119,080 matches
-
domeniul infrastructurilor critice ar cuprinde numai rețelele de transporturi, financiar-bancare și administrative, în timp ce în multe analize uzuale abordarea infrastructurilor critice se limitează doar la investigarea sistemelor de transporturi dintr-o anumită arie teritorială. În ceea ce ne privește, ne vom ralia opiniei ce consideră drept părți componente ale infrastructurilor critice, pe de o parte nervurile comunicaționale (rețelele de transporturi și comunicații), iar pe de altă parte centrii nervoși ce asigură funcționalitatea fiecărei entități statale (sistemul administrației de stat, sistemul financiar-bancar); vom include
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3053]
-
până după naștere. ADMINISTRAREA VACCINULUI LA BĂIEȚI Un motiv frecvent indicat de părinții care nu sunt de acord cu vaccinarea fetelor este discriminarea sexuală. Cum argumentele economice legate de rata cost-eficiență inferioară a vaccinării băieților sunt greu de înțeles, primează opiniile nefondate că vaccinul ar fi un atestat pentru un comportament sexual libertin și chiar pentru debutul timpuriu al vieții sexuale. Prezentarea vaccinului ca un instrument de prevenire a bolilor transmise sexual este inoportună. Aplicând modelul matematic invocat mai sus, vaccinarea
Vaccinarea în cancerul de col uterin by Costin Cernescu () [Corola-publishinghouse/Science/92273_a_92768]
-
au survenit la un sfert dintre cei vaccinați. Majoritatea reacțiilor locale au fost moderate ca intensitate, numai 2,8%, 2,0%, și, respectiv, 0,9% dintre vaccinate acuzând dureri severe sau inflamație, respectiv, eritem sever (peste 5 cm în diametru). Opinia multor pediatrii este că vaccinul Gardasil™ este dintre cele mai reactogene vaccinuri, iar spectrul reacțiilor locale poate fi completat cu informații aflate pe EPAR-ul produsului - European Public Assessment Report - www.emea.europa.eu/humandocs/Humans/EPAR/gardasil/gardasil.htm
Vaccinarea în cancerul de col uterin by Costin Cernescu () [Corola-publishinghouse/Science/92273_a_92768]
-
se datoresc probelor cu încărcare virală mică. Acestea provin de la infecții HPV tranzitorii care nu au potențial oncogen și nici relevanță clinică. Pentru evaluarea vaccinării criteriul final primar considerat este leziunea CIN 3 și nu CIN 2. Este din ce în ce mai acceptată opinia că leziunile CIN 2 reprezintă un rezultat echivoc, un amestec de leziuni precanceroase și leziuni LSIL datorate infecțiilor HPV hr și lr. OMS susține CIN 3 ca cel mai bun criteriu histologic pentru verificarea eficienței vaccinării dar și pentru aprecierea
Vaccinarea în cancerul de col uterin by Costin Cernescu () [Corola-publishinghouse/Science/92273_a_92768]
-
la ECDC (European Centre for Disease Prevention and Control) va contribui la adoptarea standardelor europene. Consensul informat al publicului pentru vaccinare trebuie să se bazeze pe voluntariat și educație. Medicii, dar și școala, biserica, mass-media pot contribui la crearea unei opinii favorabile prin diseminarea informației corecte și mereu îmbogățite. ASPECTE CARE IMPUN O ATITUDINE PRECAUTĂ ÎN RECOMANDAREA VACCINĂRII HPV 1. Absența probelor directe privind limitarea incidenței cancerului de col la vaccinate. 2. Lipsa argumentelor citologice privind impactul vaccinării asupra frecvenței leziunilor
Vaccinarea în cancerul de col uterin by Costin Cernescu () [Corola-publishinghouse/Science/92273_a_92768]
-
numai 58,9% dintre bărbați și 52,9% dintre femei declară că s-au protejat cu prezervativ la ultimul contact sexual. Pe de altă parte, exagerarea intervențiilor de prevenire a bolilor cu transmitere sexuală a generat stigmatizarea acestor bolnavi, răspândind opinia că toate aceste boli sunt indiciul unui comportament imoral și reprobabil. În această monografie sunt explicate câteva observații importante: 1. Cancerul de col uterin este cauzat de infecția cu papilomavirusurile umane (HPV), virusuri care pot infecta orice persoană activă sexual
Vaccinarea în cancerul de col uterin by Costin Cernescu () [Corola-publishinghouse/Science/92273_a_92768]
