11,855 matches
-
Gheorghe Lazăr din Sibiu. Se înscrie, apoi, la Facultatea de Mecanică și Electricitate a Institutului Politehnic din București, unde obține în anul 1940 o diplomă de inginer electrician. După terminarea facultății, se angajează ca inginer la uzinele de armament din cadrul Uzinei Mecanice Mârșa (județul Sibiu). În anul 1943 este încorporat și pleacă pe frontul celui de al doilea război mondial unde cade prizonier până la sfârșitul acestuia. Revine în țară și anul 1947 îl găsește pe în postura de Inginer șef la
Liviu Mănduc () [Corola-website/Science/330018_a_331347]
-
nu endemic, prosperând în apele de la marginile lacului. Zona din jurul lacului nu este locuită, dar există unele turme și unele cultivări sezoniere. O nouă amenințare a Lacului Natron este dezvoltarea propusă a unei instalații de sodă calcinată pe malurile sale. Uzina va pompa apa din lac și va extrage carbonatul de sodiu pentru a fi transformat în detergent pentru export. Datorită biodiversității sale unice, Tanzania a inclus bazinul Lacului Natron în lista a Zonelor umede de importanță internațională în data de
Lacul Natron () [Corola-website/Science/331137_a_332466]
-
Despre metodele de persuasiune, Deletant scria că: „[m]embrii Frontului îi amenințau pe muncitorii de la principalele fabrici din București și din alte localități cu arestarea de către armata sovietică, în cazul în care re-fu-zau să desființeze prin vot vechile comitete de uzină și să-i aleagă în locul lor pe reprezentanții Frontului Na-țio-nal Democrat. Noile comitete au preluat apoi cantinele muncitorești și procedurile de raționalizare, astfel încat o mare parte a industriei a ajuns curând în mâna Frontului Na-țional Democrat, forțându-i pe
Frontul Național Democrat () [Corola-website/Science/331308_a_332637]
-
cu motive vegetale, geometrice, compoziții diverse, realizate prin emailare, gravare sau pictare de un înalt nivelul artistic. Colecția cuprinde și unele ceasuri curiozități cum ar fi: ceasul “misterios” cu un cadran transparent și mecanism înglobat în ramă; ceasul care imita “uzina cu aburi” în miniatură, inspirat de revoluția industrială, realizat la Paris în 1900, ceasul “frizerului”, ceasul cu afișaj “digital “, ceasul cu mecanism antifurt, ceasul breloc, ceasul tip châtelaine, etc. Remarcabilă în cadrul Muzeului Ceasului din Ploiești este și existența unui număr
Muzeul Ceasului „Nicolae Simache” () [Corola-website/Science/331366_a_332695]
-
Bucarest". Bazându-se pe poziția sa dominantă, aceasta se va opune sistematic introducerii iluminatului electric în București. Acesta va fi introdus abia după 1888 de Primăria Municipiului București. La nivelul anului 1904 curentul electric era furnizat în principal de mici uzine electrice izolate. Începând din acest an încep discuții între Primăria Municipiului București și Compania de gaz, în contextul în care concesiunea se apropia de sfârșit. În 1906 Compania câștigă o nouă concesiune pentru iluminarea Bucureștiului cu gaz și electricitate, pe
Uzina electrică Filaret () [Corola-website/Science/334120_a_335449]
-
În urma acestui act societatea își schimbă numele în "Societatea generală de gaz și electricitate S.A.R. din București", cu un capital de 10.000.000 de franci francezi. Noul concesionar a întocmit proiectul și în scurt timp a început construirea unei uzine electrice centrale și a unei rețele generale de distribuție pentru întreg orașul. Uzina electrică a fost amplasată pe vechiul teren al Uzinei de gaz de la Filaret și a fost pusă în funcțiune în septembrie 1908, o dată cu deschiderea stagiunii anuale a
Uzina electrică Filaret () [Corola-website/Science/334120_a_335449]
-
