1,297 matches
-
golit, m-au târât la casa idolului. Ghemuit pe vine, ca acum la adăpostul stâncii, și focul cerului deasupra capului meu străpunge grosimea pietrei, am stat zile în șir în întunericul casei idolului, nu cu mult mai înaltă decât celelalte, împrejmuită cu ziduri de sare, dar fără nici o fereastră, cufundată într-o beznă sticloasă. Zile în șir, și îmi dădeau doar o strachină cu apă sălcie și un pumn de grăunțe pe care mi le aruncau așa cum arunci la găini, iar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85083_a_85870]
-
de fier vechi și garaje. Acolo se afla și atelierul: un fel de hangar cu pereții până la jumătate din cărămidă, iar în partea de sus cu geamuri uriașe, până la acoperișul de tablă ondulată. Atelierul dădea spre fosta dogărie: o curte împrejmuită cu ziduri vechi, părăsită de pe vremea când întreprimderea începuse să ia avânt, și care acum nu mai slujea decât ca depozit de mașini stricate și de butoaie vechi. Dincolo de această curte, despărțită de ea printr-o cărare pardosită cu țigle
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85083_a_85870]
-
chip de îndată ce-l zări pe d'Arrast. Își îndreptă trupul scund, și făcu repede câțiva pași înainte, încercând să-l strângă în brațe pe "domnul inginer". Chiar atunci o mașină frână în fața lor, de cealaltă parte a micului zid care împrejmuia curtea, derapă pe lutul ud și se opri de-a curmezișul. - Judecătorul! spuse primarul. Judecătorul, ca și primarul, era îmbrăcat într-un costum albastru închis. Dar era mult mai tânăr, sau cel puțin așa părea, din pricina staturii lui elegante și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85083_a_85870]
-
vedeai cu ochii erau numai mormane de moloz și gunoaie. Nu aveam încotro, așa că mi-am făcut curaj și am luat-o la picior în direcția gardului de sîrmă care se zărea în depărtare și care bănuiam că trebuia să împrejmuiască terenul cu pricina. Din vîrful primei movile pe care am escaladat-o mi-am dat seama că nu greșisem. Puteam distinge clar dreptunghiul de iarbă, delimitat clar de marcajele de var. Dincolo de el se vedeau ascunse printre copaci cîteva cruci
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
scriitorul din mine știe că nu o va stăpâni niciodată; parțial din cauza propriilor neputințe, parțial pentru că există timpuri verbale pe care limbajul oamenilor mai trebuie Încă să le inventeze. Rătăcim dintr-o dumbravă În alta. Una spre sud este acum Împrejmuită de un țarc, pentru că Societatea pentru Conservarea Naturii dorește să observe ce efect va avea Împiedicarea pășunatului oilor de Moorland, a boilor și a poneilor sălbatici. Vegetația la nivelul solului este mai deasă, cu mai mulți arbuști; probabil că În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1911_a_3236]
-
artificială - necesară din punct de vedere științific, din punct de vedere estetic mai puțin plăcută, mai puțin suprarealistă, istoric mai puțin cinstită pe lângă pădurea Încă deschisă, „grădinărită“ de ceea ce a introdus omul. Se-aude chiar că Întreaga pădure va fi Împrejmuită cu sârmă, izolând-o de public, ca la Stonehenge. Ne Întoarcem și dăm de doi alpiniști, cu rucsacurile lângă ei, Întinși pe spate pe sub copaci, ca doi oameni căzuți În transă. Nu ne vorbesc, nu le vorbim. De vină e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1911_a_3236]
-
Father to the Man” - „Copilul este Părintele Omului”. Preoții vechilor celți, numiți druizi, Își desfășurau ceremonialurile religioase În dumbrăvi de stejari. Stejarul era socotit un copac sfânt. Engl. enclosures: pe vremea dinastiei Tudorilor, pământurile comunale Începuseră să fie parcelate și Împrejmuite cu garduri vii În favoarea moșierilor care se ocupau de creșterea oilor și comerțul cu lână, stârnind astfel mânia țăranilor, rămași fără hrană. Grup de oameni care simpatizează În secret cu dușmanii țării lor, iar În timp de război Îi sprijină
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1911_a_3236]
-
zilei. Fritzie îl bătu ușurel pe umeri. — Unde, domnule amiral? Mexicanul bătu din călcâie și lătră: — Estación, vamanos! O luă înaintea noastră, luă colțul, intră pe o alee plină clinici de boli venerice și ne arătă o baracă din cărămizi, împrejmuită cu sârmă ghimpată. Fritzie îi dădu un dolar: Mexicanul salută ca Mussolini și se făcu nevăzut. Am luat-o cu pași mari spre secție, silindu-mă să nu alerg. Ușa era flancată de jandarmi cu puști automate. Le-am arătat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
