119,080 matches
-
definiția lui Medioni, Pieron (1979 citat de Pahlavan, 1987) consideră că, în calitatea lui de comportament instinctiv, comportamentul agresiv este spontan, având o structură specifică și fixă "ce depinde de existența unei înlănțuiri neuroendocrine particulare ca mecanism declanșator înnăscut". În opinia unor cercetători, spontaneitatea comportamentului agresiv se datorează unei acumulări de energie în sistemul nervos (Freud, 1887-1902/1956; Lorenz, 1966 citat de Pahlavan, 1987). De unde rezultă nevoia de eliberare, nevoie pe care organismul o satisface prin manifestarea unor reacții specifice (acte
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
important în dezvoltarea individului și să arate în ce fel aceste procese intervin pe parcursul devenirii sale pentru a forma structuri comportamentale stabile (Cairns, 1986, p. 81). Wilson și Daly (1985 citat de Daly et al., 1989) efectuează aceeași analiză. În opinia lor, gelozia sexuală este cauza cea mai frecventă a omorurilor violente comise de către bărbații tineri. În evoluția specii umane, gelozia s-a născut din întărirea prin selecție naturală a tendinței psihologice a masculului de a căuta și a-și asigura
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
de Eron, 2001). Această mișcare reprezintă o adevărată schimbare de poziție față de modelele clasice. Propunerile lui Bandura (1977 citat de Bandura, 1986) și lucrările lui Eron (1963 citat de Eron, 1994) au jucat un rol central în fundamentarea concepției. În opinia lui Bandura, interacțiunea complexă dintre diferitele procese cognitive determină învățarea unui comportament prin observare (modeling). Iar procesele avute în vedere sunt reprezentate de atenție, memorie, reproducerea prin imagini și motivația realizării comportamentului observat. În 1986 Bandura mai precizează că învățarea
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
în mediul imediat al individului, dar și felul în care acesta percepe propriile capacități de a face față situației. Modelele de prelucrare a informației sunt folosite pentru descrierea proceselor care stau la originea efectului observării violenței asupra comportamentului agresiv. În opinia lui Dodge (Crick și Dodge, 1994), copii agresivi sunt determinați prin prisma proceselor de prelucrare a informației deficiente să supraevalueze ostilitatea mediului lor înconjurător. Această percepție exagerată a ostilității reprezintă fundamentul adoptării strategiilor comportamentale agresive și a rezolvării deficitare a
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
acestuia joacă un rol esențial în evaluarea deciziilor alternative agresivității. Credința în dreptate și echitate, luarea în considerație a scuzelor sau justificărilor oamenilor pentru a-și explica comportamentul, toate aceste elemente influențează alegerea comportamentului actorului (Donnerstein și Hatfield, 1982). În opinia lui Tedeschi (1984 citat de Tedeschi et al., 1994), un incident violent se iscă atunci când individul constată că una dintre reguli a fost încălcată. Dacă se încearcă exercitarea controlului social, individul poate acuza sau ataca sursa încălcării regulii. Din lipsă
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
să trateze problematica influențelor sociale, nici teoriile cognitive nu sunt capabile să explice efectele reacțiilor faciale. Pe deasupra, nici una din aceste teorii nu arată de ce anumite stări emoționale negative, precum tristețea, determină de foarte multe ori apariția furiei (Berkowitz, 1998). În opinia lui Berkowitz, autorul principal al acestui model, stările emoționale sunt rezultatul activării unei rețele asociative compusă din sentimente, reacții fiziologice, reacții motrice, gânduri și amintiri (sindromul furie / agresivitate, Averill, 1982). Pentru că forța asociativă din cadrul rețelei nu este uniformă, activarea unei
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
de îndepărtare a stimulării ostile. Factorii genetici și situaționali cât și experiențele personale contribuie la departajarea acestor tendințe. Orice emoție negativă care activează cel puțin parțial rețeaua furie / agresivitate duce la creșterea în intensitate a senzațiilor negative ce favorizează, în opinia lui Berkovitz, declanșarea furiei, a gândurilor ostile și a predispozițiilor agresive (vezi figura 1, p. 141 ). Formarea experienței emoționale. Nu orice individ care a trăit o experiență neplăcută își declară furia sau teama. Uneori individul se poate simți anxios, deprimat
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
Procesele cognitive ce influențează comportamentul agresiv. În conformitate cu modelul explicativ, principalele procese ce influențează agresivitatea sunt legate de codarea și interpretarea semnalelor, de alegerea scopului și de comportamentul necesar pentru a-l atinge, dar și de evaluarea comportamentului la diferite niveluri. Opiniile diferă în ceea ce privește importanța proceselor socio-cognitive. În analiza comportamentelor agresive Huessmann insistă asupra învățării și rememorării scenariilor. Indivizii folosesc un proces de căutare euristică pentru a-și reaminti scenariile adecvate unei situații date. Învățarea scenariilor depinde de observare și de condiționare
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