electricitate S.A.R. din București", cu un capital de 10.000.000 de franci francezi. Noul concesionar a întocmit proiectul și în scurt timp a început construirea unei uzine electrice centrale și a unei rețele generale de distribuție pentru întreg orașul. Uzina electrică a fost amplasată pe vechiul teren al Uzinei de gaz de la Filaret și a fost pusă în funcțiune în septembrie 1908, o dată cu deschiderea stagiunii anuale a Teatrului Național. Ea a început să funcționeze cu trei grupuri de generatori acționați
Uzina electrică Filaret () [Corola-website/Science/334120_a_335449]
-
000.000 de franci francezi. Noul concesionar a întocmit proiectul și în scurt timp a început construirea unei uzine electrice centrale și a unei rețele generale de distribuție pentru întreg orașul. Uzina electrică a fost amplasată pe vechiul teren al Uzinei de gaz de la Filaret și a fost pusă în funcțiune în septembrie 1908, o dată cu deschiderea stagiunii anuale a Teatrului Național. Ea a început să funcționeze cu trei grupuri de generatori acționați de motoare cu 675 CP, fiecare grup în parte
Uzina electrică Filaret () [Corola-website/Science/334120_a_335449]
-
rezervă de 420 kW au fost realizate două grupuri de 180 kW. În 1912, după inventarea becului cu filament de wolfram, are loc o creștere a consumului. În acest an dezvoltarea industriei electrice face un pas înainte prin mărirea puterii Uzinei electrice Filaret, instalându-se două noi unități de câte 420 kW. În 1914, la Uzina electrica Filaret, pe lângă vechile instalații, se montase o unitate de 2.000 CP, urmând instalarea unei unități noi ale cărei utilaje erau comandate în Belgia
Uzina electrică Filaret () [Corola-website/Science/334120_a_335449]
-
inventarea becului cu filament de wolfram, are loc o creștere a consumului. În acest an dezvoltarea industriei electrice face un pas înainte prin mărirea puterii Uzinei electrice Filaret, instalându-se două noi unități de câte 420 kW. În 1914, la Uzina electrica Filaret, pe lângă vechile instalații, se montase o unitate de 2.000 CP, urmând instalarea unei unități noi ale cărei utilaje erau comandate în Belgia. Izbucnirea războiului a întârziat livrarea utilajelor. În ziua de 6 decembrie 1916, trupele germane intră
Uzina electrică Filaret () [Corola-website/Science/334120_a_335449]
-
o unitate de 2.000 CP, urmând instalarea unei unități noi ale cărei utilaje erau comandate în Belgia. Izbucnirea războiului a întârziat livrarea utilajelor. În ziua de 6 decembrie 1916, trupele germane intră în București, ocupând, printre alte întreprinderi, și uzinele electrice. Uzina Filaret, care funcționa cu motoare diesel, având un consum de combustibil mai redus, a funcționat în permanență. În timpul ocupației s-a adus și motorul diesel de 2.000 CP comandat în Belgia. Ca urmare a legii privind reglementarea
Uzina electrică Filaret () [Corola-website/Science/334120_a_335449]
-
de 2.000 CP, urmând instalarea unei unități noi ale cărei utilaje erau comandate în Belgia. Izbucnirea războiului a întârziat livrarea utilajelor. În ziua de 6 decembrie 1916, trupele germane intră în București, ocupând, printre alte întreprinderi, și uzinele electrice. Uzina Filaret, care funcționa cu motoare diesel, având un consum de combustibil mai redus, a funcționat în permanență. În timpul ocupației s-a adus și motorul diesel de 2.000 CP comandat în Belgia. Ca urmare a legii privind reglementarea problemelor energetice
Uzina electrică Filaret () [Corola-website/Science/334120_a_335449]
-
să fie amortizați până în 1964 corespunzător planului de emisiune. În acest mod, vechii acționari francezi și-au văzut asigurată remunerarea capitalului investit, iar Primăria Municipiului București și-a realizat pe această cale unul dintre dezideratele ei, acela de a concentra uzinele electrice și rețeaua de distribuție a energiei într-o singură mână, devenind astfel proprietara unică a tuturor uzinelor și a întregii rețele electrice a orașului. În paralel cu începerea construcției de hidrocentrale, între 1927 și 1928 s-a întocmit un
