13,085 matches
-
Vasile Cireș, Studii, Iași, 1899, 21-123; Iorga, Ist. lit., II, 269-309; Sadoveanu, Opere, XIX, 472-498; Călinescu, Ist. lit. (1941), 28-30, Ist. lit. (1982), 23-26; Cartojan, Ist. lit., III (1945), 189-197; Ciobanu, Ist. lit. (1989), 290-306; Ist. lit., I, 596-619; Cioculescu, Varietăți, 70-92; Dumitru Velciu, Ion Neculce, București, 1968; Rosetti-Cazacu-Onu, Ist. lb. lit., I, 274-302; Liviu Onu, Critica textuală și editarea literaturii române vechi. Cu aplicație la cronicarii moldoveni, București, 1973, 249-281, 342-363, passim; Valeriu Cristea, Introducere în opera lui Ion Neculce
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288395_a_289724]
-
școli, de la aproximativ 11% la aproape 45% pentru "furtun", de la 4% la aproape 38% pentru palme peste față și bătăi la fund, pentru alte pedepse corporale de la 4% la peste 33%, iar pentru punerea în genunchi de la 3% la 40%. Varietatea situațiilor este regula. Tabelul 24. Pedepse corporale în funcție de școli, Djibouti Tip de pedeapsă Codurile școlilor Mi s-a dat o palmă peste față sau am fost bătut la fund Am fost lovit cu un instrument (linie, baghetă, furtun...) Am fost
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
tc "" Capitolul 4tc " Capitolul 4" Cyberfeminismul și corpul împuternicittc "Cyberfeminismul și corpul împuternicit" Termeni-cheie: cyberfeminism, gender, postfeminin, activism, cyborg, diferență, împuternicire, marginalitate, postcolonialism Teoreticiene-cheie: Donna Haraway, Elaine Graham, Sadie Plant, Judith Squires, Rosi Braidotti, Claudia Springer, Chela Sandoval 4.1. Varietatea și contradicțiile cyberfeminismuluitc "4.1. Varietatea și contradicțiile cyberfeminismului" Conceptul de cyberfeminism a început să se contureze la sfârșitul anilor ’80 sub forma unor dezbateri pe marginea unor subiecte precum: identitate, autonomie, gender, putere și control. Utilizarea tehnologiei informațional-comunicaționale oferă
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
și corpul împuternicittc "Cyberfeminismul și corpul împuternicit" Termeni-cheie: cyberfeminism, gender, postfeminin, activism, cyborg, diferență, împuternicire, marginalitate, postcolonialism Teoreticiene-cheie: Donna Haraway, Elaine Graham, Sadie Plant, Judith Squires, Rosi Braidotti, Claudia Springer, Chela Sandoval 4.1. Varietatea și contradicțiile cyberfeminismuluitc "4.1. Varietatea și contradicțiile cyberfeminismului" Conceptul de cyberfeminism a început să se contureze la sfârșitul anilor ’80 sub forma unor dezbateri pe marginea unor subiecte precum: identitate, autonomie, gender, putere și control. Utilizarea tehnologiei informațional-comunicaționale oferă feminismului un cadru prielnic de fundamentare
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
transformate în instrumente de exprimare a alterității postcoloniale (vezi Grossberger-Morales, 2000Ă, fie de acțiunile concrete de a evidenția faptul că cyberspațiul nu este doar supus divergențelor de gender și ostil intervenției femeii, ci și disonanțelor de rasă, cyberfeminismul postcolonial ilustrează varietatea tiparelor reprezentaționale și a strategiilor locale ale femeilor (mai degrabă decât cele ale Femeii, „eternul feminin”Ă. Internetul devine, astfel, modalitatea de vizibilitate locală, dar și de inserare a localului în globalitate, de împuternicire a diverselor tipuri de alteritate. Corpul
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
Fenomenologia de tip Merleau-Ponty în spațiul virtualității 189 3.5. Char Davies și corpul virtual 196 3.6. Critica corpului virtual la Paul Virilio 203 3.7. Postumanismul critic temperat 216 Capitolul 4. Cyberfeminismul și corpul împuternicit 236 4.1. Varietatea și contradicțiile cyberfeminismului 236 4.2. Feminismul cyborgic 240 4.3. Alte modele ale cyberfeminismului 244 4.4. Internetul și împuternicirea femeilor 251 4.5. Postcolonialismul și diferența 255 Concluzii 261 Note 267 Bibliografie 275
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