scenariilor și schemelor agresive. Reamintirea și folosirea regulată a scenariilor agresive reflectă memorarea unui număr mare de scenarii agresive. Iar executarea regulată a acestor scenarii poate indica faptul că credințele normative și schemele necesare agresivității au fost deja achiziționate. În opinia Figura 4 Modelul unic al prelucrării informației propus de Reynold Huessmann (2001) Notă: Adaptat după Bohart și Stipek, 2001, p. 255 lui Huessmann (1986 citat de Huessmann, 1998) există un număr important de factori neurofiziologici care determină adoptarea unor moduri
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
interviu. Ce legătură există între știrile enunțate mai sus și experimentul lui Zimbardo? Putem oare crede că studiul agresivității în condiții artificiale ne-ar putea oferi destule informații utile pentru a înțelege de ce o bandă de tineri este violentă? În opinia cercetătorilor, această posibilitate există cu condiția ca în ambele cazuri comportamentul agresiv să fie definit la fel și declanșat de aceeași factori ce implică procese psihologice similare având consecințe echivalente. Am definit agresivitatea drept un comportament intenționat săvârșit de către un
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
manifestării actelor agresive la un individ. Atunci când folosește scala de personalitate, cercetătorul urmărește să identifice stabilitatea tendințelor agresive la nivel comportamental, în termeni de ostilitate generală, de exemplu, exprimată de subiect (Buss Durkee Hostility Inventory; Buss și Durkee, 1957). În opinia lui Buss (1961), ostilitatea este o reacție de atitudine, un răspuns verbal implicit ce presupune sentimente și evaluări negative față de alți indivizi sau față de anumite evenimente (de exemplu: Eu îl detest), în timp ce agresivitatea presupune prejudicierea celuilalt (de exemplu: Dacă el
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
citat de Dishion et al., 1994) a elaborat un sistem de coduri pentru evaluarea comportamentelor agresive la copii. După mai mulți ani de cercetare, a reușit să identifice modalitatea adecvată pentru definirea unui sistem de categorizare a comportamentului infantil. În opinia cercetătorului, categorizarea în termeni de agresivitate este mult prea vagă. În schimb, o categorizare mult prea specifică poate provoca aplicarea aleatorie a sistemului. (vezi tabelul 3, pp. 136-137). În grila lui Patterson comportamentele sunt codate în categorii verbale sau non
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
credibilității interpretării observațiilor ca exemple de agresiune. Într-adevăr, comportamentul arătat copiilor poate a nu fi considerat de către aceștia antisocial, prezența modelului legitimând comportamentul. Ca răspuns la aceste critici, Bandura (1983) atrage atenția asupra distincției dintre învățare și performanță. În opinia cercetătorului, procedura demonstrează că și în acest context agresivitatea poate fi învățată. Toate performanțele, fie că este vorba despre box, pilotarea unui avion sau cântatul la pian se învață și se perfecționează datorită unor simulări ulterioare. Pe de altă parte
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
înregistrării comentariilor verbale făcute de subiecți cu privire la complice. Se urmărește de câte ori subiectul a atacat sau a folosit cuvinte nepoliticoase la adresa celălalt. Într-un studiu realizat de Wheeler și Caggiula (1966), soldații din marină de sex masculin sunt rugați să aprecieze opiniile exprimate de complicele experimentatorului în legătură cu subiecte precum religia, războiul, sexul, sportul. Majoritatea opiniilor exprimate de complice sunt indezirabile din punct de vedere social. Cu privire la religie el afirmă, de exemplu, că religia lui este cea mai bună și că ar declara
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
atacat sau a folosit cuvinte nepoliticoase la adresa celălalt. Într-un studiu realizat de Wheeler și Caggiula (1966), soldații din marină de sex masculin sunt rugați să aprecieze opiniile exprimate de complicele experimentatorului în legătură cu subiecte precum religia, războiul, sexul, sportul. Majoritatea opiniilor exprimate de complice sunt indezirabile din punct de vedere social. Cu privire la religie el afirmă, de exemplu, că religia lui este cea mai bună și că ar declara ilegale celelalte religii dacă ar fi în stare să o facă. Ulterior, subiectul
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
soluțiile complicelui. Măsurarea agresivității se face prin contabilizarea numărului de șocuri administrate complicelui. Această procedură experimentală a fost totuși criticată din cauza efectului pe care-l poate avea percepția așteptărilor experimentatorului asupra subiectului (a se vedea Pahlavan, 1987; Sabini, 1992). În opinia unor cercetători, subiecții care au primit un anumit număr de șocuri electrice vor încerca să reproducă același comportament. Perceperea de către individ a așteptărilor persoanei care a reacționat negativ față de el este un factor important în declanșarea comportamentului agresiv. Paradigma timpului
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
o serie de meta-analize pentru a se vedea dacă diferitele procedee de laborator evaluează aceeași variabilă subiacentă. Carlson, Marcus-Newhall și Miller (1989) au încercat să evalueze validitatea procedurilor de măsurarea a agresivității în laborator prin intermediul a trei abordări diferite. În opinia cercetătorilor, dacă mai multe proceduri dependente sunt folosite pentru evaluarea agresivității într-un singur studiu, atunci ele ar trebui să coreleze pozitiv în cazul în care reprezintă aceeași componentă conceptuală. Rezultatele meta-analizei datelor tuturor articolelor publicate în revistele de specialitate
