119,186 matches
-
ale graiurilor lor. Pe teritoriul actual al Ungariei, majoritatea băieșilor s-a așezat între 1893 și 1918, dar imigrarea lor a continuat și între cele două războaie mondiale, ba chiar și în primii ani de după al Doilea Război Mondial. Majoritatea trăiește în sud-vestul țării, dar este un grup mai mic și pe Tisa. În regiunea vecină cu Ungaria din nordul actualei Croații au imigrat băieși începând de pe la mijlocul secolului al XIX-lea. În număr mic, băieși imigrați cu același val ca
Băieși () [Corola-website/Science/333942_a_335271]
-
declară de etnie vlahă (35.330), sau în diferența de 46.936 dintre cei care se declară romi (147.604) și cei care indică limba romani ca limbă maternă (100.668). În orice caz, în țară sunt multe localități unde trăiesc băieși, în partea sa de est fiind și sate cu populație majoritar rudărească. Termenul "beás" ca etnonim și ca nume de limbă este folosit și în datele recensământului din Ungaria (2011), dar numai în paranteză împreună cu "romani" pe lângă termenul "cigány
Băieși () [Corola-website/Science/333942_a_335271]
-
est fiind și sate cu populație majoritar rudărească. Termenul "beás" ca etnonim și ca nume de limbă este folosit și în datele recensământului din Ungaria (2011), dar numai în paranteză împreună cu "romani" pe lângă termenul "cigány". Conform acestor date, în Ungaria trăiesc 308.957 țigani (romani și băieși), dintre care 54.339 au ca limbă maternă limba romani sau limba băieșească și 61.143 folosesc una din aceste limbi în familie și în cercul lor de prieteni. În alte țări, băieșii nu
Băieși () [Corola-website/Science/333942_a_335271]
-
țesut, albii, donițe, străchini, linguri, fuse, mosoare etc. Conform tuturor cercetătorilor, aceasta a fost ocupația principală atât a celor rămași pe teritoriul României actuale, cât și a celor din țările în care au emigrat. Până la al Doilea Război Mondial au trăit în general în bordeie sau colibe, în păduri sau la marginea unor păduri de unde procurau lemnul și unde îl prelucrau, în apropierea satelor. Duceau o viață de nomadism redus, în sensul că erau stabiliți pe teritoriul câte unui sat și
Băieși () [Corola-website/Science/333942_a_335271]
-
rămâne foarte scăzut în ciclurile superioare. În urma transformărilor economice de după schimbările de regim politic din anii 1990, băieșii au fost printre cei mai afectați de șomaj, din cauza nivelului lor scăzut de școlarizare și calificare. Pentru cei care ar vrea să trăiască din meseria tradițională, practicarea acesteia este împiedicată și de dificultatea cu care ajung să procure lemn, neavând păduri în proprietate și nici mijloace de a cumpăra lemn. În România se întâlnesc rudari care lucrează în domeniul lemnului, dar la exploatarea
Băieși () [Corola-website/Science/333942_a_335271]
-
din pădure. Câțiva mai bogați au camion cu care îl transportă la câmpie, iar alții, care nu au nici căruțe, lucrează cu brațele pentru ceilalți. În alte locuri lucrează ocazional la agricultori. În diferite țări, băieșii fără loc de muncă trăiesc într-o sărăcie extremă. Totuși, ocupația tradițională nu a dispărut cu totul. În Oltenia, o cercetătoare a găsit în 2007 câțiva producători de linguri și fuse. S-a consemnat și în Ardeal confecționarea de linguri, coșuri și mături. În Bulgaria
Băieși () [Corola-website/Science/333942_a_335271]
-
la ei, de exemplu, motivul general balcanic al dobândirii puterii vitejești cu ajutorul zânelor, cu specificul că personajul ce devine viteaz nu suge lapte de la zâne, ci acestea îi suflă în gură. Băieșii au în general religia populației majoritare în mijlocul căreia trăiesc: sunt ortodocși în România, Bulgaria, Serbia și Bosnia, catolici în Ungaria. În Croația, cei ajunși acolo mai demult, în același timp ca în regiunea vecină din Ungaria, sunt catolici, iar alții, veniți ulterior, din Bosnia sau Serbia - ortodocși. Începând cu