Școala Națională de Medicină București, Iacob Felix publică studiul “Apele de beutu ale Bucurescilor”, supliment la revista “Suplimentu la Monitorulu Medicalu”, nr. 32, anul 1864. Datorită pregătirii științifice și pe baza unei practici îndelungate de igienist, reușește să abordeze o varietate de domenii în prevenirea unor boli ca: ciuma, holera, tuberculoza, malaria etc. Este ales membru titular al Academiei Române, la 4 aprilie 1880, ocazie cu care susține discursul de recepție “Despre mișcarea populațiunii României”. Iacob Felix poate fi socotit întemeietorul igienii
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
amintim: sprijinirea culturii bârlădene, înființarea unor colecții de artă contemporană românească la Chișinău, organizarea unor expoziții, sponsorizarea editării unor cărți, organizarea de spectacole artistice, acordarea unor ajutoare sociale, sprijin pentru elevii și studenții merituoși. Palmaresul acțiunilor organizate este impresionant prin varietate și de cele mai multe ori eclatante prin formă și conținut. Vom reda cele mai semnificative: 60 de vernisaje și expoziții de artă plastică și decorativă contemporană; 4 expoziții de icoane ale pictorilor bârlădeni în Galeriile “N.N. Tonitza” și în cadrul Muzeului din
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
pot diferi în spațiu sau în timp, așa cum se poate observa și din tabelul prezentat mai jos referitor la motivația vizitei 28:: Criterii ale publicului Aix-en-Provence Marsilia 1 Calitatea operelor Claritatea temei 2 Claritatea temei Calitatea operelor 3 Calitatea pedagogică Varietatea operelor 4 Varietatea operelor Calitatea pedagogică 5 Confort Confort Precizăm că ar fi fost necesară introducerea unui criteriu legat de "contactul direct cu opera de artă, calitatea de muzeu dinamic", indicator care prezenta o imagine mult mai clară asupra ofertei
by IULIAN-DALIN IONEL TOMA [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
spațiu sau în timp, așa cum se poate observa și din tabelul prezentat mai jos referitor la motivația vizitei 28:: Criterii ale publicului Aix-en-Provence Marsilia 1 Calitatea operelor Claritatea temei 2 Claritatea temei Calitatea operelor 3 Calitatea pedagogică Varietatea operelor 4 Varietatea operelor Calitatea pedagogică 5 Confort Confort Precizăm că ar fi fost necesară introducerea unui criteriu legat de "contactul direct cu opera de artă, calitatea de muzeu dinamic", indicator care prezenta o imagine mult mai clară asupra ofertei muzeale și a
by IULIAN-DALIN IONEL TOMA [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
să prepare hrană, să exerseze tehnici arhaice, să producă bunuri. Reamintim că această formulă muzeotehnică a fost aplicată în România de D. Gusti încă din 1936. Ceea ce se încadrează în categoria largă de muzee în aer liber evidențiază o mare varietate: un astfel de muzeu poate fi alcătuit în întregime din clădiri mutate din alte zone, poate fi în parte constituit din construcții in situ sau din obiecte aduse din altă parte. Spre exemplu, în Olanda, funcționează un complex de 17
by IULIAN-DALIN IONEL TOMA [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
era în toi.” (Primele iubiri) În alte situații se întâlnesc substantive derivate din verbe : frângere, adjective din substantive sau cuvinte formate prin prefixare: a înfurtuna, a înstela. Labiș folosește adesea sinonimele. Ele apar mai ales pentru evitarea repetării, dând adesea varietate textului prin nuanțele căpătate. Iată o parte din cele mai importante sinonime: colb - praf, neliniște - zbucium, fată - copilă, a muți - a tăcea, glod- nămol - noroi. Așa cum observa și G. I. Tohăneanu, la Nicolae Labiș apar o serie de cuvinte diferite
NICOLAE LABIȘ – RECURS LA MEMORIE DIMENSIUNI SPAŢIO-TEMPORALE ÎN POEZIA LUI NICOLAE LABIȘ by MIHAELA DUMITRIŢA CIOCOIU () [Corola-publishinghouse/Science/91867_a_107354]
-
o așa zisă economisire, inutilă de fapt; această afirmație nu face decât să-i sublinieze avariția ; Textele suport sunt cele din ediția de Opere, apărută la Editura Minerva, București, 1970, sub îngrijirea lui Iorgu Iordan și a Elisabetei Brâncuși. Constatând varietatea și irepetabilitatea lor și considerând inoportună clasificarea lor după diverse criterii de conținut, am decis enumerarea și explicarea succintă a acestor expresii și formulări, după ordinea așezării în volum a bucăților literare din care le-am extras. Scurtele explicații ce
