3,037 matches
-
milenar al neamului nostru. Au uitat însă cei răi, saducheii și fariseii de minunea celei de a „Treia zi.” Dacoromânul creștin-ortodox are de trăit și de apărat cu prețul vieții sale moștenirea a două mari Moșii: Glia străbună și Cerul Înaintașilor săi. Altfel spus: identitatea națională (naționalismul-creștin) și cea spirituală (Ortodoxia-Biserica lui Hristos): „Pe plan socio-istoric, erodarea identității de sine transformă țările în teritorii și popoarele în populații, iar persoanele în simpli indivizi (eventual buni de aservit, de manipulat propagandistic, de
SUIŞUL MISTIC AL ÎNVIERII de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1950 din 03 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/381041_a_382370]
-
și (de) a-l cunoaște pe Părintele Arhimandrit Roman Braga - mare personalitate a culturii și spiritualității noastre monahale românești, autentice și mărturisitoare din aceste răzvrătite vremuri, având convingerea și nădejdea că vom ști cu toții pe mai departe, să ne cinstim înaintașii, potrivit meritelor și vredniciilor fiecăruia, cu toate că în aceste vremuri, prețuim mai mult pe alții de oriunde și de aiurea, căci ni se par a fi mai exotici, mai spectaculoși, mai senzaționali!... Însă, rămânem convinși de faptul că ce este nobil
INTERVIU CU PĂRINTELE ARHIMANDRIT ROMAN BRAGA DIN S.U.A., LA ÎMPLINIREA UNUI AN DE LA NAŞTEREA SA CEA CEREASCĂ ŞI VEŞNICĂ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1932 din 15 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381246_a_382575]
-
în anul 2014 (anul Brâncoveanu) înfățișându-l pe Constantin Brâncoveanu. Aceste sculpturi deschid seria de 12 lucrări care se doresc a fi păstrate în loc sfânt ca luare aminte și cinstire a istoriei neamului, urmând a li se alătura celor doi înaintași, nu într-o anumită cronologie cât într-un alfabet spiritual dictat de evenimente religioase, Decebal, Ștefan cel Mare, Mihai Viteazul, Avram Iancu, Samuil Micu Klein, Mihai Eminescu, Alexandru Ioan Cuza, Nicolae Iorga, Ferdinand l și Andrei Șaguna. Și cum poate
LECŢIA DE SMERENIE, CINSTIRE ŞI DEMNITATEE de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2078 din 08 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381548_a_382877]
-
participanților, n-am putut să nu ne proiectăm în minte o imagine a ceea ce va deveni aleea din fața Mănăstirii din Sărmașu, atunci când, continuând, această lecție de smerenie, cinstire și demnitate va aduce pe culmea unui minunat deal toți cei 12 înaintași care vor sta mărturie peste timp asupra măsurii în care trebuie să simțim și să trăim pentru cerul și pământul nostru. Mihaela Rașcu Referință Bibliografică: SĂRMAȘU - LECȚIA DE SMERENIE, CINSTIRE ȘI DEMNITATEE / Mihaela Alexandra Rașcu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția
LECŢIA DE SMERENIE, CINSTIRE ŞI DEMNITATEE de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2078 din 08 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381548_a_382877]
-
Păstrarea vie a oamenilor și a faptelor, literar tradusă prin memorialistică, este aceea care ne aduce în centrele de forță ale existenței. Nu am fi de-adevăratelea în prezent și nu am avea repere pentru viitor, fără trecutul remarcabil al înaintașilor nostri, iar când este vorba despre părinți, suntem în plina sublimitate a sensibilității umane. Suntem datori să ne amintim de ce suntem, unde și cum suntem, iar dacă am reușit să învățăm atât cât am fost în stare în această viață
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380682_a_382011]
-
Păstrarea vie a oamenilor și a faptelor, literar tradusă prin memorialistică, este aceea care ne aduce în centrele de forță ale existenței. Nu am fi de-adevăratelea în prezent și nu am avea repere pentru viitor, fără trecutul remarcabil al înaintașilor nostri, iar când este vorba despre părinți, suntem în plina sublimitate a sensibilității umane.Suntem datori să ne amintim de ce suntem, unde și cum suntem, iar dacă am reușit să învățăm atât cât am fost în stare în această viață
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380682_a_382011]
-
