4,962 matches
-
din 15 februarie 2015 Toate Articolele Autorului Icoanele mele plângeau, să reaprind cu ele lumina, Plângeam și sărbătoream pe suflet, unică, mărimea, Se destrăma văzduhul, în piept, cântau smeritele organe, Am apărut într-un ozon, să-mi scriu pe cuget împăcare... Și alungitele ființe, sfințite, fără conceput, de Dumnezeu, Magna cum laude cea față de credință, spre care mă-ndrept eu... Apoi, pe inimi o mireasmă vine, trupul se descleaștă, Pășind, se-așează pe genunchii vii, și sufletul pe treaptă... Popasul etern
POPAS ETERN de LILIA MANOLE în ediţia nr. 1507 din 15 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/362709_a_364038]
-
considerau sacră. Manifestările lor spirituale, materializate prin datini în care dansul, șoptirile, cântecul, recitarea, măștile se contopeau în gesturi tainice, s-au perpetuat până la noi, armonizând noul cu vechiul. Motivul obiceiului în taina sărbătorii populare Obiceiul apare ca practică a împăcării omului cu cerul și cu pământul. O dorință a lui supus muncii active zilnice a pământului, a legării acestuia de viața verde, cu cea a roadelor, a arămiului care dă speranța și belșugul, a căutării unei identități vegetative și prospere
TAINE ALE IDENTITĂŢII ÎN SĂRBĂTORILE POPULARE ROMÂNEŞTI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 2066 din 27 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/370040_a_371369]
-
clipe de cleștar Ce au fost sfințite cu atâta har. Adunăm din cioburi vise efemere Și ne îmbătăm cu a lor putere, Trecem prin furtuni și ne clătinăm Din izvor speranță iar venim să luăm. Arborăm și steagul sfânt al împăcării Și ne îmbrăcăm cu zdreanța uitării Replantăm iluzii, flori și conifere... Doar prin încercări mai primim putere... Chiar de păru-i nins, visul e îndrăzneț, Încă-l văd pe creste cum șade semeț Are aripi multe și sunt desfăcute În
ODĂ BUCURIE de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1639 din 27 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352979_a_354308]
-
cu viața.[...] Oamenii sănătoși, normali și mediocri nu au o experiență a agoniei și nici o senzație a morții.[...] Fiecare pas în viață este un pas în moarte”. Sentimentul eternității acestei vieți îl consideră ca fiind „naiv” și totuși este unica împăcare pentru omul istoric. Doar în boală moartea este prezentă în viață: „A fi bolnav înseamnă a trăi vrând nevrând pe culmi. Dar culmile nu indică neapărat înălțimi, ci și prăpăstii, adâncimi. A trăi în culmile disperării este a atinge cele
EMIL CIORAN DINCOLO DE CULMILE DISPERĂRII de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1637 din 25 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352960_a_354289]
-
mult decât într-o „răsucire” netă. E adevărat că te izbește tonul total nou; de la seninătatea (uneori impersonală) din primele plachete, de la înălțimea și rigoarea abstracțiilor și a conceptelor, la radiografiile socialului actual sau la comuniunea cu divinitatea, la o „împăcare” cu destinul hotărât de altcineva. Poate părea mult. E totuși undeva o punte de legătură. În scrierile care-i marchează începuturile activității poetice (volume publicate înainte de 1989), sunt inserate, mai explicit sau mai încifrat, numeroase aluzii (sau, cel puțin, așa
LIVIUS PETRU BERCEA, ÎNSEMNĂRI DESPRE POEZIA LUI EUGEN DORCESCU de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 432 din 07 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354303_a_355632]
-
actuală, dintre Uniunea Sovietică și statele europene: cât de repede au început țările europene să arunce cuvinte de amenințare, de sancțiuni; cât de repede poate escalada o catastrofă, un război... Ce rol imprtant au acum în această situație, cuvintele de împăcare, cuvintele bune, de colaborare și de respect reciproc! Ce bine ne simțim atunci când auzim cuvinte frumoase, de prietenie, cuvinte sincere venite din inimă! Insă cât de mult ne supără cuvintele răutăcioase, care vor să ne reducă la mărimea unui... liliputan
ULTIMUL MEU... CUVÂNT de DOINA THEISS în ediţia nr. 1176 din 21 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353852_a_355181]
-
