1,704 matches
-
asupra tabloului și cu câțiva ani Înainte, la 1907. Atunci s-au răsculat țăranii: cea mai mare răscoală țărănească din Europa secolului al XX-lea.<endnote id="17"/> Provocată de lipsa de pământ (În ciuda reformei din 1864 și a unor Împroprietăriri ulterioare) și de condițiile precare de viață. A fost o teribilă izbucnire de ură de o parte și de alta. țăranii au ucis cu sălbăticie și au fost uciși cu sălbăticie. Tragedia a zguduit opinia publică și clasa politică și
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
captați, nu puțini scriitori și alți intelectuali de vază (care numai comuniști nu fuseseră Înainte de 1944!). Noua putere a procedat imediat la o reformă agrară, Împărțind țăranilor și pământul (nu chiar atât de mult) care mai rămăsese moșierilor după marea Împroprietărire din 1921. Peste numai câțiva ani, aveau să ia țăranilor tot ce li se dăduse, nu numai În 1945, dar și În 1921 și 1864! S-a aplicat, În deplinătatea lui, și votul universal (acordat acum și femeilor). Și astfel
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
cu: Ac. salicilic 2 gr. Ac. boric 10 gr. Amidon câte 50 gr. Talc [STAREA ȚĂRĂNIMII] La noi foametea e o stare de lucruri constantă (Sturdza). Azi, numărul fruntașilor țărani e de patru ori mai mic decât la 1864, anul împroprietăririi. Producția, în vagoane, a porumbului, după d. C. Stere (Foametea constantă) de la 1876 încoace socotită crește necontenit. Exportul e în creștere și mai mare, și cum și populația e în creștere, cantitatea după statistici consumată de sătean scade mereu. La
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
de sat în nici un chip, ori pot fi niște putregaiuri ale satului nostru. Cum că noi stăm aici de mult este și contractul încheiat de obștea locuitorilor Bogata cu inginerul Lt.Al.Drăghicescu din București la 1899 când a verificat împroprietărirea de la 1864, autentificat de tribunalul Județului Fălticeni sub nr.491 din 1899 iulie în 14. Și nu ne știm veniți din nici o parte a lumii acesteia de când suntem, că aici ne-am trezit din neam în neamul nostru. Dăm aici
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
a stabilit apoi o conexiune cu revoluția lui Tudor Vladimirescu și evenimentele anului 1821. Vorbitorul mai prezintă lupta țăranilor pentru libertate și pământ. Acei țărani, care, în 1831 [sic !], „văzându-se exploatați de către boieri”, s-au răsculat și au cerut împroprietărirea. În același context, evident tulbure, I. C. Brătianu, sosește din Franța, militează pentru libertate și egalitate, numai formal (!!!), fiindcă, mai târziu, devine el însuși exploatatorul ce-i subjuga pe cei pentru ale căror drepturi militase. Nimic mai comic, în portretul unui
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
În perioada premergătoare revoluției de la 1848 și după înfrângerea ei, ideile patrioților români, printre care erau și hușeni, au circulat, au pătruns tot mai mult în spirite și au dat roade și la Huși. Aceste idei, cum ar fi unirea, împroprietărirea țăranilor, independența, au însuflețit masele dornice de libertate. Conform Regulamentului organic (1831-1832), Țara Românească și Moldova urmau să aibă o Obștească Adunare (un Parlament), ai cărei membri trebuiau aleși dintre boierii de rangul I. Adunarea din Moldova avea 35 de
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
lor s-a înfăptuit unitatea națională, amintim pe sergentul D. Blânda, caporalul D. Moisei, M. Hodea, V. Mihăiță și alții. La 6 noiembrie 1937, în ședința Consiliului comunal din Huși (primar, ing. C. C. Zotta) s-a hotărât aplicarea legii cu privire la împroprietărirea cu locuri de casă a combatanților din Primul Război Mondial, care au fost decorați cu medaliile „Steaua României”, „Coroana României” și „Bărbăție și Credință”. Bucuria marii biruințe, care ne-a adus întregirea neamului, a pus capăt suferinței și lipsurilor. Hușii
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Camere au fost atât rezolvarea și desăvârșirea reformei agrare de după Primul Război Mondial, cât și reorganizarea și modernizarea agriculturii în județul Fălciu. Pentru realizarea acestor obiective, s-au inițiat o serie de acțiuni: efectuarea unor lucrări de expropriere și de împroprietărire, achiziționarea de mașini și unelte, semințe selecționate, care apoi au fost vândute țăranilor în condiții avantajoase, înființarea de centre-model în Huși - Școala de Viticultură „Dimitrie Cantemir” și în diverse localități rurale din județ. Din inițiativa Școlii de Viticultură, condusă de
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