-
până după naștere. ADMINISTRAREA VACCINULUI LA BĂIEȚI Un motiv frecvent indicat de părinții care nu sunt de acord cu vaccinarea fetelor este discriminarea sexuală. Cum argumentele economice legate de rata cost-eficiență inferioară a vaccinării băieților sunt greu de înțeles, primează opiniile nefondate că vaccinul ar fi un atestat pentru un comportament sexual libertin și chiar pentru debutul timpuriu al vieții sexuale. Prezentarea vaccinului ca un instrument de prevenire a bolilor transmise sexual este inoportună. Aplicând modelul matematic invocat mai sus, vaccinarea
Vaccinarea în cancerul de col uterin by Costin Cernescu () [Corola-publishinghouse/Science/92273_a_92768]
-
au survenit la un sfert dintre cei vaccinați. Majoritatea reacțiilor locale au fost moderate ca intensitate, numai 2,8%, 2,0%, și, respectiv, 0,9% dintre vaccinate acuzând dureri severe sau inflamație, respectiv, eritem sever (peste 5 cm în diametru). Opinia multor pediatrii este că vaccinul Gardasil™ este dintre cele mai reactogene vaccinuri, iar spectrul reacțiilor locale poate fi completat cu informații aflate pe EPAR-ul produsului - European Public Assessment Report - www.emea.europa.eu/humandocs/Humans/EPAR/gardasil/gardasil.htm
Vaccinarea în cancerul de col uterin by Costin Cernescu () [Corola-publishinghouse/Science/92273_a_92768]
-
se datoresc probelor cu încărcare virală mică. Acestea provin de la infecții HPV tranzitorii care nu au potențial oncogen și nici relevanță clinică. Pentru evaluarea vaccinării criteriul final primar considerat este leziunea CIN 3 și nu CIN 2. Este din ce în ce mai acceptată opinia că leziunile CIN 2 reprezintă un rezultat echivoc, un amestec de leziuni precanceroase și leziuni LSIL datorate infecțiilor HPV hr și lr. OMS susține CIN 3 ca cel mai bun criteriu histologic pentru verificarea eficienței vaccinării dar și pentru aprecierea
Vaccinarea în cancerul de col uterin by Costin Cernescu () [Corola-publishinghouse/Science/92273_a_92768]
-
la ECDC (European Centre for Disease Prevention and Control) va contribui la adoptarea standardelor europene. Consensul informat al publicului pentru vaccinare trebuie să se bazeze pe voluntariat și educație. Medicii, dar și școala, biserica, mass-media pot contribui la crearea unei opinii favorabile prin diseminarea informației corecte și mereu îmbogățite. ASPECTE CARE IMPUN O ATITUDINE PRECAUTĂ ÎN RECOMANDAREA VACCINĂRII HPV 1. Absența probelor directe privind limitarea incidenței cancerului de col la vaccinate. 2. Lipsa argumentelor citologice privind impactul vaccinării asupra frecvenței leziunilor
Vaccinarea în cancerul de col uterin by Costin Cernescu () [Corola-publishinghouse/Science/92273_a_92768]
-
numai 58,9% dintre bărbați și 52,9% dintre femei declară că s-au protejat cu prezervativ la ultimul contact sexual. Pe de altă parte, exagerarea intervențiilor de prevenire a bolilor cu transmitere sexuală a generat stigmatizarea acestor bolnavi, răspândind opinia că toate aceste boli sunt indiciul unui comportament imoral și reprobabil. În această monografie sunt explicate câteva observații importante: 1. Cancerul de col uterin este cauzat de infecția cu papilomavirusurile umane (HPV), virusuri care pot infecta orice persoană activă sexual
Vaccinarea în cancerul de col uterin by Costin Cernescu () [Corola-publishinghouse/Science/92273_a_92768]
-
sau nu de către puterea-cunoaștere, de un perfid aparat instituțional ce dorește, cu un profund sens freudian, controlul politic și public asupra cercetărilor istorice, asupra cărților de istorie și asupra oricăror tentative de contra-discurs. Astfel istoricii devin "autori" doar în măsura în care emit opinii, constatări, argumente originale, corespunzătoare unor evidențe istorice. Foucault era conștient de acest demers al relației dintre scris/ publicat și trecutul reconstruit de arhive și de... alți autori. (Im)personalul unui trecut interacționează cu personalul din noi, cu subiectivitatea și afinitatea
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