Băieși () [Corola-website/Science/333942_a_335271]
-
distincție între autoidentificarea băieșilor simpli și cea a elitelor acestora. La băieșii simpli, autoidentificarea diferă, pe de o parte, între cei din România și cei din afara acesteia, pe de altă parte, între cei din diferitele țări din afara României în care trăiesc, existând deosebiri și între cei din aceeași țară. Ceea ce este comun, este că majoritatea băieșilor simpli respinge identitatea romă, bazându-se pe faptul că nu vorbesc limba romani și că au avut un mod de viață diferit de al celorlalți
Băieși () [Corola-website/Science/333942_a_335271]
-
geografice: din București, Georgia, sau din Carpați, India. S-a consemnat chiar și afirmarea originii berbere. Printre caravlahii din Bosnia circulă mitul descendenței de la Karađorđe Petrović. La băieși nu există o conștiință de grup extinsă la toate țările în care trăiesc, fiind totuși conștienți de existența altor comunități de băieși din apropiere, și chiar din localități mai îndepărtate, cu care mențin legături de diferite tipuri, formând o așa-numită „continuitate mentală” sau „rețea mentală”. Aceasta este uneori și transfrontalieră, de exemplu
Băieși () [Corola-website/Science/333942_a_335271]
-
băieși din apropiere, și chiar din localități mai îndepărtate, cu care mențin legături de diferite tipuri, formând o așa-numită „continuitate mentală” sau „rețea mentală”. Aceasta este uneori și transfrontalieră, de exemplu între Croația și Ungaria. În toate țările unde trăiesc băieși, de regulă autoritățile statului, populația majoritară și celelalte minorități naționale și etnice îi includ pe băieși printre romi. Totuși, există cazuri în care majoritarii sunt conștienți de unele diferențe dintre rudari și alți romi, respingându-i mai puțin pe
Băieși () [Corola-website/Science/333942_a_335271]
-
nici în graiurile din România. Bunăoară, în graiurile muntenești din Baranja se întâlnește [e̯a] în loc de [e] în poziție accentuată, de exempul „vearde”, „vorbeaște”, „rumâneaște”. Un cuvânt arhaic folosit în aceste graiuri este de exemplu „a custa” pentru „a trăi”. În afara României, graiurile băieșilor sunt influențate de limbile populației majoritare, în principal în domeniul lexicului. Importanța împrumuturilor se vede și în faptul că printre acestea sunt și cuvinte gramaticale. Exemplu înregistrat în Croația: Constatându-se tendința de a se pierde
Băieși () [Corola-website/Science/333942_a_335271]
-
a avut loc la dorința expresă a regelui Frederic Wilhelm, împotriva dorinței fiicei lui. Relația cuplului nu a fost una fericită. Sophia a fugit de multe ori pentru protecție la fratele ei regele Frederic. În cele din urmă ei au trăit în locuri separate; Sophia a trăit la castelul Montplaisir, iar margraful a trăit în castelul Schwedt. Se pare că s-au împăcat numai atunci când soția era în stadiul terminal al bolii; a murit în brațele soțului ei. Margraful și-a
Frederic Wilhelm de Brandenburg-Schwedt () [Corola-website/Science/333962_a_335291]
-
a regelui Frederic Wilhelm, împotriva dorinței fiicei lui. Relația cuplului nu a fost una fericită. Sophia a fugit de multe ori pentru protecție la fratele ei regele Frederic. În cele din urmă ei au trăit în locuri separate; Sophia a trăit la castelul Montplaisir, iar margraful a trăit în castelul Schwedt. Se pare că s-au împăcat numai atunci când soția era în stadiul terminal al bolii; a murit în brațele soțului ei. Margraful și-a recunoscut un fiu nelegitim, singurul lui