Uzina electrică Filaret () [Corola-website/Science/334120_a_335449]
-
asigurată remunerarea capitalului investit, iar Primăria Municipiului București și-a realizat pe această cale unul dintre dezideratele ei, acela de a concentra uzinele electrice și rețeaua de distribuție a energiei într-o singură mână, devenind astfel proprietara unică a tuturor uzinelor și a întregii rețele electrice a orașului. În paralel cu începerea construcției de hidrocentrale, între 1927 și 1928 s-a întocmit un program general de dezvoltare a alimentării cu electricitate a capitalei, program aprobat de Consiliul superior al energiei. În
Uzina electrică Filaret () [Corola-website/Science/334120_a_335449]
-
s-a întocmit un program general de dezvoltare a alimentării cu electricitate a capitalei, program aprobat de Consiliul superior al energiei. În baza acestui plan s-a căutat să se dezvolte mai întâi sursele de energie din interiorul capitalei, adică Uzinele Filaret și Grozăvești, stabilindu-se posibilitatea de a ajunge la o dezvoltare maximă. La s-a montat între 1928 și 1929 un nou grup de 5.000 CP, cu motor Sulzer, fiind cea mai mare unitate care s-a putut
Uzina electrică Filaret () [Corola-website/Science/334120_a_335449]
-
în clădirea veche, și prevăzându-se ca, în locul vechilor motoare de 300 și 675 CP, care fuseseră montate între 1906 și 1908, să se poată monta mai târziu încă două unități de 5.000 CP. Prin aceste noi unități instalate Uzina electrică Filaret era la limita maximă de dezvoltare, întrucât nu dispunea de posibilități de sporire a rezervelor de apă pentru răcire, având și o situație grea în aprovizionarea cu combustibil. În anii '70 Uzina electrică Filaret a fost dezafectată. Ulterior
Uzina electrică Filaret () [Corola-website/Science/334120_a_335449]
-
CP. Prin aceste noi unități instalate Uzina electrică Filaret era la limita maximă de dezvoltare, întrucât nu dispunea de posibilități de sporire a rezervelor de apă pentru răcire, având și o situație grea în aprovizionarea cu combustibil. În anii '70 Uzina electrică Filaret a fost dezafectată. Ulterior, directorul Muzeului Tehnic (aflat în vecinătate) a reușit să convingă viceprimarul capitalei că hala Uzinei Filaret este potrivită pentru extinderea muzeului, urmând să fie amenajată aici secția Istoria Iluminatului, a Comunicațiilor și Industriei Electrotehnice
Uzina electrică Filaret () [Corola-website/Science/334120_a_335449]
-
sporire a rezervelor de apă pentru răcire, având și o situație grea în aprovizionarea cu combustibil. În anii '70 Uzina electrică Filaret a fost dezafectată. Ulterior, directorul Muzeului Tehnic (aflat în vecinătate) a reușit să convingă viceprimarul capitalei că hala Uzinei Filaret este potrivită pentru extinderea muzeului, urmând să fie amenajată aici secția Istoria Iluminatului, a Comunicațiilor și Industriei Electrotehnice. Deși a fost realizat și proiectul acestei reconversii, directorul Uzinei de Energo-reparații a promovat reconversia halei în centru de rebobinare generatoare
Uzina electrică Filaret () [Corola-website/Science/334120_a_335449]
-
aflat în vecinătate) a reușit să convingă viceprimarul capitalei că hala Uzinei Filaret este potrivită pentru extinderea muzeului, urmând să fie amenajată aici secția Istoria Iluminatului, a Comunicațiilor și Industriei Electrotehnice. Deși a fost realizat și proiectul acestei reconversii, directorul Uzinei de Energo-reparații a promovat reconversia halei în centru de rebobinare generatoare și a dat la fier vechi ultimile grupuri diesel din interior. Temporar, după 1990, Uzina este iar destinată extinderii Muzeului Tehnic, pentru ca ulterior să fie transformată în Centru de
