1,731 matches
-
putură să se apropie de copii și să-i sărute, la ieșirea din biserică. Primiseră prima Împărtășanie din viața lor și unii simțeau că li se moaie picioarele. Soții Lastarria, fericiți alături de Susan și Juan Lucas, Își aminteau emoționați prima Împărtășanie a lui Pipo și Rafaelito și-l năpădiră cu o sumedenie de recomandări pe bietul Julius. Roșcova se apropie tocmai atunci pentru a-i lua pe copii cu autobuzul; Gumersindo Quiñones Îi aștepta așezat la volan, ca să-i mîngîie duios
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
ușa de serviciu și simți că Îi urăște pe toți. Nilda, Arminda, Celso, Daniel și un grădinar pe care nu știa cum Îl cheamă; Carlos se apropie și el din spate. Voiau să-l vadă pe băiat Îmbrăcat pentru prima Împărtășanie. Susan se uită la Juan Lucas, Împlorîndu-l să nu dea semne de nerăbdare. Celso adusese un aparat vechi, cu burduf negru, ca să facă poze cu băiatul. Julius, care tocmai În clipa aceea se dădea jos din mașină, privi Întreaga scenă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
le cumpere, dar toate aveau să vină la timpul lor, pe măsură ce primeau donațiile generoase din partea părinților. Le-a vorbit despre cantina pentru cei care rămîneau să ia masa de prînz și micul dejun din prima vineri a lunii, după prima Împărtășanie. Le-a vorbit și despre terenul unde puteau juca fotbal sub conducerea lui Morales și fără să se mai umple de noroi ca Înainte. „Și aveți grijă de closete!“ le-a poruncit. „Să nu mai scrieți pe pereți! Să nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
o pastilă verde Întăritoare, ca să nu adoarmă pe drum. Dar ajungea Întotdeauna la destinație și-i ajuta pe oamenii săraci Împărțind catehisme și haine purtate, mîncare și medicamente, Îndeosebi celor de la hipodrom. Totul Începuse În ziua cînd Julius primise prima Împărtășanie, de aceea Juan Lucas dădea vina pe mucosul ăsta care o vîrÎse pe maică-sa Într-o asemenea nerozie. Se Înșela. Susan cutreiera parohia din proprie inițiativă și luase totul foarte În serios, pătrunsă de iubire creștinească. Învățase chiar să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
se Întorsese la vechiul ei mod de viață. A doua zi avu confirmarea acestei intuiții: se duse s-o caute În dormitor ca să meargă Împreună la biserică și o găsi dormind. În ziua aceea n-a mai putut veni la Împărtășanie. La ora prînzului n-a găsit-o, era la clubul de golf cu prietenii din Panama. În sfîrșit, a putut s-o vadă abia spre seară: veni la el și-l rugă s-o ierte pentru că-l lăsase singur, Îl
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
pronunțînd cuvinte latinești sau clopoțelul paracliserului și Julius Îi făcea semn să urmărească slujba cum se cuvine. El se ruga cu cartea deschisă În față, avea un liturghier cu scoarțe de sidef și ferecătură de aur, cadou primit la prima Împărtășanie de la mătușa Susana, Împreună cu trusa de creioane de la Juan Lastarria. Într-o dimineață, cînd se Întorsese de la biserică, Juan Lucas Îl surprinsese cu cartea de rugăciuni deschisă pe genunchi și-și zise În sinea lui, hotărît că Între el și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
să sosească de pretutindeni jucătorii de golf la un campionat internațional: trebuia să se ocupe de ei, să se antreneze fiindcă și el avea să concureze. Prin urmare, să-l lase În pace; să nu mai audă iar de prima Împărtășanie și alte asemenea ceremonii. Susan Însă a venit la Împărțirea premiilor și nu știa ce să spună și nici ce Înfățișare să adopte cînd se anunță că Julius ieșise primul din clasă și de aceea Îl chemau mereu În față