Frederic Wilhelm de Brandenburg-Schwedt () [Corola-website/Science/333962_a_335291]
-
lui. Relația cuplului nu a fost una fericită. Sophia a fugit de multe ori pentru protecție la fratele ei regele Frederic. În cele din urmă ei au trăit în locuri separate; Sophia a trăit la castelul Montplaisir, iar margraful a trăit în castelul Schwedt. Se pare că s-au împăcat numai atunci când soția era în stadiul terminal al bolii; a murit în brațele soțului ei. Margraful și-a recunoscut un fiu nelegitim, singurul lui urmaș de sex masculin care a supraviețuit
Frederic Wilhelm de Brandenburg-Schwedt () [Corola-website/Science/333962_a_335291]
-
în sud-vestul țării, pe un areal discontinuu, de la Munții Banatului până la Cozia, în Carpații Olteniei și sud-vestul Transilvaniei, până la nord de Mureș, Săcărâmb, Zlatna. În România este un element montan, în regiunea de deal se întâlnește în mod excepțional (Deva). Trăiește pe coastele stâncoase cu vegetație de acoperire din clisura Cazanelor și pe văile afluenților Dunării și Cernei, pe Valea Nevei. A fost semnalată și pe dealul cetății Deva, precum și în Munții Retezat până la altitudinea de 2184 m. Trăiește pe pantele
Vipera cu corn bănățeană () [Corola-website/Science/333965_a_335294]
-
excepțional (Deva). Trăiește pe coastele stâncoase cu vegetație de acoperire din clisura Cazanelor și pe văile afluenților Dunării și Cernei, pe Valea Nevei. A fost semnalată și pe dealul cetății Deva, precum și în Munții Retezat până la altitudinea de 2184 m. Trăiește pe pantele stâncoase cu arbuști, adesea aproape de malul apelor (de ex. Valea Cernei) și în pădurile de foioase (de la poalele munților Domogled). Îi place să stea la soare pe stânci. Se cațără cu ușurință pe ramuri arbuștilor pentru a se
Vipera cu corn bănățeană () [Corola-website/Science/333965_a_335294]
-
ajuns să fie cunoscută, a distrus toate tehnologiile intra-corporale ale oamenilor, transformând Inelul Sclipitor într-o imensă Centură Ruginită și într-un loc al crimei. Săracii locuitori de la nivelul solului, din Mulci, sunt pradă de vânătoare pentru bogătașii care trăiesc în Coronament. Undeva, în subteran, stă captivă o ființă extraterestră care produce carburantul-viselor, un drog care compensează efectele fatale ale Epidemiei Fuziunii (indusă tot de larva extraterestră). Tanner reușește să se infiltreze în Coronament în urma uneia dintre aceste vânători și
Orașul Abisului () [Corola-website/Science/333974_a_335303]
-
și Europa Centrală, regiunile temperate și tropicale din Asia, în America de Nord și America Centrală. Spre deosebire de șerpii din genul "Coluber" ei evită regiunile de deșert și semideșert; cea mai mare diversitate a acestora se află în țările din sud-estul Asiei. În România trăiește o singură specie - balaurul sau balaurul dobrogean ("Elaphe sauromates", cu o denumire mai veche "Elaphe quatuorlineata sauromates"). După Reptile Database genul include 11 specii: Cladogramă conform Catalogue of Life: Alte specii:
Elaphe () [Corola-website/Science/333980_a_335309]
-
ajuns la tirajul, rar pentru acea vreme, de 36.000 de exemplare. "" a fost prima lucrare publicată sub semnătura lui Creangă. Ea i-a adus autorului un "„câștig proporțional bunișor”", care i-a permis să-și cumpere casă și să trăiască "„fără a se umili tagmei preoțești”". Totodată, încurajat de succesul ei, Creangă a redactat în continuare și alte lucrări didactice, tot în colaborare: "Învățătorul Copiilor, Carte de cetire în clasele primare de ambele secse" (1871), "Povățuitoriu la cetire prin scriere