țărmul mării? Nu s-a mai pomenit așa ceva. Ce, sunt câini să se pripășească acolo?” „Și de ce rămân, să fie împinși în mlaștină, când nimic nu-i oprește să plece, să fugă? Am înțeles că pădurea de sălcii nu e împrejmuită”. „Dar pe tine cine te oprește să pleci? se întoarse Mopsul spre Domnul Andrei. A, cine te oprește? Poți oricând să-ți iei bagajul și s-o pornești încotro vezi cu ochii. Și totuși stai aici. La fel și cerbii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2277_a_3602]
-
De ce le-or fi lăsând băștinașii să crească degeaba? Mai bine le-ar tăia. Ar rămâne râul curat. Dinspre pădure veneau câteva zeci de robi și de roabe, unii tineri, cu fața neagră și dinții albi, alții cu chipurile albe împrejmuite de bărbi negre. Erau mânați cu biciul. Poverile grele din spinările lor nu-i lăsau să meargă atât de repede cât voiau slujbașii rome, care mergeau călări pe măgari îmblînziți. Slujbașii mărunți ai stăpânitorilor tuturor acestor țărișoare primiseră poruncă să
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
extinsă Într-un mod destul de stângaci și de aceea avea acum o Înfățișare neobișnuită, bălțată, jumătate stucatură georgiană crem, jumătate cărămidă victoriană cafenie. La exterior era mai pretențioasă decât o justifica interiorul, iar curte nu avea aproape deloc - doar una Împrejmuită cu zid, În spate, cu un petic de iarbă care abia dacă merita numele de grădină. Dar Întinderea vastă și vântoasă a câmpiei era la doar zece minute depărtare. Pentru Du Maurier, principala calitate fusese, În mod evident, salonul spațios
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
kilometri distanță. De pe terasa pe care petrecea ceasuri numeroase și unde cina În majoritatea serilor, datorită vremii neobișnuit de frumoase, se bucura de o priveliște ce ar fi putut ieși de sub penelul unui maestru flamand sau italian. În dreapta orașul Rye, Împrejmuit de zidul străvechi, cu secțiune conică, deasupra căruia se Înălța turla bisericii, Îi amintea de așezările pitorești de munte care, prezentate În tablourile vechi cu teme religioase, distrăgeau adesea atenția privitorului de la martiriul sau miracolul ce se petrecea În prim-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
imaginase imediat cum se va lăuda cu această asociere cu regalitatea față de William și Alice, pe care Îi va putea tachina pe tema prejudecăților lor republicane); apoi grădina, cu dudul bătrân Întinzându-și umbra peste o peluză largă și netedă, Împrejmuită cu straturi de flori și cu un vechi zid de cărămidă, ale cărui nuanțe bogate de roșu, roz și purpuriu, Întrevăzute printre frunzele și ramurile viței și ale arborilor fructiferi cățărători, erau ca niște pete de vopsea pe paleta unui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
Tu ești migală, nu poți fi simplă./ În delir și tremur dulce de prigoană Viața merge, steaua cade, nebunia nu mai contenește, Într-o clipă ca de aur năpădită toată în sânge, Ca un vis și o durere care tot împrejmuiește, Diavolul e aici, e în mine, el nu se oprește, Amețeală e delirul, lacrimi răgetele mele, În puterea cea mai mare ce din trup îmi răbufnește, Cu un zbucium ce venele-mi plesnește, Și deodată simt că-n mine tot
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1508_a_2806]
-
și pietre aduse din munți, rotunjite prin rostogoliri repetate. Printre pietre, valurile aduceau apă, scoici și adeseori niște peștișori mici, argintii și lacomi, pe care localnicii Îi numeau, nu se știe de ce, porcușori. Dorița, cunoscându-și nepotul, se grăbea să Împrejmuiască cu Îndemânare patru palme de plajă cu pietre de râu și să facă un zid Întărit, inginerește, cu nisip și să obțină o adevărată baltă În miniatură pe care o umplu cu apă tulbure iar popularea acesteia cu porcușori nu
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
la cîrmă, cu picioarele depărtate Într-o poză plină de eleganță, hoțul trase de roată și ocoli strîns prora iahtului. Avînd În sfîrșit cale liberă, ambarcațiunea se Îndepărtă călărind valurile ca un delfin. M-am sprijinit de marginea zidului care Împrejmuia portul, Înconjurat de o mulțime de oameni care veniseră de prin barurile din apropiere cu tot cu băuturile comandate. Așteptam cu toții ca șalupa să dispară În vreunul din sutele de golfuri de pe coastă, ca apoi să se strecoare, la adăpostul nopții, În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
ei pustii, apoi am trecut pe lîngă port, cu flota lui fantomă de iahturi practic scoase din uz. Am cotit la Întîmplare pe una dintre străzile rezidențiale din sectorul estic al complexului. Peste tot, vile izolate În grădinile lor tăcute, Împrejmuite de palmieri pitici, leandri și covoare de belșițe ca un vast incendiu Încremenit. Stropitorile pendulau peste peluze, invocînd curcubeele din văzduhul orbitor, zeități locale dansînd În soare. Din cînd În cînd, briza mării Înălța o pulbere ușoară pe deasupra piscinelor, ale
