12,312 matches
-
1930), Draperii negre (1932), Caietul cu simfonii (1935), Cântece din sat (1941). O culegere din epigramele și „epitafele” sale, Ad memoriam, i-a apărut în 1931. A semnat și G. Șt. Cazacu-Delarast sau Șt. Delarast. C. unește o atmosferă a tristeților evanescente și a armoniei muzicale, de sorginte simbolistă, cu poezia satului și, paradoxal, cu aceea a războiului. „Acorduri”, „litanii”, „game stinse” acompaniază dureri înăbușite (credința stinsă, ruperea de glie, trecerea) și pustiul sufletului. Modelul este G. Bacovia, dar influențe vin
CAZACU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286150_a_287479]
-
însă o admirabilă poveste. Sunt unele cărți care nu se sfârșesc acolo unde le moare eroul. Ele păstrează, dincolo de copertă, o nevăzută rețea de fibre care le leagă de vis și viață și le adâncesc mai târziu în memorie alături de tristețile și lucrurile propriului tău trai. Craii de Curtea-Veche este una din aceste puține cărți. MIHAIL SEBASTIAN SCRIERI: Remember, București, 1924; Craii de Curtea-Veche, București, 1929; ed. cu ilustrații de G. Tomaziu, București, 1945; ed. îngr. și pref. Perpessicius, București, 1965
CARAGIALE-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286089_a_287418]
-
noi să-și păteze cu sânge argintul,/ s-anunțe, întors din incendiu: Nu eu, ci ei singuri știu ora!/ Și-atunci vor porni din pustiu să-și deșerte nisipul în preajma-ți:/ să fie și munți împrejur, să rămânem în Valea Tristeții - / și-ți vei desprinde încet porumbeii de sticlă, arar, câte unul,/ iar când vor plesni în văzduh, vei vorbi în neștire cu mine.” Un imaginar asemănător transpare din poemele în proză ale lui C. Eventuala analogie cu prozele bizare ale
CELAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286157_a_287486]
-
Motivul scrierii de poezie rămâne unul personal, singura tendință exterioară (acceptată în volumul din 1961, Partidului de ziua lui) rămânând o alegere nefericită. În primul volum, Lumini și umbre, dragostea este sinceră, dar de cele mai multe ori și problematică; bucuria și tristețea, elixirul și otrava sunt simultane. Întregul este caracterizat printr-un gest, exprimat într-un singur catren, amintind astfel de o structură orientală a poemului. Prin concizia și plasticitatea lor, multe dintre aceste versuri au devenit binecunoscute. În volumele Fluturi de
CAZIMIR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286152_a_287481]
-
unde își petrece scriitoarea vacanța, dacă semnătura ei este pseudonimul unui bărbat etc. Tonalitatea versului se schimbă sensibil în volumul de Poezii din 1939, apărut la doi ani de la moartea lui G. Topîrceanu, de care o lega o profundă afecțiune. Tristețea nu mai este o stare de spirit pasageră, ci devine o permanență, un mod de a trăi. Astăzi, poeta este mai cunoscută datorită poeziilor sale pentru copii (Jucării, 1938, Baba Iarna intră-n sat, 1954). Proza lui C. păstrează stilul
CAZIMIR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286152_a_287481]
-
prin trăsături fulgurante. SCRIERI: Abia tangibilul, pref. Andrei Țurcanu, Chișinău, 1990; Aici, în falset, Chișinău, 1991; Perioada albastră, București, 1997; Violoncelul și alte voci, Timișoara, 2000. Repere bibliografice: Silvia Caloian, Un echilibru între modele incompatibile, LA, 1991, 26; Mariana Codruț, Tristețe și lume, RL, 1991, 38; Cimpoi, Ist. lit. Basarabia, 242. M.C.