Metodă nouă de scriere și cetire () [Corola-website/Science/333976_a_335305]
-
ale abdomenului albastre cu pete negre. Partea inferioară a capului albă. La femele, coloritul verde este înlocuit adesea prin cafeniu-pământiu; capul cafeniu (uneori verzui) cu sau fără puncte negre; partea inferioară a corpului albă, cu reflexe roșietice. Șopârla de iarbă trăiește în vestul României pe terenuri înierbate nisipoase, pe dune și pe porțiuni pietroase. În Muntenia și Dobrogea, se întâlnește în special pe terenurile înierbate, la liziera pădurilor și în rariști, pe marginea culturilor și chiar în interiorul lor; mai rar în
Șopârlă de iarbă () [Corola-website/Science/333998_a_335327]
-
ei nu sunt prea rapide. Înoată bune și dacă o urmărește vreun dușman se refugiază în apă. Se hrănește cu insecte (carabide, ortoptere, diptere, trihoptere), omizi, râme, melci, păianjeni. Printre principalii dușmani se numără și vipera comună ("Vipera berus"), care trăiește în același biotop. Dintre toate șopârlele din România, numai șopârla de munte este ovovivipară, adică ouăle se dezvoltă complet în corpul ei. Acuplarea are loc în mai, iar depunerea ouălor și eclozarea în iunie. O femelă tânără depune 2-5 ouă
Șopârlă de munte () [Corola-website/Science/334006_a_335335]
-
au câștigat faimă și avere considerabilă prin arta și aspectul lor fermecător în capitalele din Europa și America, s-au retras de pe scenă în 1841. Ultima performanță a lui Fanny a fost în 1851 la Viena. După aceea, ea a trăit pe o proprietate la Hamburg până la 1854, apoi s-a mutat la Viena. La 20 aprilie 1850, Therese s-a căsătorit morganatic cu Prințul Adalbert al Prusiei. Regele Frederic Wilhelm al IV-lea al Prusiei a creat-o baroneasă de
Therese Elssler () [Corola-website/Science/334031_a_335360]
-
Eremias argută uzbekistanica" în sudul Kazahstanului și vestul Uzbekistanului, "Eremias argută transcaucasica" în estul Transcaucaziei - Armenia (în jurul lacului Sevan), "Eremias argută darevskii" în vale lacului Issâk-Kul din Kârgâzstan, "Eremias argută potanini" în sud-estul Kazahstanului, vestul Chinei și Mongoliei. În România trăiește numai subspecia "Eremias argută deșerți", găsită mai ales pe dunele din Delta Dunării sau litorale (grindurile Letea, Caraorman, Sărăturile, limanurile Razelmului, punctul cel mai sudic fiind Mamaia); în sudul Moldovei apare izolat la Hanul Conachi. Este o șopârla mică, de
Șopârlă de nisip () [Corola-website/Science/334020_a_335349]
-
dungi sunt neîntrerupte; pe masura ce șopârla îmbătrânește, dungile se segmentează și se reduc; uneori apar dungi închise transversale. Sexele se deosebesc numai după lungimea mai mare a cozii la mascul. Șopârla de nisip în cea mai mare parte a arealului sau trăiește în stepele cu loess și pelin, dar în România preferă nisipurile cu tufe rare de pe dunele litoralului Mării Negre și dunele grindurilor de origine marină; iar în zona cuprinsă între comună Letea și punctul Gardon apare și printre culturi. Adesea, șopârla
Șopârlă de nisip () [Corola-website/Science/334020_a_335349]
-
cu loess și pelin, dar în România preferă nisipurile cu tufe rare de pe dunele litoralului Mării Negre și dunele grindurilor de origine marină; iar în zona cuprinsă între comună Letea și punctul Gardon apare și printre culturi. Adesea, șopârla de nisip trăiește alături de șopârla de câmp ("Lacerta agilis"). Sapă galerii la adăpostul tufelor de euforbii, "Juncus", "Elymus", "Hippophae", "Salix repens", "Ephedra" etc. Se îngroapă cu multă ușurință în nisip și circulă chiar în nisip. Aleargă, fără ca abdomenul să atingă solul, cu o
Șopârlă de nisip () [Corola-website/Science/334020_a_335349]