La revedere, și n-am să uit niciodată tot ce am făcut eu pentru tine!” Tot legat de memorie, am găsit pe undeva o povestire care descria momentul când, în vremea lui Alexandru Ioan Cuza, s-a dat decretul de împroprietărire a țăranilor. Se povestea că într-o localitate, în fața primăriei și în prezența înaltului trimis care urma să citească decretul de împroprietărire, erau adunați o mulțime de țărani care țineau într-o mână odrasla proprie, iar în cealaltă mână o
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
undeva o povestire care descria momentul când, în vremea lui Alexandru Ioan Cuza, s-a dat decretul de împroprietărire a țăranilor. Se povestea că într-o localitate, în fața primăriei și în prezența înaltului trimis care urma să citească decretul de împroprietărire, erau adunați o mulțime de țărani care țineau într-o mână odrasla proprie, iar în cealaltă mână o nuia bine cumpănită. S-a dat citire oficială decretului, iar după asta, în ovațiile frenetice ale mulțimii, fiecare țăran a început să
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
o nuia bine cumpănită. S-a dat citire oficială decretului, iar după asta, în ovațiile frenetice ale mulțimii, fiecare țăran a început să-și bată temeinic copilul. Explicația era simplă. Copilul era prea mic pentru a înțelege importanța decretului de împroprietărire care urma să-i schimbe și lui din temelii modul de viață, dar bătaia primită în acea măreață zi, avea să o păstreze negreșit vie în memorie, tot restul vieții și asta va fi pentru el un serios punct de
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
primită în acea măreață zi, avea să o păstreze negreșit vie în memorie, tot restul vieții și asta va fi pentru el un serios punct de referință pentru a-și aminti de ziua în care s-a dat decretul de împroprietărire a țăranilor. Se pare că de atunci a rămas și vorba în popor la un câte un mare eveniment, „de-ți vine să-ți bați copiii”. Da, oamenii sunt tentați să uite și asta e o mare nedreptate față de istorie
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
se omoare cu neamurile. Fire-ar ai dracu’ când ni l-au dat, fir-ar ai dracu’ când ni l-au luat. Așa trebuia să zici dacă venea vorba despre pământ, ca să nu se lungească inutil o discuție obositoare despre împroprietărire. Lor le sunt de ajuns satul, strada. Tu înveți, o să ajungi cândva dincolo de Ploiești. Se văd contururile grădinilor. Gardurile - ca niște forme geometrice. Ca să vezi că lumea asta are o logică. O lume desenată. Pictată. Așa se vede de aici
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
vârful de depuneri a atins cota de peste 4.000.000 lei. 3. Composesoratul vechilor coloni După cum am mai arătat, anul 1848 a fost momentul crucial în care s-au concretizat dezideratele de secole ale țăranilor, hotârându-se atunci desființarea iobăgiei și împroprietărirea iobagilor fără vreo despăgubire din partea acestora, desființarea dijmelor, a dărilor și a corvezilor de tot felul. Bineînțeles că hotărârile Adunării de la Blaj acceptate în Dieta Transilvană din 6/18 iunie 1848, au fost primite cu bucurie și cu satisfacție și
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
Curând în 1864, Cuza va face una dintre cele mai revoluționare reforme din viața poporului român, va da viață Legii Rurale care într-un fel desăvârșește după mai bine de o sută de ani, desființarea în 1746 a șerbiei, prin împroprietărirea țăranilor cu pământ. Se împlinea în felul acesta un vis de secole al năpăstuitului truditor al brazdei. Acestea și încă alte evenimente de acest fel îi dă speranțe fostului iobag de dincoace de munți să spere că după ieșirea din
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
pace de la Versailles din 28 iunie 1919, semnat din partea învingătorilor de 27 de state între care și România. De aci începe o epocă nouă pentru întreg poporul român, unul dintre cele mai importante evenimente, fiind reforma agrară din 1922, respectiv împroprietărirea țăranilor, adică a celor ce au dat tribut de sânge și de viață pentru reîntregirea gliei străbune, așa cum făgăduise regele Ferdinad I-ul, supranumit după aceea «cel Loial», în timpul luptelor din 1917. La 29 iunie a acelui an de foc
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
pământ, moșierii care își petreceau tot timpul în străinătate, moșiile lor fiind cultivate exclusiv de arendași) și în sfârșit o întindere de 2 milioane de hectare de teren cultivabil din proprietățile rurale particulare. La 2 aprilie 1920, apărea decretul de împroprietărire a țăranilor. Au fost expropriate atunci în întreaga țară 6.008.098 hectare, cu care au fost împroprietăriți un număr total de 1.393.353 de țărani, nu numai romăni, dar și unguri, secui, sași, ruteni, etc. Pe provincii, din
