1,610 matches
-
nu putea să înțeleagă de ce comuniștii aveau eșecuri peste tot în afara Rusiei. Nu se aștepta la mare lucru din partea muncitorilor americani. În Statele Unite comuniștii erau de acord că muncitorii erau lipsiți de spirit revoluționar, pentru că erau răsfățați de bunăstare și îmbibați de viciul adunării banilor"1116. Metodele de rezolvare a dilemei prosperității au fost tot timpul diferite. Capitalismul a rezolvat-o prin acumulare, iar socialismul prin lipsuri și propagandă. Acest mit al muncitorului sărac, a fost sesizat și de către Hayek, care
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
creația sa în amândouă direcțiile aparținând de acum istoriei literare." Alexandru Dobrescu "Un lirism lapidar, aluziv, compensativ, de distilare intelectualistă, aparent glacial, străin de partipriul generaționist, inclusiv sub aspectul succesului "de piață". De îndrăzneală combinatorie, plăsmuirile sale poetice, încrustând îndoieli, îmbibate de concretețe (deseori), divulgând viața secretă (uneori), poartă sigiliul unui mare însingurat, sensibil, meditativ, inadaptabil." Adrian Dinu Rachieru ""Sfântul" Gheorghe de la Jiu continuă să ucidă...balaurii culturali. Incisiv, punitiv, argumentat. Excesele țin și de personalitatea specială, actorială și auctorială. Nouă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
cărui lumină strălucește în fiecare dimineață deasupra munților. Dar această temă mitică nu poate fi redusă la o epifanie solară 16. S-ar putea spune că petra genitrix întărește sacralitatea Mamei-Pământ cu virtuțile prodigioase cu care se presupunea că sunt îmbibate pietrele. După 14 Primii traducători au propus "genunchi". Cei doi termeni sunt eufemisme pentru organul sexual masculin. 15 După anumite fragmente mitologice, se pare că zeii care se găseau în "interiorul" lui Kumarbi ar fi discutat cu el pentru a
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
ar fi Hapgood. Într-un alt articol din Atlantic publicat în 1904 Henry W. Boynton, un critic important, observă: Spre a veni în sprijinul nostru există mulți scriitori viguroși a căror principală ocupație este jurnalismul, dar ale căror lucrări sunt îmbibate fără posibilitate de greșeală de propria personalitate, așa de pură în metodă și contur, încât depășesc cu mult calitatea multor lucrări apărute în cadrul atelierelor literare" (847). Numind astfel de reportaje "înalt" jurnalism el ia cu asalt elitismul literaturii convenționale care
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
mai aproape de marginile leziunii, pentru a evita lezarea țesutului cerebral adiacent, mai ales la nivelul ariilor elocvente. Prin coagularea pereților nidusului se obține un plan de clivaj care poate fi dezvoltat progresiv, circumferențial, protejând cortexul adiacent cu tampoane de bumbac îmbibate în ser. Coagularea progresivă a nidusului va duce la reducerea volumului acestuia și la crearea de noi spații de disecție. Disecția apexului reprezintă etapa cea mai dificilă deoarece disecția vaselor, coagularea lor și hemostaza la acest nivel sunt dificile, având
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
dispariție de episcopul locului care s-a substituit puterii politice până la venirea migratorilor barbari și de comisul regal care face ca ordinea stabilită să se extindă pe întreg teritoriul cucerit, în lumea bizantină, numită „cu o formulă fericită Commonwealth-ul bizantin” , îmbibată de ortodoxism, „unde ordinea terestră o imită pe cea cosmică” , este asaltată de lumea slavă și arabă, purtătoare a unei alte religii monoteiste, mai activă în plan militar și politic. Ordinea imperială e înlocuită cu o alta, în care nu
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