CHIPER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286201_a_287530]
-
luminii (1981), continuă - fără obsesia timpului - zidirea universului poetic pe aceleași coordonate trasate în volumul de debut. Lumina este principiul central ce imprimă limpezime, solaritate, seninătate; de aceea, până și cotloanele sunt irizate, astfel încât nostalgia este vagă, resemnarea calmă și tristețea senină. Cărțile care urmează, perfect omogene și nemodificând major imaginea unei poete exaltate de natură, aduc câteva elemente noi: melancolia în contemplarea trecerii timpului, spaima și neliniștea provocate de un progres tehnic ce sufocă natura și viața. Astfel, registrul liric
CETEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286182_a_287511]
-
și enibaharul/ Ce Dimov într-o poemă n-apucă a mai descri,/Zeci de tronuri hâde-n cari șade câte-un Hangerli,/O, Levant, Levant feroce ca și pruncul care bate/ Cuie într-o pisicuță adormită - cine poate/Neagra ta tristețe-a trage-n al său pept și a sta viu?/ Când pornii poema asta cât eram de cilibiu!” Aparent antinomice, energia plăsmuitoare de viziuni de coșmar feeric (coborârea fetițelor din REM, goana fabuloasă printre exemplarele de la Muzeul Antipa, din Gemenii
CARTARESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286129_a_287458]
-
și mai mult senzația apăsătoare a vinii ce trebuie ispășită. „Sentință”, „jertfă”, „povară” devin acum aproape stereotipii verbale. Firea elegiacă a lui C. își găsește însă aici expresia cea mai fericită, placheta Semnul... constituind jurnalul unei iubiri defuncte, cu toate tristețile ce le implică. În Masca Diotimei (1975), titlurile câtorva poeme rezumă pur și simplu „mesajul” liric: „Zămislirea și rodul - acesta ni-i rostul prin care umblăm peste gloria trecerii”, iar cuvântul-cheie este „melancolie” („vastă”, „tainică”). Dăinuim (1976) cuprinde poezii ce
CHIRILA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286209_a_287538]
-
București, 1991; La neige qui jamais ne neige et autres poèmes, Lausanne (Elveția), 1993; Greșeala de a fi-The Error of Being, ed. bilingvă, tr. Marguerite Dorian și Elliot B. Urdang, București, 1994; Postume, îngr. și postfață Emil Manu, București, 1995; Tristețe și cărți, îngr. și pref. Emil Manu, București, 1995; Cimitirul din stele, îngr. și pref. Emil Manu, București, 1995; Le Livre des poèmes perdus, Troyes (Franța), 1995; Exil interior, îngr. și pref. Emil Manu, București, 1997; Poezii arestate, pref. Nicolae
CARAION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286096_a_287425]
-
1970. Respirând o seninătate ce îngăduie și câte o inflexiune de umor, sonetele - înmănuncheate în Scrieri lirice, 1973 - întrețes îngândurări de convenție (despre deșertăciunea vieții, labilitatea soartei ș.a.) și rostiri de moralist încrezător, sub „clare ceruri”, în valorile sufletești pozitive. Tristețea ce se împânzește, prelingându-se dintr-un anotimp în altul, printre irizări albăstrui, exprimă chinurile potolite ale unei iubiri târzii. În creația poetică a lui C., după atâtea întortocheri și canoniri, sonetele aduc o liniște și o claritate reconfortante. SCRIERI
CHELARIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286187_a_287516]
-
pune pecetea pe Cântecul orelor („Și ziua va fi rece, iar în casă / Va bate-un ceas străin și alb pe masă”), Înaltul „tace-n mii de glasuri” (Cavoul), față în față cu grozăvia calvarului Fiului Și Dumnezeu cere iertare. Tristețea este, însă, mulcomită de muzica trecerii, de macedonskienele „zboruri siderale” către ideal și, mai ales, de un serafism specific, care, aducând suflarea divinului, transfigurează materia. În poezia lui C., îngeri „se-nalță și coboară / Prin groasele văzduhuri de ninsori” mărturisind
CELARIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286158_a_287487]
-
2000. Repere bibliografice: Marin Sârbulescu, „Blocada”, TIL, 1948, 3648; Piru, Panorama, 462-463; Matei Cazacu, Tradiții și influențe, „Limite” (Paris), 1985, 44-45; Alex. Ștefănescu, „Era în 1947”, RL, 1992, 4; Ioana Pârvulescu, În căutarea „generației pierdute”, RL, 1994, 15; Maria Genescu, Tristețea cavalerului ascet, RL, 1994, 22; Românii, 61-62; Mona Momescu, „Blocada”, un roman baroc, TMS, 1992, 1; Negoițescu, Scriitori contemporani, 96-99; Dicț. scriit. rom., I, 551-553; Cornelia Ștefănescu, Cadența unei degradări, JL, 1998, 1-2; Titu Popescu, Treptele nedesăvârșirii, JL, 1998, 6-7
CHIHAIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286195_a_287524]
-
Tribuna literară”, „Pământul”, „Tribuna Transilvaniei”, „Universul literar”, „Viața” ș.a.), unde mai semna uneori și cu pseudonimele Melania Chirnoagă, Emanoil Radian sau Teodor Chiru. A publicat volumul de nuvele Carte de dragoste (1935), romanul Logodna (1940), studiul Alexandru Călinescu, poet al tristeții (1937) și, în colaborare cu Virgil Chirnoagă, o cărticică pentru copii ( Poveste c-un pitic, doi oameni din Lună și-o împărăție). De asemenea, a tradus din scriitoarea italiană Antonia Pozzi (Cuvinte, 1941). Stabilindu-se la București în 1942, C.
CHIRNOAGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286212_a_287541]
-
justificare estetică. A comentat inteligent și aplicat scriitori și opere din literatura română și universală, lansându-se rareori în studii de anvergură (cum sunt cele despre Lucian Blaga sau Stendhal). SCRIERI: Carte de dragoste, Brașov, 1935; Alexandru Călinescu, poet al tristeții, Călărași, 1937; Logodna, București, 1940; Basoreliefuri, îngr. și pref. Gheorghe Perian, Cluj-Napoca, 1977; Poveste c-un pitic, doi oameni din Lună și-o împărăție (în colaborare cu Virgil Chirnoagă), București, f.a. Traduceri: Antonia Pozzi, Cuvinte, București, 1941. Repere bibliografice: Romulus
CHIRNOAGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286212_a_287541]
-
îngândurându-se adică filosoficește, poetul cultivă o suită de stări din care nu lipsesc refugiul în visare și înseninările în sânul naturii prietene, jalea după iubirea care s-a stins, resemnarea. „Cântecele”, urzite în dorul făpturii îndrăgite, sunt tincturate de tristețea singurătății. Melancolia nu exprimă numai o frustrare afectivă, ci colorează, stins, și sentimentul zădărniciei. Între euforia unor clipe și spasmul de anxietate pe care îl provoacă vremelnicia, pătimitorul își caută un reazem în iubirea care, ostoindu-i zbuciumul, îi dă
CIUCHI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286283_a_287612]
-
a formulei poetice definitorii pentru operele de tinerețe, capabilă să pună în funcțiune dinamica formelor fixe, de unde și predilecția pentru sonet și rondel. Însă distanța în timp, schimbarea tonului și a atitudinii auctoriale, de la ironia tinereții față de provocările vieții la tristețea bătrâneții copleșitoare, duc la pierderea inefabilului poetic, a exuberanței jocului metaforic și, în același timp, la tentația de a simula contemplația. Cu doar câteva zile înaintea morții, după cum își amintește criticul Valeriu Râpeanu în prefața antologiei Poezii. 1928-1977 (1986), autorul
GHEORGHIU-7. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287239_a_288568]
-
și înfricoșat al poeziei.” În versurile din Am mai vorbit despre asta (1986), glosând pe marginea repetării monotone a acelorași gânduri și gesturi odată cu înaintarea în vârstă, poetul este pătruns de un sentiment al târziului, al crepusculului; un univers al tristeții și al regretului „iubirilor mici” se străvede aici filtrat prin amurgul vieții, pândit de „moartea cu chip de aur” a toamnei. Aflată pe o treaptă inferioară poeziei, proza lui G. merită luată în discuție în special pentru conturarea destul de convingătoare
GENARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287210_a_288539]
-
Volumul Băjenie... (1935) conține „creionările unui ostaș” din timpul primei conflagrații mondiale, autentice, după cum precizează A., dar cu un aer neverosimil din cauza efortului de literaturizare. Proză de ficțiune, alături de câteva amintiri, include culegerea Învinșii (1939). Fie că e vorba de tristețea unei „paiațe” pensionate, de disperarea unei femei „învinse” sau a unei fete cu iluziile consumate „într-o gară mică”, fie că se urmărește evoluția spre psihoză a unei mame ce și-a pierdut copilul, textele suferă de o oarecare inconsistență
ALEXIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285252_a_286581]
-
stângaci, cu patetism însă, valorile sub semnul cărora omul există. Confesiunea intimă (apetitul ei i-a fost deschis de lectura romanticilor: Lamartine, Byron) tinde spre adevărul trăirii, chiar dacă, uneori, fundalul nocturn, decorul ruinelor, gestul damnării sunt invocate convențional (Miezul nopții). Tristețea în fața nestatorniciei fericirii (motivul central al liricii lui A., nu străin de modelele de circulație în epocă, cel lamartinian în primul rând, însă susținut de o înclinație temperamentală depresivă și alimentat de circumstanțe ale vieții ce nu au răspuns nevoii
ALEXANDRESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285242_a_286571]
-
se arată / Ca tigrul în pustiuri, o jertfă așteptând, / Și prada îi e gata... De fulger luminată, / Ca valea chinuirei se vede sângerând”). În „cursele viclenești” ale vieții, dragostea nu aduce decât înseninări trecătoare (Eliza, Reveria, Așteptarea). Le urmează curând tristețea despărțirii și accentuarea singurătății (Suferința). Inferioară altor orientări ale poeziei sale, erotica se menține grație unei anumite candori a mărturisirii, la care participă uneori și stângăciile de expresie. O semnificație singulară are în contextul întregii creații a poetului Anul 1840
ALEXANDRESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285242_a_286571]
-
societatea românească în perioada comunismului, în marea ei majoritate, era expusă unor condiții declanșatoare de manifestări de sindrom de stres acut, dar și posttraumatic sau altor forme de psihopatologie de tipul depresiilor, alcoolismului, comportamentelor dependente, tulburări antisociale, de personalitate și tristețe nespecifică (Dohrenwend, 2000). Orice măsură adoptată de conducător (de exemplu, promovarea ateismului, sporirea demografică, sistematizarea țării etc.) se baza pe pedepsirea și înfricoșarea populației, și nu pe încurajare. Acest aspect resimțit cotidian avea la bază ura sa față de populație sau
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
celor dragi. De asemenea, acum vor începe să manifeste comportamente violente în relațiile cu copiii de aceeași vârstă. Deja apar reacții diferite la fete și băieți: în timp ce băieții se comportă mai violent la supărare, fetele se manifestă cu mai profundă tristețe, disperare. Efectele globale, vizibile, asupra copiilor care cresc la această vârstă cu părinți cu violență în cuplu sunt boli frecvente, timiditate exagerată, neîncredere în ei înșiși, probleme de comportament printre ceilalți copii de vârsta lor bătăi, certuri, țipete, plâns. Așa cum
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
de sine scăzută a copilului abuzat în familie determină o lipsă de asertivitate la școală a copilului, care duce la respingerea lui de către colegi și la nedezvoltarea deprinderilor sociale de relaționare sănătoasă, precum și la internalizarea unui disconfort și a unei tristeți, cu o privire critică, nemulțumită asupra sinelui, ceea ce va atrage mai mult victimizarea în anii mai mari și se va însoți de lipsa de prieteni, depresie și maladaptări sociale la vârsta adultă. Victimizarea poate contribui la dezvoltarea unor procese cognitive
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
factori determinanți în posibilitatea copilului de a face față precum și în succesul intervențiilor reparatorii; 6. maltratarea provoacă suferință fizică și psihică copilului, ceea ce influențează maturizarea și funcționarea neurobiologică a copilului; 7. suferința este de natură fizică și/sau psihologică (umilințe, tristeți, anxietăți, spaime, stare de alarmă de durată, sentiment de catastrofă, neputință etc.); 8. maltratarea este un proces, și nu un eveniment izolat; maltratarea se poate manifesta prin multiple evenimente dureroase pentru copil, repetate într-o perioadă de timp; 9. maltratarea
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]