Acasa > Strofe > Delicatete > GEST Autor: Lia Zidaru Publicat în: Ediția nr. 1315 din 07 august 2014 Toate Articolele Autorului Mi-ai sărutat palmele și am simțit cum se coace și asează frumusețea vieții noastre plamadă cu plamadă, dimineață cu dimineață, împăcare cu împăcare sub nemuritorul nostru sentiment! Referință Bibliografică: Gest / Lia Zidaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1315, Anul IV, 07 august 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Lia Zidaru : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat
GEST de LIA ZIDARU în ediţia nr. 1315 din 07 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/353888_a_355217]
-
Delicatete > GEST Autor: Lia Zidaru Publicat în: Ediția nr. 1315 din 07 august 2014 Toate Articolele Autorului Mi-ai sărutat palmele și am simțit cum se coace și asează frumusețea vieții noastre plamadă cu plamadă, dimineață cu dimineață, împăcare cu împăcare sub nemuritorul nostru sentiment! Referință Bibliografică: Gest / Lia Zidaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1315, Anul IV, 07 august 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Lia Zidaru : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă
GEST de LIA ZIDARU în ediţia nr. 1315 din 07 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/353888_a_355217]
-
plan o plecare atât de urgentă? - Parcă noi am avut timp de discuții în puținele ore petrecute împreună? spuse Mircea zâmbind cu înțeles. - Aici ai dreptate și tu. Totuși, unde te grăbești să pleci? - La Galați, la părinți. Încerc o împăcare, dacă se poate spune așa. - Interesant. Și când ți-a venit această idee? - Ieri pe plajă la Mangalia. După cum vezi m-am bronzat suficient, apoi este plajă și la Dunăre la Galați, poate ai auzit. Nu plaja mă interesează. Chiar
CAT DE MULT TE IUBESC..., ROMAN; CAP. IV VISUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1129 din 02 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353830_a_355159]
-
în viața noastră. Pășind pragul casei, aruncându-ne în cele mai dragi brațe din lume, la piptul celor care ne-au dat viață, realizăm ce multe goluri în suflet ne aduce depărtarea de casă și ce senină și plină de împăcare sufletească e clipa când răsuflăm ușurați rostind sânt acasă. Cu trecerea anilor, dragostea de casa părintească devine chinuitoare. Văzându-ne la casa noastră, departe de pereții în care am copilărit și care ne cunosc toate tainele adolescenței, departe de strada
CASA PĂRINTEASCĂ de IONEL CADAR în ediţia nr. 1863 din 06 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/354011_a_355340]
-
au pierit în foc odată cu casele lor.Există un proverb românesc:Scopul scuză mijloacele.Scopul lui Ștefan cel Mare era independența Moldovei și suzeranitatea ei. În aceași situație a fost Vlad Țepeș, dar și Avram Iancu care deși stăruia pentru împăcarea dintre revoluționarii români și cei maghiari a luptat,totuși împotriva trupelor revoluționare maghiare.Dacă pentru românii din Transilvania el a fost un luptător revoluționar democrat,pentru nobilii maghiari și, chiar printre revoluționarii maghiari, a fost considerat un trădător și chiar
REVOLTA EROILOR DIN OGLINDA RĂUFĂCĂTORILOR de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 270 din 27 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/354041_a_355370]
-
clopote la miez de noapte, Văratecul e-n jalea morții, Sfârșită-n vorbele cu șoapte, Închide o poetă sorții. Un dor nebun o cheamă sus, Durerea este mult prea mare, Ea pleacă unde El s-a dus, Spre ultima lor împăcare. Când așezați fi-vor la sfat, La noaptea dintre vechi iubiri, Va fi cu ei, cel ce le-a dat Din bojdeuca-i amintiri. Triunghiul vieții și al morții, A fost reîntregit în Cer ! Așa au vrut îngerii sorții, Ca să
ALTARUL SUFLETULUI MEU (POEME) de VIRGINIA VINI POPESCU în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353074_a_354403]
-
salutăm eforturile guvernului român pentru împlinirea acestui act creștinesc și patriotic. Suntem, de asemenea, recunoscători guvernului și poporului Portugaliei, sora noastră latină, care a dat găzduire Regelui Carol, atâtea decenii. Aceasta nu este o simplă ceremonie de înmormântare, ci o împăcare cu trecutul și un act de dreptate istorică. Inima zbuciumată a lui Carol al II-lea se întoarce acolo unde îi este locul: printre regii acestei țări, predecesorii lui, care au obținut independența României și unirea noastră. Lunga călătorie a