decât în condiții perturbatoare și de presiune social-politică a celor cu asemenea activități. Foucault glumea pe seama acestei idei preconcepute ("lectura produce nebunie!"), spunând: Când oamenii încep să gândească la sănătatea activităților intelectuale, eu cred că e ceva greșit acolo. În opinia lor sunt un om periculos, din moment ce sunt un cripto-marxist, un iraționalist și un nihilist"39. Modernitatea a făcut posibilă o conștiință a nebuniei, iar aceasta însoțește "o anumită analiză a modernității"40. Astfel că, prin formarea conștiinței moderne despre nebunie
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
oamenilor, între timp oamenii au devenit mult mai critici la adresa a ceea ce le spun doctorii, preoții și cărturarii. Pe baza acestor trei autorități s-a putut forma spiritul critic modern; spirit care ne reprezintă pe fiecare în parte, ori de câte ori emitem opinii, idei, judecăți și raționamente. Fără cele trei instanțe nu ar fi fost posibilă cunoașterea modernă, întemeiată printr-un spirit critic asupra ei însăși. Dacă pentru majoritatea modernilor, nebunia există social și existențial printr-o... pierdere a rațiunii, pierdere a controlului
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
și morala creștină. Dacă analizăm subiectivitatea comportamentelor sexuale și politice ajungem la obiectivitatea eticii sexuale și politice din cadrul societăților moderne! Nu există autorități absolute de cunoaștere decât în simbolismul intelectual modern, sacrosant și, de multe ori, intolerant la diferențe. În opinia lui Foucault, nu există nicio diferență între heterosexualitate și homosexualitate din perspectiva coexistenței cotidiene și a sentimentelor de iubire. Astfel că două femei sau doi bărbați ce formează "un cuplu" se comportă (sau se pot comporta!) precum cuplul heterosexual. Totuși
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
și autonomă în raport cu factorii politici. Preocupările oricărui sistem de putere politică sunt acelea de a forma un aparat instituțional, un aparat de organisme și de indivizi aserviți intereselor regimurilor politice. Acest aparat funcționează prin instrumente (intelectuali, profesori universitari, lideri de opinie, ziariști și grupuri media, funcționari și aparat birocratic!). Prin aceste instrumente, organizate după idei și afinități comune, se menține un soi de monopol pe discursul public. Un sistem intelectual și politic închis, care devine distrugător și represiv la adresa existenței unor
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
fi distruse în emergența constituirii lor, iar această distrugere este vitală. De ce? Pentru că aceste sisteme moderne de exercitare a puterii politice sunt totalitare, strivesc individul și individualizarea acestuia, impun clișee, etichete, idei și imagini preconcepute în fenomenul de masă al opiniei publice. Distrugerea sistemelor arbitrare de cunoaștere-putere este sarcina noul umanism de mâine. Aceste sisteme arbitrare sunt formate din universități, ale căror funcție este să instrumentalizeze cunoașteri, idei, oameni, principii și valori, din toți acei "elitiști puternici" ale căror discursuri reprezintă
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
erijează într-un "apărător al Binelui!" -, și dogmatic pentru că susținătorii lui reprimă ceea ce ei stigmatizează drept "rău"! -, poate compromite capilare ale contra- sistemului politic și modern de putere! Lupta cu un sistem modern ticăloșit, compus din politicieni, diplomați, lideri de opinie, vestiți intelectuali, trepăduși media etc., nu ne poate orienta decât spre regândirea formelor de gândire, existente la un moment dat într-o societate și într-un anume context istoric. Istoria îți oferă o abundență de forme de cunoaștere... În modul
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
destul de uniformizați mental și răspund docil la impulsurile politice, formează un spirit de gintă. Luați împreună, ei compun un sistem antiuman, antiliberal și anticivic. Oricum, individualitățile, în spiritul lor iluminist, nu pot fi distruse, chiar dacă o forță represivă (la nivelul opiniei publice) și un arbitrar instituțional, compus din indivizi non-individualizați și birocratizați, vor să le compromită și să le disperseze individualitatea. Individul liberal nu poate fi elementul docil al unui sistem represiv de putere! Individul liberal poate fi, chiar dacă la modul