pe nume Andi. El era un ziarist pârlit, cu acces limitat la informații. De aceea spioana a făcut o vrajă și l-a infiltrat în departamentul de investigații al ziarului unde lucra. Așa Andi a devenit mai puțin pârlit. Se îmbiba la serviciu cu o groază de informații, pe care spioana i le storcea noaptea în așternut. Storsul datelor mergea greu, dar ea își făcea datoria. Cel mai dificil era cu mirosul, în rest era destul de plăcut. Pământeanul nu mirosea a
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2200_a_3525]
-
Senzațional: i-am dezbrăcat laptopul lui Valentin Stan până la ultimul bit! CREPUSCULUL CIVIL DE DIMINEAȚ| Emil BRUMARU Tristețea... Tristețea... Nu mai știi cum se rostogolește boaba cristalină pe frunza lată de brustur, cum strălucește pe gardurile vechi, pe traversele solide, îmbibate cu păcură, ale liniei ferate, în iarba din șanțuri, în freamătul tufișurilor de oțetari. Ai uitat ghizdurile înverzite de mușchiul îmborbonat al fântânilor familiare. Abia-ți amintești cum se înmuiau filele cărților abandonate noaptea în grădina din dosul casei, într-
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2209_a_3534]
-
ajungeam. Aș fi dat exemplul pozitiv în locul celui negativ ca să spun un singur lucru: că noi, „majoritarii“, suntem incapabili să apreciem punctele pozitive și, chiar și atunci când le vedem cu ochii noștri, ne gândim tot la prejudecățile de care suntem îmbibați. Ceea ce este un clișeu, nu-i așa? O concluzie clișeu ce ar putea să-i supere pe cititorii care nu gândesc nicidecum așa. Dar ei sunt puțini, până la urmă. Sunteți puțini, până la urmă. Și ce dacă vă supărați? O să vă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2206_a_3531]
-
Cred că tot ce-am spus până acum e adevărat. Dar mai cred că de fapt ceea ce m-a aruncat (a câta oară?!Ă asupra cărții pe care marea doamnă Marguerite Yourcenar i-o închină lui Hadrian a fost înfiorarea îmbibată în teamă. Mi s-a strecurat tiptil în suflet pe măsură ce vedeam un film despre bietele noastre corpuri și despre moarte, Mar adentro al lui Amenábar. Bun, bun de tot, chiar dacă nu capodoperă. Ca de atâtea ori când seara târziu sunt
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2210_a_3535]
-
crunt pedepsit. Nu în ficțiune, ci în realitate. Dar de aici începe alt roman. Vladimir Makanin Ă Spaima Satirmanul și nimfeta Bogdan Romaniuc Vladimir Makanin este poate ultimul „clasic“ al literaturii ruse. Makanin descrie în romanele sale agonia unei societăți îmbibate de ideologie. Personajele sale, pândite la tot pasul de diavol (ca în Falsificatorii de bani al lui Andre Gide), și care cred că și-au descoperit fericirea, pierd „partida“ în ultima clipă. Nu le rămâne atunci decât sarcasmul, prin care
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2205_a_3530]
-
rond-point al unei autostrăzi din Dublin a fost expulzată din Irlanda înapoi în România. Deși motivul invocat, depășirea celor trei luni de sejur legal, nu făcea apel la apartenența etnică a persoanelor, tamtamul mediatic care a înconjurat evenimentul a fost îmbibat de categorizări etnice care aveau, negând constant, toate ingredientele rasismului. Frapant a fost atunci să constat că și de partea irlandeză și de partea română, liderii de opinie porneau de la un același cadru de gândire rasizant, în care anumite practici
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Science/882_a_2390]
-
mă calmez repetând, dar în fundul minții, slab, întunecos, se aude un râs care vine dintr-un mormânt și e șuierător, acuzator. Gol, înhățând un prosop, trec încet prin dormitorul în care Jamie și Bobby dorm adânc, binecuvântați, pe un cearșaf îmbibat cu sudoarea noastră, chiar dacă în cameră e frig. camera e o capcană. Întrebarea despre pălărie nu va fi pusă niciodată. Întrebarea despre pălărie e un munte negru și camera e o capcană. O fotografie cu fața ta fără expresie se