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
mine... în groapă... și în cer. O să ți-l spun ție... și să faci... ce-ai vrea tu... cu el” Da’, de ce to’mai mie, că io nu sunt popă” “I l-am spus și părintelui. El mi-a... dat împărtășania... și iertarea sa cea duhovnicească, da’... a zis... să te chem... și pă tine... cât mai am vreme... să-ți spui totu’... Dacă-i vrea... să mă... ierți, bine, dacă nu...” În ochii muribunzi ai bătrânului, apărură, obosite, două lacrimi
Filigran by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/363_a_1431]
-
glumă? Mă rog pentru chestia asta de ani întregi. Duminică dimineața vine să-l ia cu mașina ei. Arată chiar beton, într-o rochie scurtă, bleu cu guler alb, ca o cântăreață lucioasă dintr-o fantezie video MTV despre prima împărtășanie a unei țărăncuțe din anii 1950. Pe bune: i se scoală doar dacă se uită la ea, deși probabil că n-ar fi tocmai o chestie potrivită, date fiind împrejurările. După cum se uită la el, e clar că a făcut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
că am revenit la anumite trăsături de care străbunii noștri s-au descotorosit. Desigur, nimic dăunător, cum ar fi cărțile de rugăciune și episcopii, cîteva mici înfrumusețări: amvoane laterale, orgi, vitralii și chiar, în cîteva situații, crucifixele de pe masa de împărtășanie. Dar o pictură murală modernă ar fi o noutate absolută; ziarele, radioul și chiar televiziunea ar putea remarca, ne-ar da un atu în fața presbiteriului. Așa că domnul Smail i-a scris directorului școlii de artă, rugîndu-l să-i recomande un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
de patru luni. Thaw îi răspunse prudent: — O, probabil c-o voi termina pînă atunci. — E o promisiune? Pot să comunic asta adunării bisericești? — Da. E o promisiune, zise Thaw abătut. Cu puțin înainte de Crăciun, lua prînzul la masa de împărtășanie, cînd intră o doamnă între două vîrste cu un nor de bucle argintii. Purta un șorț alb. Se uită lung la el, își mută privirea la pictura murală și se uită din nou la el. El se duse în grabă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
mi-ai pus-o într-un album cînd aveam cinci ani. Nu-ți amintești? Animalele sălbatice din Anglia de Will? Se potrivește de minune în colțul ăla. Nu-ți place? Domnul Thaw se așeză pe un colț al mesei de împărtășanie și zise: — Fiule, oare cînd o să fiu oare dezlegat? Cuvîntul îl contrarie pe Thaw. — Dezlegat? repetă el. — Da. Cînd o să pot și eu trăi cum doresc? Nu-mi place să lucrez ca funcționar la costuri într-un oraș. Vara asta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
murală, că fanteziile sexuale nu-l mai bîntuiră și știa că are nevoie de hrană doar cînd abia mai putea ține pensula. Momentele cele mai ciudate și mai visătoare se petreceau la distanță de pictura murală. Stătea la masa de împărtășanie și mînca bucăți din crema de zahăr ars din bolul doamnei Coulter, în vreme ce bătrînul pastor îl privea îndelung și murmura: — O, da, ești un adevărat artist. Un artist adevărat. Mai tîrziu se afla într-un magazin de artă aglomerat din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
să-i descopăr familia. Și dumneavoastră la fel, se întoarse Costache spre gazetar. Să lăsați pe cineva lângă telefon, vă rog! 297, dacă-mi amintesc bine ?... Ieșind, se întâlniră cu preotul de la biserica Icoanei, care venise să-i dea ultima împărtășanie, dar iată că întârziase cu câteva minute. Intră totuși la el pentru cele de cuviință, fiindcă socotea că niciodată nu e prea târziu pentru lucrurile importante. Costache vorbi cu voce joasă cu Procopiu. Se pare că nu tot ce aflaseră