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
beznă, dar recunoscu de îndată căldura care nici nu se topise în pământ, mirosul de iască al nopții și apropierea deșertului. Mai avea un drum de făcut și să taie orașul până la marginea ergului, sub coline. Ocoluri de sârmă ghimpată împrejmuiau așezarea și gărzile o vegheau, dar era o veghe deșartă, fiindcă prădătoarele se roteau pe deasupra turnurilor, ca în urmă cu mii de ani. Când era copil, se urcase pe capacul turnului Golestan, chiar până aproape de groapă. Însoțea niște călători care
Omar cel orb by Daniela Zeca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/607_a_1328]
-
ce da Dumnezeu, se chinuia să agonisească ceva, să iasă din sărăcie. Sănătos, sănătos, așeza totul la spate, nu se încurca. Avea o privire de punea omul jos, hăndrălăii nu ridicau colțul. Îi plăcuse și lui Grigore. Într-un an împrejmuise dugheana, mai înmulțise capitalul, se cunoștea că avea școală de negustor. Bătrânul îl ispitise, că se ajuta cu el; aflase că e băiat de la țară, sărac. Slugărise la un negustor prin Lipscani de la doisprezece ani, învățase meseria. Când se făcuse
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
bine. Târgul se simțea de departe după larma glasurilor și după mirosul de vită. În margini, stăteau căruțele și carele dejugate. Drumurile erau stricate și pline de praf. Mulțimea pestriță de târgoveți se înghesuia spre mijloc, unde, într-un țarc împrejmuit cu șipci albe, dădeau ocol caii și vitele, să le vadă cumpărătorii. Larma tocmelii se auzea de departe. Pungașii și-au făcut loc cu coatele. Era treabă, nu jucărie. Vânzarea iepelor ca vânzarea, dar puteau ei să lase bunătate de
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
iepe, om necăjit și ăsta. Căra ca robii, abia scotea de-o pâine și de un ciocan de rachiu. A tras spre casele oltenilor, și-a humit un bordei cu mâna lui. A adus cu spinarea niște uluci și a împrejmuit locul, o palmă de bălării, și-a ridicat o iesle pentru animale. Vesel om. Nu se plângea. Dimineața înhăma iepele, scotea gardul și pleca în camionul lui, cărând sifoane pe la cârciumari, în Grivița, după pâine. Îl apuca prânzul spre șina
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
să-l ducem undeva de aici. Oacă nu se mai mișca. Pomana lui Mielu Dincolo de Podul Basarab, unde începea o ulicioară a lăutarilor, trecătorul putea zări o casă galbenă cu două caturi, cam prăbușită într-o parte, cu balcoane înguste, împrejmuite cu lemn, de pe care se luaseră câteva rânduri de vopsea. Scări întortocheate, cu trepte știrbe urcau până în fața unor uși joase. Trebuia să le împingi bine cu umărul ca să se deschidă. Clădirea era un fel de hărăbaie întunecoasă, cu ferestre
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
am făcut o vizită seniorului berber care cârmuia acolo. A venit apoi la rând el-Khiam, un orășel a cărui populație este în întregime creștină, cu excepția unui șef de poliție. Două zile mai târziu, ne aflam la Kina, un târg mare împrejmuit cu un zid de cărămizi nearse de care spânzurau trimfător trei sute de capete de crocodili. De acolo am pornit-o pe drum de uscat spre a ne duce în portul el-Kussair, la Marea Roșie, având cu noi burdufuri pline cu apă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
din față și încă avansa. Gardianul în haine civile din rândul al treilea fu primul care îl observă, șoptind imediat un mesaj în microfonul din mânecă. Asta îi făcu să intre în alertă pe cei din detașamentul de securitate care împrejmuia scena și să înceapă să examineze figurile din apropiere. Nu le-a fost greu să-l localizeze. Nu încerca deloc să fie subtil. Ofițerul în civil era deja la câțiva metri de el. — Adoni, adoni, strigă. Domnule, domnule. Apoi îl
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
Iar asta e ultima noastră achiziție, Mănăstirea Lazaristă Peres. Davis arătă cu degetul în stânga, spre o clădire ce părea a fi pe jumătate biserică, pe jumătate fortăreață. Era modestă; fără clopotnițe pretențioase sau turle complicate, dar fiecare fereastră arcuită era împrejmuită de un șir de cărămizi, ca și cum ar fi fost întărită în eventualitatea unui asalt. Și era construită în întregime din piatra solidă, ternă, care predomina în tot orașul. Toate clădirile, casele, birourile, hotelurile, chiar și supermarketurile erau făcute din ea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]