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2172_a_3497]
-
mulți admiratori al frumosului. În figurile 4, 5, 6 este redată „Sonata mării”, care din motive necunoscute este alcătuită din trei părți. Alegru este redată marea, probabil cea mai apropiată de sufletul creatorului, împresurată peste tot cu chihlimbar și fantasmă îmbibată cu multă imaginație. O mare vioaie și sprintenă ca un pui de căprioară care savurează din plin primii pași zburdalnici și încă timizi dar cu o încercare tot mai persistentă de ai ordona. Totul este nostim și frumos. Andante o
Revela?ia Eminescu ?ienigma "DA VINCI - CIURLIONIS" by Zaharia Don?u () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83666_a_84991]
-
va repeta în viitor de multe ori. Lipsește partea a treia, scherzo. Știind stilul de creație al autorului, lejer ne putem imagina cu câtă candoare și căldură sufletească ar fi redat (s-au poate a redat) acest tablou. Câtă vioiciune îmbibată cu rațiune fantastică redată în stil nordic dar și cu nuanțe sudice, după cum reiese din cele cunoscute, pe care ĈIURLIONIS le avea, se pare, chiar genetic din răstrămoși, dacă e să judecăm după rădăcina numelui (ĉiur - obiect de cernut cereale
Revela?ia Eminescu ?ienigma "DA VINCI - CIURLIONIS" by Zaharia Don?u () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83666_a_84991]
-
Festivalului Național de Teatru au definit o prezență unitară și scindată, consecventă cu propunerea fiecărui performance în sine și în același timp diferită substanțial de la un performance la altul. În Un lucru misterios, a spus e.e. Cummings, teatralitatea e îmbibată în pielea-sugativă a Verei Mantero, o piele care absoarbe afectiv cuvintele și le trăiește cu o intensitate extremă. Ca și cum fiecare cuvânt e o contorsionare interioară. Ca și cum fiecare consoană tare, repetată la nesfârșit, cere eforturi supraumane de verbalizare. Cuvintele recitate, cu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2188_a_3513]
-
lucru călătoria în Italia a unui ins cultivat și sensibil, erudit (cum e Radu Ilarion Munteanu) și drumurile făcute, în aceeași țară, de către un om simplu care muncește acolo. Unul vede ceea ce altuia îi scapă. RIM percepe și gustă cultura îmbibată în existența spaniolilor, în timp ce conaționalul său sesizează tocmai oportunitățile vitale ale acestei lumi. Cantitatea de plăcere absorbită pe centimetru pătrat de piele vine, la autorul acestei cărți de călătorii, nu din satisfacerea simțurilor „primare“, ci din cea a văzului care
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2176_a_3501]
-
nu se simte vinovată din cauza asta) are toate simbolurile pentru a te pune pe gânduri. Strada care te devorează, apoi privirile iscoditoare și pline de judecată ale femeilor de la clinică, rugăciunile tinerei către ea însăși, delirul provocat de visul vizionar, îmbibat în foșnetul moscheilor, reîntoarcerea acasă, la o familie eclectică și tradiționalistă care nu înțelege nimic... Acest episod e numai o parte din paradoxurile Istanbulului de acum. Paradoxuri care se regăsesc, revoltător și duios, în carte și înlăuntrul personajului. Ar mai
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2176_a_3501]
-
alta culege.“ Mereu de veghe la granița dintre dramă și anecdotă, Tudor Octavian este un „romantic ironic“, așa cum îl numește Nicolae Manolescu. Povestirile sale sunt pline de indivizi obișnuiți, chiar mediocri, pe care autorul îi transpune întrțo adevărată comedie umană, îmbibată de sarcasm, de grotesc, de cinism și uneori de absurd. Întocmai precum în scrierile caragialiene, în scurtele povestiri ale lui Tudor Octavian întâlnim și latura tragică a comediei. A reușit să impună și la noi meseria de scriitor la ziar