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
și gestiunea acestei societăți civile trebuie să și-o asume statul"125. De fapt, e chiar invers raportul. Societatea civilă are în sarcină statul politic, iar acest stat politic modern, cu mecanismele sale instituționale, este atent supravegheat de către presă și opinia publică, de cărturari, într-un cuvânt, de civili. La început a fost societatea, iar pe urmă statul. Statul trebuie înțeles nu ca o relație abstractă, ci drept o expresie concretă a oamenilor, expresia voinței indivizilor de a avea un stat
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
statelor naționale și conturarea unei puteri-cunoaștere în Europa Occidentală au "descompus" societatea civilă latină a cărturarilor și artiștilor. Această societate civilă este un mimesis la structura statului politic modern, din moment ce ea "împrumută" același regim al puterii, bazat pe lideri (de opinie) și adepți, care să-i urmeze, într-o simbolistică cultural-mentalitară, identitară. De altfel, ideea liderului, a conducătorului provine din tradiția creștină a bunului păstor, a pastoratului, a exercitării puterii într-o formă pastorală. Păstorul și turma sa iată o relație
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
afacerizarea tuturor actelor culturale. Această afacerizare nu ar fi atât de antiumanistă dacă nu ar fi anticreativă (standardizarea și șablonizarea de către edituri și de către alte instituții culturale a creației umaniste prin anumite "tipuri" și "pattern-uri") și anti-civică (prin clișeizarea opiniei publice, a gândirilor personale, prin instrumentalizarea best-seller-urilor, a "modelelor culturale" cărora li se conferă efecte de imagini dominante, de idei și de concepte pentru o societate și prin discursurile ei). Dezumanizarea culturală este forma corporatistă de "a produce cultură", prin
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
personalitate. Avem o dezumanizare economică, reflectată de mai multe tendințe sociale, politice, culturale. Ea se află, la nivel de individ, într-un soi de parvenitism ce creează un tip mental (docil și îndoctrinant) și tip uman (intoleranță față de cei cu opinii diferite). Acest tip de parvenitism consumerist se reflectă și printr-o gândire autosuficientă (de la A la B) și, prin autosuficiența ei, devine anticivică. Dezumanizarea economică se află de la mijlocul societății în sus. Ea este "la putere" într-un stat ca
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
o pleiadă de intelectuali, care să combată ideile neoficiale, ideile deranjante din cadrul societăților. Combaterea cunoașterilor nu se mai practică "prin arderea cărților", "prin întemnițarea" autorilor lor, ci prin excludere, marginalizare, deposedare și descalificare, chiar și atac la persoană. Excludere de la opinia publică, de la sistemul media, de la "prim-plan", de la dialog autentic. Marginalizare prin șansele reduse de a mai ocupa o funcție în instituțiile politizate ale statului, care sunt împotriva societății. Deposedare "de putere", "de valoare" prin intervenția intelocraților care combat respectiva
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
prim-plan", de la dialog autentic. Marginalizare prin șansele reduse de a mai ocupa o funcție în instituțiile politizate ale statului, care sunt împotriva societății. Deposedare "de putere", "de valoare" prin intervenția intelocraților care combat respectiva cunoaștere, "o descalifică" în ochii opiniei publice sub masca "nocivității ei pentru societate". De altfel, ceea ce este cu adevărat nociv pentru o societate liberă și democrată nu este "nocivitatea" celorlalți, a ideilor proferate de alții, cât monopolul pe cunoaștere și, implicit, pe putere al Curților, având
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]