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
întregi de 7 jugăre, loturi de completare până la 7 jugăre și loturi de colonizare de 16 jugăre. La noi în Cârțișoara, datorită specificului posibilităților s-au dat numai loturi de completare până la 5 jugăre. La Oprea, au fost atribuite pentru împroprietărirea cetățenilor și a principalelor instituții, biserici, școli, primării, un total de 89 jugăre și 550 stânjeni, respectiv 51,41 hectare, arabil și fânaț, după cum la Streza s-au atribuit 146 jugăre și 501 stânjeni, adică 84,20 hectare, arabil, fânaț
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
funciare aparținând colaboraționiștilor cu Germania nazistă, criminalilor de război și vinovaților de dezastrul ce se abătuse asupra țării, precum și ale acelora care în ultimii șapte ani nu și-au exploatat direct terenurile, cu excepția loturilor de până la 10 ha. În ceea ce privește procedura împroprietăririi, legea stabilea că tabelele celor ce aveau să primească pământ uramau a fi întocmite de comitetele comunale de împroprietărire. Intrau în categoria celor îndreptățiți la împroprietărire numai țăranii fără pământ sau cu suprafețe de pământ sub 5 ha. A fost
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
ale acelora care în ultimii șapte ani nu și-au exploatat direct terenurile, cu excepția loturilor de până la 10 ha. În ceea ce privește procedura împroprietăririi, legea stabilea că tabelele celor ce aveau să primească pământ uramau a fi întocmite de comitetele comunale de împroprietărire. Intrau în categoria celor îndreptățiți la împroprietărire numai țăranii fără pământ sau cu suprafețe de pământ sub 5 ha. A fost folosită în general următoarea ordine de înscriere în tabelele de împroprietărire: ostașii mobilizați și toți cei ce au luptat
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
nu și-au exploatat direct terenurile, cu excepția loturilor de până la 10 ha. În ceea ce privește procedura împroprietăririi, legea stabilea că tabelele celor ce aveau să primească pământ uramau a fi întocmite de comitetele comunale de împroprietărire. Intrau în categoria celor îndreptățiți la împroprietărire numai țăranii fără pământ sau cu suprafețe de pământ sub 5 ha. A fost folosită în general următoarea ordine de înscriere în tabelele de împroprietărire: ostașii mobilizați și toți cei ce au luptat împotriva Germaniei naziste; țăranii fără pământ; muncitorii
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
uramau a fi întocmite de comitetele comunale de împroprietărire. Intrau în categoria celor îndreptățiți la împroprietărire numai țăranii fără pământ sau cu suprafețe de pământ sub 5 ha. A fost folosită în general următoarea ordine de înscriere în tabelele de împroprietărire: ostașii mobilizați și toți cei ce au luptat împotriva Germaniei naziste; țăranii fără pământ; muncitorii agricoli și dijmașii care au lucrat pe proprietățile expropriate, indiferent de comuna lor de reședință. Împroprietăritul primea pământul liber de orice datorii sau obligații și
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
ci statului, cu o recoltă medie anuală într-un interval de 10 ani pentru țăranii cu pământ puțin și de 20 de ani pentru țăranii fără pământ. La Cârțișoara, satul nedispunând de suprafețe agricole, reforma aceasta s-a materializat prin împroprietărirea celor în drept cu teren provenind din Cârța și din Șomartin. Au fost constituite Comitetele locale de reformă agrară astfel: La Oprea, în data de 25 martie 1946, comitetul format din: Boeraș Gheorghe președinte, și următorii membrii, Banciu D. Ilie
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
cu suprafețe repartizate satului de către Comisia centrală astfel: 6o săteni cu 195 jugăre în hotarul comunei Șomartin și 33 săteni cu 58 jugăre în hotarul comunei Cârța. Dăm în continuare lista nominală definitivă a celor ce au primit titlurile de împroprietărire cu suprafețele aferente: I. La Șomartin 1 Budac Victor jugăre 3,0 2 Dancu Gheorghe 3,0 3 Budac D. Victor 4,0 4 Folea Z. Ioan 2,0 5 Grovu M. D. Matei 1,8 6 Budac Ieronim 2
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
Își nota În memorii faptul că În a doua jumătate a secolului al XIX-lea lăutarii evrei din România interpretau În idiș un cântec popular evreiesc intitulat „Eu, biet cioban” <endnote id="(201)"/>. În Basarabia și Dobrogea Experimentul habsburgic al Împroprietăririi evreilor cu pământ a fost repetat În Basarabia, În prima jumătate a secolului al XIX-lea, de țarii Rusiei. În 1804, țarul Alexandru I oferea scutiri de taxe evreilor care lucrau pământul. Un ucaz din epocă <endnote id="(400, p.
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]