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2193_a_3518]
-
destăinui, nu! Dimpotrivă!!! Vreau să pomenesc despre spaima feroce produsă de reîntâlnirea cu dânșii! Am tocit, cu o curiozitate crescândă, prin 1992 (mai răsfoisem de câteva ori povestea cu gândacul, și la Dolhasca, și la Iași... ), deci prin 1992, mă îmbibasem, timp de un an, non-stop, cu Metamorfoza, doar cu Metamorfoza lui Kafka... Deodată, ca iluminat la bilă, ca descurcat la mațe, mă izbise simplitatea, posibilitatea aproape frivolă, așa, de-a futu-i mă-sa, de kiki, de... biliard... mă năucise
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2178_a_3503]
-
bun început. Și mai aveam, normal, imprimat în cortex acel film de referință al horror-ului japonez, Honogurai mizu no soko kara (sau Dark Water de Hideo Nakata), în care toată groaza venea pe liniște, ca un perete care se îmbibă progresiv cu apă murdară ca să te izbească pe urmă valul de apă când deschizi ușa. Filmul lui Takashi Shimizu are câteva lucruri drăguțe, tipic japoneze, păcat că interesul (sau știința) regizorului a mers mai mult pe situații decât pe interpretare
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2178_a_3503]
-
ales cînd deținutul e scos în curte, supraveghetorii îi răscolesc bagajele, aruncînd ceea ce e considerat periculos: alimente care miros, furculițe și cuțite (interzise deoarece pot fi utilizate ca arme). Bucătăriile sînt sordide, mucegăite și cu igrasie uneori, dar mai ales îmbibate de grăsime. Pardoseala și pereții sînt parcă ceruite cu un strat gros de grăsime, așternut de la aburii care rămîn în interior, în absența unui sistem de ventilație. Lipsa mijloacelor normale de curățenie (soluții de curățat, aspiratoare, detergenți etc.) face inutilă
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
democrată" nu s-a obosit să-i explice populației, motivele pentru care a fost demolat acest spital, motiv pe care sunt sigur că jurnaliștii îl cunosc. Acest spital nu mai putea fi folosit, din cauza igrasiei și a mucegaiului care-l îmbibase și care producea un miros insuportabil chiar când treceai pe lângă el. Era o crimă să internezi un bolnav în acest spital, nici chiar la etajul întâi nu putea fi folosit vreun salon. Păcat de acest monument că a fost lăsat
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
ferăstrăul proptit, alături, cu lama în sus. Am fost transportat de urgență la clinica chirurgicală, la doctorul Iriminoiu, prieten și fost coleg de școală al tatei, care m-a cusut, sub anestezie totală: când mi-a astupat nasul cu cârpa îmbibată de anestezic, am văzut stele roșii care pâlpâiau ritmic. Sperietura, și a mea, și a părinților mei îndată alertați, a fost grozavă: mi se mai văd și azi, la gleznă, semnele intervenției chirurgicale - doctorul spunea că puțin a lipsit ca să
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
În poezia mea veți intra ca-ntr-un sat de munte; veți vedea întâi ‹‹neobișnuitul››. Veți remarca frumusețea sălbatică a locurilor, iarna veți simți în nări miros de lupi și de fum; vara miros de fân și de rășină- totul îmbibat cu ceva ce aduce a sudoare și a pământ - pământ adânc. Veți prvii luna mare, familiară și apropiată de pe cerul nostru nefiresc de senin, veți asculta toate poveștile cu stafii și strigoi, precum și împușcăturile ce mai vuiesc răzleț între munți
NICOLAE LABIȘ – RECURS LA MEMORIE DIMENSIUNI SPAŢIO-TEMPORALE ÎN POEZIA LUI NICOLAE LABIȘ by MIHAELA DUMITRIŢA CIOCOIU () [Corola-publishinghouse/Science/91867_a_107354]