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
să fie participant la liturghie și sărută în plus masa la altar, iar ca oficiant al ritualului împărtășește, binecuvântează, intră prin ușile împărătești. Variantele gestuale ale credincioșilor se referă la semnul crucii, la variante pragmatice, la pozițiile corpului și la împărtășanie. Uneori, veșmintele preotului sunt atinse, capetele credincioșilor sunt atinse cu potirul, icoana este atinsă cu fruntea sau mâna și se face semnul crucii cu obiecte de cult. Tradiția este foarte importantă și gesturile de rit ortodox pot fi comentate doar
CETIRE ÎN PALMĂ by Noemi BOMHER () [Corola-publishinghouse/Science/100963_a_102255]
-
și adulterii ocazionali: un lucru este o vină pasageră, altul este un lucru durabil. Și nu se poate spune, din cauza acestei ambiguități persistente, că ceea ce a expus Cereti arată că Biserica admitea în mod ordinar pe divorțații recăsătoriți la Sf. Împărtășanie, fără să le impună, în ciuda unor mărturii de indulgență, o separare preventivă. O altă ambiguitate constă în a lăsa să se creadă că, dacă majoritatea păcatelor puteau să nu fie supuse judecății Bisericii și să fie ispășite în mod privat
Divorţaţi "recăsătoriţi" : practica Bisericii primare by Henri Crouzel S.J. () [Corola-publishinghouse/Science/100979_a_102271]
-
erau publice: există studii contemporane care tratează despre pocăința publică în antichitate, pentru a îndepărta această ambiguitate. Textul canonului 8 de la Niceea nu explică ce sunt numiții digamoi pe care, după afirmațiile Conciliului, novațienii trebuie să-i admită la Sf. Împărtășanie. Probabil scrierile polemicii antinovațiene precedente sau posterioare cu un secol față de Niceea ne vor da mai multe informații. Într-adevăr, anonimul Ad Novatianum, publicat de Corpus Christianorum împreună cu operele lui Novațian, nu furnizează nicio informație în privința a ceea ce ne interesează
Divorţaţi "recăsătoriţi" : practica Bisericii primare by Henri Crouzel S.J. () [Corola-publishinghouse/Science/100979_a_102271]
-
nu și recăsătoriții după divorț. Dat fiindcă Cereti nu acceptă această interpretare, lăsăm la o parte acest text și vom căuta dacă în alte locuri din același capitol, în privința recăsătoriților pe care, după Epifaniu, novațienii îi exclud greșit de la Sf. Împărtășanie, ar fi vorba de moartea unui dintre soți sau de separare. 3,1: Este vorba de cineva care după botez s-a unit cu o a doua femeie, fără a spune dacă a făcut aceasta după văduvie sau după divorț
Divorţaţi "recăsătoriţi" : practica Bisericii primare by Henri Crouzel S.J. () [Corola-publishinghouse/Science/100979_a_102271]
-
moartea unui dintre soți sau de separare. 3,1: Este vorba de cineva care după botez s-a unit cu o a doua femeie, fără a spune dacă a făcut aceasta după văduvie sau după divorț. Novațienii îi refuză Sf. Împărtășanie, pentru că ei confundă totul, impunând laicilor care nu sunt constrânși, căsătoria unică la care clericii sunt obligați. 4,2: Epifaniu continuă în privința căsătoriei clericilor. „Într-adevăr, predicarea sfântă a lui Dumnezeu nu-i admite nici în rândul preoției, după venirea
Divorţaţi "recăsătoriţi" : practica Bisericii primare by Henri Crouzel S.J. () [Corola-publishinghouse/Science/100979_a_102271]
-