REGELE CAROL AL II-LEA FILE UMBRITE, UNEORI CHIAR ÎNTUNECATE, DAR ŞI LUMINATE, DE ISTORIE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1673 din 31 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353233_a_354562]
-
Dumnezeu în toate faptele și în tot ce ți se întâmplă”. Prin urmare, trecând noi prin gama aceasta de întrebări și stări sufletești, la ce ajungem? Cu ce ne alegem? Ce roade culegem? Liniște aducătoare de bucurie și reconfortare sufletească, împăcare cu Dumnezeu și cu sine. Minunea rugăciunii nu constă atât în împlinirea ei, în înduplecarea lui Dumnezeu, ci în atingerea tainică ce se efectuează între sufletul nostru limitat și Duhul nemărginit al lui Dumnezeu. „Inima omului se află într-o
PR. PROF. UNIV. DR. DUMITRU MEGHEŞAN, RUGĂCIUNEA LUI IISUS: MIJLOC TERAPEUTIC DE PURIFICARE A MINŢII, EDITURA UNIVERSITĂŢII DIN ORADEA, 2010, 277 PAGINI ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 802 din 12 [Corola-blog/BlogPost/352617_a_353946]
-
interesează de lucrurile sfinte. În momentul când Silviu îi spuse că la el în casă vin doar bețivi și ratați, dorise să demonstreze că și lui îi calcă pragul oameni de treabă. Se despărțiră toți trei cel puțin cu acea împăcare de suprafață pe care Sandu o reușise. Silviu se îndreptă spre locuința lui cu gândul că cel puțin îl batjocorise și el pe Nicolae, și știa că dacă va veni la acea întâlnire, Nicolae va înceta să-l mai bârfească
REÎNTORS ÎN LIBERTATE (7) de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 2343 din 31 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/352716_a_354045]
-
comoară ascunsă pe undeva prin casă. Iar Sandu deși îl apreciez, dar în același timp îl și detest, ce a crezut că împacă doi din pușcăriașii pe unde a fost el șef de cameră. Dar mi-a convenit această aparentă împăcare pentrucă cel puțin Nicolae nu va mai bârfi. Pe de altă parte cel puțin am satisfacția că am putut să-l împroșc și eu pe Nicolae cu tot felul de vorbe batjocoritoare, puțin tot m-am răcorit”, așa gândea Silviu
REÎNTORS ÎN LIBERTATE (7) de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 2343 din 31 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/352716_a_354045]
-
martori ai aceleași făgăduințe”. Mântuitorul nostru Iisus Hristos rupe peretele vrajbei dintre Israel și păgâni. Aceasta este misiunea Bisericii, marele mister: ea împacă totul și ceea ce este pe orizontal și pe vertical. Misiunea sa este a chemării, a slujirii și împăcării. Referințe speciale avem la Sf. Ap. Și Ev. Matei - cap.10 și Luca - cap. 9 din ele rezultă legătura indisolubilă dintre evanghelizare și slujire, Biserica făcând prezentă, ca activitate mântuitoare, prezența Lui Iisus Hristos în lume și în Istorie. Cu
BISERICA „SF. IER. NICOLAE ŞI SF. ANTONIE CEL MARE” DIN CARTIERUL BUCUREŞTEAN TITAN... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1183 din 28 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353555_a_354884]
-
nu prea-mi părea Dar cum eram îndrăgostită Strîngînd în mine, lacrima Te-am luat în brațe, fericită! N-a durat mult, că dus ai fost Lăsîndu-mă în disperare Cînd te-o aduce dorul, nemilos Să nu-mi ceri altă împăcare! Referință Bibliografică: Rătăcitor / Georgeta Zecheru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1166, Anul IV, 11 martie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Georgeta Zecheru : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului
RĂTĂCITOR de GEORGETA ZECHERU în ediţia nr. 1166 din 11 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353649_a_354978]
-
ei să se ridice de la pământ, apoi luă desaga cu cozonacii și pasca făcute ferfeniță, adună și pușcociul de pe jos și intră în casă. Spășit, moșul urcă la deal să prindă iapa, îmbiind-o cu blândețe și cu vorbe de împăcare. O prinse de căpăstru, o luă la vale, și se îndrepta amărât spre casă. Toată acea pățanie a fost văzută de vecinul gard în gard al lui Costan, unul Ilia Polec, un hâtru și jumătate. Se prăpădea de râs văzând
SFINŢIREA COZONACILOR de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1193 din 07 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354108_a_355437]
-