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
medicină și chirurgie. Am identificat pentru perioada (1932-1938) 10 asemenea lucrări. Analiza lor atentă, ne permite să formulăm câteva concluzii care întăresc aprecierea cu privire la faptul că aici se năștea o veritabilă școală de chirurgie de urgență, ortopedie și traumatologie. 1. Varietatea cazuisticii din spital (după titlurile tezelor respective): Apendicita hernială; Osteosinteză în tratamentul fracturilor; Meningita aseptică în traumatismele craniene; Considerațiuni asupra rupturii splinei în doi timpi; Tratamentul chirurgical al luxației recidivante scapulo-umerale; Tratamentul fracturilor coloanei vertebrale; Contribuțiuni la tratamentul fracturilor de
Asistența urgențelor chirurgcale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
chirurgicale, cele mai grele și mai frecvente în practica zilnică”. Cursul „este bazat în mod deosebit pe fapte, pe cazuistica clinicii, care după 2 ani de la înființarea Spitalului de urgență*, a acumulat peste 8 000 de observații, care cuprind toată varietatea urgențelor”. Este, de asemenea, făcută precizarea că noțiunile de urgență erau utile în formarea profesională a medicului tânăr, în primii săi ani de practică. Aceasta pentru că, în acele condiții social-istorice, medicul era obligat să-și desfășoare activitatea, cel puțin doi
Asistența urgențelor chirurgcale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
începe încă din copilărie, prin interacțiunile sociale și transmiterea unor abilități sociale. Eul se construiește și se rafinează prin intermediul valorilor. Valorile ar juca deci, un rol important în procesul formării identității personale și în modificarea acesteia în adolescență. Multitudinea și varietatea valorilor constituie un fapt ușor de constatat, una din preocupările de bază ale axiologiei este și aceea a clasificării valorilor, a stabilirii unei tipologii acestora pentru a ne orienta mai bine în fața diversităților 42. Valorile pot fi clasificate în funcție de diverse
by Doru Tompea, Oana Lăcrămioara Bădărău, Răzvan Lăzărescu, [Corola-publishinghouse/Science/1121_a_2629]
-
fie acea lumină, / Ce sus se vede de focuri plină, / Și dimpreună un zgomot lin? / Nu crez să fie semn de furtună...”). Marșul, scris cu entuziasm patriotic la înființarea oștirii naționale, vestește, în tonul său avântat, poezia pașoptistă. Depășind, prin varietate tematică, lirica vremii, C. se remarcă prin expresia în acord cu o nouă sensibilitate: cu naturalețe și simplitate, reflexivitatea și sentimentul comunică în poezia sa de interogație interioară și de atmosferă. Neajungând să-și fructifice pe deplin propriile virtualități, păstrând
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286110_a_287439]
-
se ajunge la viziunea unui Dumnezeu cioban, „cu fluierul la tureac/Și cu mâna pe baltag”. Pasajele epice se înrudesc sau se confundă adeseori cu teme de baladă, legendă sau chiar basm (motivul mioritic, căsătoria fratelui cu sora ș.a.). Marea varietate melodică se datorează păstrării melodiilor arhaice și adaptării unora mai noi, de origine liturgică. În ziua de Crăciun începe c. „Cu steaua” - prin excelență religioasă și de origine cultă -, cu variantele ei locale „Globul” sau „Luceafărul”, care se cântă până la
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286331_a_287660]
-
White 1973. Vezi și CAUZALITATE, LOGICA DUBLĂ A NARAȚIUNII, PIRAMIDA LUI FREYTAG, NARAȚIE, NARATIVITATE, ORDINE, INTRIGĂ, EROARE "DUPĂ ACEASTA, DECI, DIN CAUZA ACEASTA". narațiune autodiegetică [autodiegetic narrative]. O NARAȚIUNE LA PERSOANA ÎNTÎI al cărei NARATOR este și PROTAGONIST sau EROU; o varietate a NARAȚIUNII HOMODIEGETICE în care naratorul este și personajul principal (Marile speranțe, Străinul). ¶Genette 1980; Lanser 1981.Vezi și DIEGETIC. narațiune autoreflexivă [self-reflexive narrative]. O narațiune care se ia drept subiect de reflecție sau își ia drept subiect de reflecție
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