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
variabile în analiza bazelor psihologice ale războiului (Tetlock, Husbands, Jervis, Stern și Tilly, 1989 citat de Hinde, 2001). Încercând să explice fundamentele psihologice ale războiului, Feshbach (1994) a urmărit să înțeleagă diferențele individuale în ceea ce privește atitudinea indivizilor față de arma nucleară. În opinia autorului, cei care se pronunță pentru înarmarea nucleară se referă la două argumente majore: individul crede că forța nucleară este necesară pentru menținerea păcii, iar convingerile lui trădează o tendință militaristă. Feshbach (1987 citat de Feshbach, 1994) a încercat chiar
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
normal destul de eficiente pentru a reduce agresivitatea, devin inoperante în timp, subordonându-se proceselor de dezangajare morală. Factorul subiacent dezangajării morale este nevoia individului de a-și păstra o imagine de sine pozitivă. Chiar dacă procesele de dezangajare pot reflecta, în opinia lui Bandura, caracteristici individuale, particularitățile factorilor sociali influențează manifestarea acestora, reducând sentimentul de vinovăție resimțit în urma unui comportament violent. În ciuda consensului relativ al psihologilor sociali cu privire la rolul factorilor situaționali, unii autori susțin și importanța factorilor individuali în adoptarea strategiilor violente
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
1999), la fel ca Baumeister și Campbell, subliniază importanța factorilor individuali, referindu-se și la sadism. Autorul consideră că acele ipoteze care se raportează doar la factorii situaționali pentru a explica declanșarea actelor de violență sunt mult mai limitative. În opinia lui Staub (1999), condițiile de instigare la violență sunt, înainte de toate, niște reacții raționale la frustrare (frustrarea nevoilor fundamentale), fie că este vorba despre indivizi sau despre grupuri de indivizi. Câmpul lor de aplicare se extinde în funcție de succesul acțiunilor distructive
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
fiind legitime. Integrându-se treptat acestor organizații, individul ajunge să perceapă comportamentele violente ca pe ceva banal din punct de vedere moral, ca pe niște acte deliberate și personal alese, chiar dacă la început ele aveau origini externe (ordinea ierarhică). În opinia lui Hinde (2001), războiul nu este cauzat de tendințele agresive ale omului. Oamenii participă la război pentru că sunt forțați să o facă: li se spune că aceasta este datoria lor. Hinde consideră că instituția războiului este cea care stă la
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
lot religioși, oricare n-ar fi aceștia. Violența devine astfel legitimă atunci când este reprezentată și înțeleasă ca aspect esențial al religiei (Hinde, 2001, p.89). Cel de-al treilea factor de susținere a războiului și cel mai puternic este, în opinia lui Hinde, complexul militar industrial științific în interiorul căruia fiecare parte componentă o susține pe cealaltă. Fiecare parte, adânc înrădăcinată în cultura umanității, are o structură foarte complexă. Este evident că o parte din responsabilitatea pentru suferința provocată de război o
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
durata competiției, îmbulzeala din mulțime, căldura și zgomotul pot crește nivelul de activare fiziologică a spectatorilor, mai ales a celor care se numesc suporteri. O identificare puternică cu jucătorii poate de asemenea declanșa o stare de activare fiziologică intensă. În opinia cercetătorilor, identificarea puternică poate activa gânduri și cogniții ostile față de adversari. Conform modelului, combinarea stărilor de activare crește posibilitatea utilizării stereotipurilor și schemelor simplificate pentru efectuarea unor judecăți sociale negative, fapt ce sporește probabilitatea manifestării agresivității la spectatorii competițiilor sportive
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
care priviseră 5 zile consecutiv 5 ficțiuni cu violențe asupra femeilor au apreciat ca fiind mai puțin grave rănile victimei unui viol real. Cei care urmăriseră filmele apreciază atitudinile victimei mai puțin favorabil, resimțind mai puțină empatie față de aceasta. În opinia autorilor, anxietatea resimțită de către subiecți dispare pe măsură ce aceștia urmăresc violențe și scene de agresivitate, făcându-i astfel mai tolerabili. Conștientizarea diminuării anxietății i-ar putea determina pe subiecți să-și schimbe atitudinea globală față de actele de violență. * Efectul violenței mediatizate
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
legătura dintre atitudinea tinerilor față de televizor și comportamentul lor agresiv măsurat în trei rânduri (la 8, 18 și 30 de ani). Rezultatele indică o corelație între violența urmărită la televizor și auto-evaluarea agresivității la vârsta de 30 de ani. În opinia autorilor acestui studiu, confruntarea precoce cu agresivitatea televizată stimulează agresivitatea în general, provocând manifestarea diferitelor sale forme la vârsta maturității. Raportul studiului longitudinal sugerează că variabilitatea comportamentului criminal poate fi explicat, cel puțin la 10 % dintre subiecți, prin faptul de
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]