Uzina electrică Filaret () [Corola-website/Science/334120_a_335449]
-
a Comunicațiilor și Industriei Electrotehnice. Deși a fost realizat și proiectul acestei reconversii, directorul Uzinei de Energo-reparații a promovat reconversia halei în centru de rebobinare generatoare și a dat la fier vechi ultimile grupuri diesel din interior. Temporar, după 1990, Uzina este iar destinată extinderii Muzeului Tehnic, pentru ca ulterior să fie transformată în Centru de întreținere tehnică periodică a autovehicolelor. Astăzi uzina se află în patrimoniul S.C. ELECTRICA S.A. O expertiză tehnică datată 1997 arată necesitatea consolidării structurii. Muzeul Național Tehnic
Uzina electrică Filaret () [Corola-website/Science/334120_a_335449]
-
în centru de rebobinare generatoare și a dat la fier vechi ultimile grupuri diesel din interior. Temporar, după 1990, Uzina este iar destinată extinderii Muzeului Tehnic, pentru ca ulterior să fie transformată în Centru de întreținere tehnică periodică a autovehicolelor. Astăzi uzina se află în patrimoniul S.C. ELECTRICA S.A. O expertiză tehnică datată 1997 arată necesitatea consolidării structurii. Muzeul Național Tehnic "Prof.ing. Dimitrie Leonida" posedă o machetă a Uzinei electrice Filaret, cu toate cele trei corpuri și turnul de răcire, la interior
Uzina electrică Filaret () [Corola-website/Science/334120_a_335449]
-
ulterior să fie transformată în Centru de întreținere tehnică periodică a autovehicolelor. Astăzi uzina se află în patrimoniul S.C. ELECTRICA S.A. O expertiză tehnică datată 1997 arată necesitatea consolidării structurii. Muzeul Național Tehnic "Prof.ing. Dimitrie Leonida" posedă o machetă a Uzinei electrice Filaret, cu toate cele trei corpuri și turnul de răcire, la interior fiind reprezentați și generatorii electrici. În perioada anilor 2000 - 2003 s-a promovat de către Asociația Generală a Inginerilor din România un proiect pentru Parcul Național al Științei
Uzina electrică Filaret () [Corola-website/Science/334120_a_335449]
-
Generală a Inginerilor din România un proiect pentru Parcul Național al Științei și Tehnicii realizat în jurul unor centre de interes cultural din Parcul Carol I: Muzeul Național Tehnic "Prof.ing. Dimitrie Leonida", Observatorul Astronomic al Academiei Române, serele din parc, Gara Filaret, Uzina electrică Filaret și alte diverse clădiri și monumente din interiorul parcului. Proiectul nu a fost inițiat, lipsind interesul factorilor decizionali.
Uzina electrică Filaret () [Corola-website/Science/334120_a_335449]
-
unic KR580VM1. A fost lansat și un proiect comercial, numit Vector Turbo+, cu un CPU Z80, frecvență de tact ridicată până la 6 sau 12 MHz, memoria RAM de 2 MiB și alte îmbunătățiri. CPU: KR580VM80A (clonă Intel 8080), overclockat din uzina la 3 MHz (frecvență standard era de 2.5 MHz); Buss-uri: 8-bit dată bus, 16-bit address bus; Memorie: 64 KiB RAM, până la 32 KiB putea fi folosită ca memorie video; 2048 B ROM (512 B în modelele anterioare); Sistemul video
Vector-06C () [Corola-website/Science/334196_a_335525]
-
63 mm. Înainte de intrarea în război au sosit din import un număr mic de tunuri franceze mai performante „Schneider-Creusot”, model 1912, calibru 75. Artileria de cetate era dotată cu tunuri germane „Krupp” și franceze „Hotchkiss”, cu cupole cuirasate produse la Uzinele „Saint Chamond” (Franța) și „Grüson” (Germania). Aeronautica dispunea în anul 1913 de două secții, prima având cinci aparate de tip „Bristol-Coandă” ale Școlii militare de pilotaj de la Cotroceni iar cea de-a doua nouă avioane de tipuri diferite „Bristol-Coandă”, „Bleriot
Armamentul Armatei României în Primul Război Mondial () [Corola-website/Science/334187_a_335516]