Nu se-auzeau nici cânturi, nici sevele-n frământuri, doar lacrimi sugrumate tâșnite din blesteme. Ți-am spus atunci în șoaptă: nu renunța, așteaptă, înfruntă îndoiala perfidă, nu te teme și-atunci peste înfrângeri or să coboare îngeri ca liniștea-mpăcării încet, încet s-o cheme... De-atunci sufletu-mi plânge și firmituri doar strânge, iar inima rănită de dor de-abia mai geme pe când din amintire torc fire după fire și le înnod zadarnic făcând din ele gheme, căci vechea
ANATOL COVALI ŞI „VÂLTORILE SUFLETULUI” SĂU ÎN „ROGODELE” de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 1187 din 01 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354129_a_355458]
-
martori ai aceleași făgăduințe”. Domnul nostru Iisus Hristos rupe peretele vrajbei dintre Israel și păgâni. Aceasta este misiunea Bisericii, marele mister: ea împacă totul și ceea ce este pe orizontal și pe vertical. Misiunea sa este a chemării, a slujirii și împăcării. Referințe speciale avem la Sf. Ap. Și Ev. Matei - cap.10 și Luca - cap. 9 din ele rezultă legătura indisolubilă dintre evanghelizare și slujire, Biserica făcând prezentă, ca activitate mântuitoare, prezența Lui Iisus Hristos în lume și în Istorie. Pe lângă
VORBIREA DESPRE BISERICĂ ÎNTRE CURS ŞI DISCURS SAU A CUVÂNTA, ÎNTR-UN DUH CREŞTINESC, DESPRE CATEDRALA MÂNTUIRII NEAMULUI ROMÂNESC... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 507 din 21 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/346974_a_348303]
-
Răzbate-ncet... prin stropii reci Acum și-aici să-i dea putere Unchiașul Timp ce s-a prelins Izbind un trup de malul Vieții... Tânărul chip cu părul nins Așteaptă Zorii Dimineții... Trecu` fugarul Gând nespus Ăst Timp n-aduce împăcarea... Îngenuncheat, dar nesupus Nu vrea să uite. Că uitarea Cuvinte-i dă - dar ne`nțelese -, Uscate, într-un cufăr vechi... Fuioru-l toarce, Viața-l țese Ăra! Ce zgomot!... În urechi Răsună glasuri jucăușe (Umbrele morții-au dispărut) Liman de dă
VERSURI GÂND NESPUS... de MARIA CIUMBERICĂ în ediţia nr. 398 din 02 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/347067_a_348396]
-
Ploiești, ne-a ajutat să obținem o mai bună înțelegere a divinității lui Isus Cristos, a scopului venirii Sale pe pământ, ne-a determinat să medităm mai adânc la relația noastră cu Dumnezeu și să ne convertim spiritual spre iertare, împăcare, iubire, sacrificiu. A consemnat Elena Trifan Referință Bibliografică: CELEBRAREA ÎNVIERII DOMNULUI LA BISERICA “CRISTOS, REGELE UNIVERSULUI”, PLOIEȘTI, 2016 / Elena Trifan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1918, Anul VI, 01 aprilie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Elena Trifan : Toate
CELEBRAREA ÎNVIERII DOMNULUI LA BISERICA “CRISTOS, REGELE UNIVERSULUI”, PLOIEŞTI, 2016 de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1918 din 01 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/347118_a_348447]
-
circumspecte, a cerificatelor de revoluționar, își află înțelesul în următoarea pildă: „Lupul a văzut cum păstorii mâncau o oaie, s-a apropiat și a zis: Dacă aș fi făcut eu așa ceva, câtă gălăgie ați fi făcut!»”. Semnalul de liniște și împăcare în ce privește ciclonul de invective iubucnit împotriva maestrului Alexandru Arșinel, cu privire la apartenența sau neapartenența sa la calitatea de revoluționar vine de la un lucru absolut clar: maestrul nu poate fi considerat revoluționar, decât dacă aceasta nu include și atributul onoarei! „Caracterul”, spune
ALEXANDRU ARŞINEL. REVOLUŢIE ŞI ONOARE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1718 din 14 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/347169_a_348498]
-
nr. 1047 din 12 noiembrie 2013 Toate Articolele Autorului Te mai aștept, te mai aștept la poarta unui răsărit neclintit în credință și-n duminici solare, când sufletul e singurul învingător, îți voi trimite în zbor primele privighetori, soli ai împăcării pe drumul uitat de iubire și cântec. Trufie să fie! Furtună târzie... Nu știu! Dar aflu că ușile ți-ai zăvorât, că diminețile stau închise într-un cufăr cu amintiri ce-au pierdut o bătălie; că preaslăvești în monologuri vremelnice
UN ZEU DECĂZUT de VALENTINA BECART în ediţia nr. 1047 din 12 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347231_a_348560]