dacă se citesc textele cu suficientă rigoare, eliminând cele „aproximativ” nedemonstrate, nici un pasaj al lui Epifaniu, în capitolul dedicat ereziei 57, nu permite să se spună că episcopul de Salamina i-ar fi inculpat pe novațieni că ar refuza Sf. Împărtășanie celor recăsătoriți după divorț: de mai multe ori el le reproșează acestora numai faptul că îi refuză pe cei recăsătoriți după o văduvie, și faptul că extind laicilor obligația „monogamiei” impusă clericilor, interdicția unei „digamii” prezentată numai de Epifaniu ca
Divorţaţi "recăsătoriţi" : practica Bisericii primare by Henri Crouzel S.J. () [Corola-publishinghouse/Science/100979_a_102271]
-
milostiviri a lui Dumnezeu (cfr. CBC, nr. 1261). Comemorarea Botezului Botezul nostru este foarte important. De aceea, trebuie să ne reamintim mereu că am fost botezați, ca de exemplu: - ziua botezului nostru; - când reînnoim promisiunile de la botez (Ajunul Paștelui, Prima Împărtășanie, Mirul); - când ne facem semnul crucii; - când ne însemnăm cu apă sfințită; - când rostim profesiunea de credință și rugăciunea Tatăl Nostru; și, mai ales, - când participăm la liturghia duminicală. Rugăciune de mulțumire pentru botez Îți mulțumesc, Tată ceresc, pentru că m-
Micul catehism pentru familie by Christoph Casetti () [Corola-publishinghouse/Science/100995_a_102287]
-
euharistice Din timpul Ultimei Cine ne sunt făcute cunoscute trei acțiuni ale lui Isus: - a luat - a mulțumit - a frânt și a dat Acestor trei acțiuni le corespund cele trei părți ale celebrării euharistice: - oferirea darurilor - rugăciunea euharistică (prefacerea) - ritul împărtășaniei Oferirea darurilor În timpul oferirii darurilor, ar trebui să fie pregătite nu numai darurile pâinii și ale vinului, dar și inimile noastre. Dacă Isus se dăruiește el însuși Tatălui, atunci și noi vrem să ne dăruim lui, cu tot ceea ce avem
Micul catehism pentru familie by Christoph Casetti () [Corola-publishinghouse/Science/100995_a_102287]
-
om. El a pus bazele noului și veșnicului legământ. Prin el putem să ne prezentăm înaintea lui Dumnezeu, și cu el să ne dăruim lui Dumnezeu. Da, și mai mult: putem s-o facem în el. De fapt, prin sfânta împărtășanie el se unește cu noi atât de intim, încât putem spune împreună cu apostolul Paul: «Așadar, nu mai trăiesc eu, ci Cristos trăiește în mine». (Gal 2,20). Acest lucru este posibil prin puterea Duhului Sfânt. De aceea, rugăciunea euharistică se
Micul catehism pentru familie by Christoph Casetti () [Corola-publishinghouse/Science/100995_a_102287]
-
ție Dumnezeule, Tată atotputernic, în unire cu Duhul Sfânt, toată cinstea și mărirea în toți vecii vecilor”. Credincioșii prezenți răspund: «Amin», ceea ce înseamnă: așa să fie. Aceasta este credința noastră. Spunem da, și ne încredințăm cu totul lui Dumnezeu. Ritul Împărtășaniei La început, toți se roagă în aceeași credință Tatăl Nostru, rugăciune pe care Isus ne-a învățat (cfr. Mt 6, 9-13). Se roagă pentru pâinea cea de toate zilele și, în acest fel, amintesc pâinea tanssubstanțiată pe altar. Într-adevăr
Micul catehism pentru familie by Christoph Casetti () [Corola-publishinghouse/Science/100995_a_102287]
-
cineva din această pâine, va trăi în veci, iar pâinea pe care o voi da eu este trupul meu pentru viața lumii» (In 6, 48-51). Întrucât, putem fi în comuniune cu Isus, numai dacă suntem uniți unii cu alții, înainte de împărtășanie, îl rugăm să ne dăruiască pacea sa. Pâinea este frântă. Cei care trăiesc din unica pâine, vor deveni unicul trup al lui Isus, care este Biserica. În sfânta împărtășanie (cuminecătură) îl primim pe Isus Cristos. Cuvântul latinesc derivă de la unio
Micul catehism pentru familie by Christoph Casetti () [Corola-publishinghouse/Science/100995_a_102287]