de discurs [types of discourse]. Modurile de bază ale reprezentării gîndurilor și enunțurilor (vorbite sau scrise) ale unui personaj. S-au identificat următoarele categorii pe o scară în care medierea naratorială este descrescătoare: (1) DISCURS NARATIVIZAT; (2) DISCURS-INDIRECT INCIDENT (o varietate a DISCURSULUI TRANSPUS sau INDIRECT); (3) DISCURS-INDIRECT LIBER (o altă varietate de discurs transpus sau indirect); (4) DISCURS (DISCURS REPRODUS) DIRECT (INCIDENT); (5) discurs (DISCURS NEMEDIAT) DIRECT LIBER. ¶Chatman 1978; Genette 1980, 1983; McHale 1978; Rimmon-Kenan 1983. ton [tone]. Atitudinea
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
și enunțurilor (vorbite sau scrise) ale unui personaj. S-au identificat următoarele categorii pe o scară în care medierea naratorială este descrescătoare: (1) DISCURS NARATIVIZAT; (2) DISCURS-INDIRECT INCIDENT (o varietate a DISCURSULUI TRANSPUS sau INDIRECT); (3) DISCURS-INDIRECT LIBER (o altă varietate de discurs transpus sau indirect); (4) DISCURS (DISCURS REPRODUS) DIRECT (INCIDENT); (5) discurs (DISCURS NEMEDIAT) DIRECT LIBER. ¶Chatman 1978; Genette 1980, 1983; McHale 1978; Rimmon-Kenan 1983. ton [tone]. Atitudinea naratorului față de NARATAR și/sau situațiile și evenimentele prezentate, ca fiind
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
autoevaluarea. A. Referatul Acest instrument de evaluare alternativă conferă o serie de avantaje dintre care mai importante sunt: oferă indicii referitoare la motivația pe care o au elevii pentru o disciplină sau alta; oferă elevilor posibilitatea de a demonstra bogăția, varietatea și profunzimea cunoștințelor pe care le posedă pe o anumită temă sau subiect care sunt abordate prin intermediul referatului; oferă elevilor posibilitatea de a stabili o serie de corelații între cunoștințele diverselor discipline școlare; oferă elevilor posibilitatea de a-și demonstra
SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Benza Aurel () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1136]
-
educației fizice și sportului (EFS), ele variind de la un subsistem la altul, în funcție de priorități. Spre exemplificare, obiectivele educației fizice a tinerei generații scot în evidență caracterul formativ, spre deosebire de cele ale educației fizice profesionale, cu un caracter mai diversificat determinat de varietatea profesiunilor, sau de educația fizică militară, cu obiective evident specifice. De asemenea, în cadrul subsistemului sportului, obiectivele diferă de la sportul de înaltă performanță la sportul pentru toți etc. * obiective de rangul 3 (numite și obiective cadru), care, dacă luăm ca exemplu
FUNDAMENTELE TEORETICE ALE EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI by Adrian Cojocariu () [Corola-publishinghouse/Science/1271_a_2363]
-
3. Postura (atitudinea corporală) Postura (atitudinea corporală) reprezintă diversitatea de poziții pe care capul, trunchiul și/sau membrele le pot adopta în condiții statice sau dinamice, în raport cu întreg corpul sau cu mediul înconjurător (Richard și Rubio, 1995, p. 111). Marea varietate de posturi ale individului uman se exprimă, de fapt, prin poziția relativă a componentelor scheletului care se plasează în raport de atitudinea corpului ca întreg. Marea diversitate de posturi derivate se apreciază în raport de postura fundamentală. Diferențierea poate fi
FUNDAMENTELE TEORETICE ALE EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI by Adrian Cojocariu () [Corola-publishinghouse/Science/1271_a_2363]
-
procesul de instruire. Observații cu caracter general O privire de ansamblu asupra modului în care exercițiul fizic influențează cele două forme de activitate ne permite să scoatem în evidență unele aspecte cum ar fi: * Corpul omenesc poate executa o mare varietate de mișcări datorită mobilității și supleței articulare de la nivelul segmentelor și cu implicarea în acțiune a capului, gâtului și trunchiului. De această caracteristică beneficiază ambele forme de activitate, deși în unele ramuri sportive ea este dominantă (gimnastica artistică). * Modul de
FUNDAMENTELE TEORETICE ALE EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI by Adrian Cojocariu () [Corola-publishinghouse/Science/1271_a_2363]