iubitorii naturii. În acest sens, interesantă este Valea Șoimului care este bogată în dolomit alb stratificat, calcare închise la culoare dispuse în plăci și calcare marmoreene. Rețeaua hidrografică este reprezentată prin Valea Crișului Repede, râu care traversează teritoriul comunei Negreni pe direcția E - V. Crișul Repede primește ca afluenți: pâraiele din Valea Neportocului Valea Caselor Valea Negrii Valea Făgădăului În arealul geografic al comunei Negreni este predominant un climat continental moderat cu influențe baltice, aceasta fiind specifică
Comuna Negreni, Cluj () [Corola-website/Science/300343_a_301672]
-
Se învecinează la nord-est cu comuna Pălatca, la nord-vest cu comuna Geaca, la est cu comuna Cămărașu, la sud-est cu orașul Sărmașu, la sud cu comuna Frata, la vest cu comuna Suatu, iar la nord-vest cu comuna Căianu. Comuna este traversată de DN 16 Cluj-Napoca - Apahida - Tg Mureș. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Mociu se ridică la locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (68,31%). Principalele minorități sunt
Comuna Mociu, Cluj () [Corola-website/Science/300341_a_301670]
-
la o distanță de 12 km vest de municipiul Cluj-Napoca, pe Valea Lonii (numită și Valea Feneșului), care izvorăște de pe teritoriul satului Plopi din comuna Valea Ierii și se varsă în Someșu Mic, după ieșirea din sat. Suprafața satului este traversată de DN1, la nord de intravilan. Someșul Mic își are cursul mai spre nord. Autostrada "Transilvania", București - Brașov-Borș-Budapesta (A3) trece pe la vest de vatra satului. Lungimea autostrăzii pe teritoriul satului este de circa 3,5 km, suprafață totală de peste 550000
Luna de Sus, Cluj () [Corola-website/Science/300336_a_301665]
-
sud-est cu comuna Săndulești. Relieful este unul deluros, tipic zonei dintre Munții Apuseni și Câmpia Transilvaniei. Predomină solurile brun-roșcat de pădure, dar se întâlnesc și soluri argiloase sau cernoziomice. Principalele cursuri de apă de pe teritoriul comunei sunt Valea Racilor, care traversează Cheile Turului (parcurge 16 km prin comună) și Valea Miceștilor (12 km pe teritoriul comunei). Mai există alte cursuri de apă, mai mici, precum Valea Mărtinești, Valea Comșești, Valea Cheița și alte mici văi. Cel mai important lac este cel
Comuna Tureni, Cluj () [Corola-website/Science/300359_a_301688]