pentru neam și țară este păstrat viu prin activitățile cultural-patriotice pe care le găzduiește, dar este și o poartă deschisă către istorie, o poartă prin care pot trece, fără a plăti vreo taxă, acei care găsesc că demnitatea și cinstea înaintașilor merită cunoscută, prețuită și ridicată la rang de nemurire. Mihaela Rașcu Referință Bibliografică: MONUMENTUL ISTORIC ȘI DE ARHITECTURĂ „CASA AVRAM IANCU” - TG.MUREȘ / Mihaela Alexandra Rașcu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1840, Anul VI, 14 ianuarie 2016. Drepturi de
MONUMENTUL ISTORIC ŞI DE ARHITECTURĂ „CASA AVRAM IANCU” – TG.MUREŞ de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1840 din 14 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380942_a_382271]
-
însemnat în conștiința și în memoria noastră colectivă, care, mă rog lui Dumnezeu să nu fie alterată și o spun aceasta cu mare înfrigurare fiindcă, din păcate, noi cam avem „darul” acesta de a ne uita, foarte repede binefăcătorii și înaintașii noștri dar încerc, totuși, să-mi fac un act de încurajare și de optimism și să cred că ori de câte ori va fi pomenit numele său va fi pronunțat cu venerație și respect pentru tot binele pe care l-a făcut atâtor
UN GÂND DE ALEASĂ RECUNOŞTINŢĂ ŞI DEOSEBITĂ PREŢUIRE ACUM, LA MUTAREA LA CEREŞTILE ŞI VEŞNICELE LĂCAŞURI A ÎNALTPREASFINŢITULUI DR. NICOLAE CORNEANU – MITROPOLITUL BANATULUI... de STELIAN GOMBOŞ în ed [Corola-blog/BlogPost/374411_a_375740]
-
Șerbia), la Complexul Etnografic al Fundației Române de Etnografie și Folclor din Voivodina și la „Casă bănățeana” din Torac (Șerbia). Volumul de față, așadar, întregește seria celorlalte apărute de-a lungul vremii și îl dedicam „Centenarului Mării Uniri” și tuturor înaintașilor care s-au jertfit pentru înfăptuirea României Mari. Viviana Milivoievici Referință Bibliografica: O nouă apariție editorială: „Tradiții ale presei științifice”, Ioan David, Viviana Milivoievici (coordonatori) / Viviana Milivoievici : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2280, Anul VII, 29 martie 2017. Drepturi
„TRADIŢII ALE PRESEI ŞTIINŢIFICE”, IOAN DAVID, VIVIANA MILIVOIEVICI (COORDONATORI) de VIVIANA MILIVOIEVICI în ediţia nr. 2280 din 29 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374473_a_375802]
-
ca „Bailot de Beyne, Cezar Librecht, Nicolae Pisoschi“ ș. a., „cartofori-de-gardă-domnească“, ori „militari-necartofori“, ușor de corupt, „jur-împrejuru-i“, chiar „între oamenii săi de încredere“, bazându-se numai „pe cuvânt de-onoare“, nu și pe temeinică informare „de dosar“ - greșeală făcută și de înaintașul său, Mihai Viteazul, făuritorul celei de-a șaptea re-Uniri a trei Principate Valahe din Dacia Nord-Dunăreană, în orizontul anului 1600 - au dus și la „căderea“ / „abdicarea“ lui Alexandru Ioan Cuza din tronul României, în 11 / 23 februarie 1866, „la ora
UN ROMAN ISTORIC ÎN CALIGRAFIA UNUI HAIJIN VALAH de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1280 din 03 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/374369_a_375698]
-
însemne) în conștiința și în memoria noastră colectivă, care, mă rog lui Dumnezeu să nu fie alterată și o spun aceasta cu mare înfrigurare fiindcă, din păcate, noi cam avem „darul” acesta de a ne uita foarte repede binefăcătorii și înaintașii noștri, dar încerc totuși, să-mi fac un act de încurajare și de optimism și să cred că ori de câte ori va fi pomenit numele său va fi pronunțat cu venerație și respect pentru tot binele pe care l-a făcut atâtor
ÎMPLINIREA UNUI AN DE LA MUTAREA LA VEŞNICELE LĂCAŞURI A ÎNALTPREASFINŢITULUI PĂRINTE ARHIEPISCOP GHERASIM CRISTEA AL RÂMNICULUI (1914 – 2014)… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1554 din 03 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374542_a_375871]
-
însemne) în conștiința și în memoria noastră colectivă, care, mă rog lui Dumnezeu să nu fie alterată și o spun aceasta cu mare înfrigurare fiindcă, din păcate, noi cam avem „darul” acesta de a ne uita foarte repede binefăcătorii și înaintașii noștri, dar încerc totuși, să-mi fac un act de încurajare și de optimism și să cred că ori de câte ori va fi pomenit numele său va fi pronunțat cu venerație și respect pentru tot binele pe care l-a făcut atâtor
ÎMPLINIREA A TREI ANI DE LA MUTAREA LA VEŞNICELE LĂCAŞURI A ÎNALTPREASFINŢITULUI PĂRINTE ARHIEPISCOP GHERASIM CRISTEA AL RÂMNICULUI (1914 – 2014)… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2 [Corola-blog/BlogPost/374563_a_375892]
-
părintele meu” sau „părintele tău”, ori „părintele spiritual al unui grup de teologi entuziaști”, ar fi o adevărată nedreptate. El este pentru totdeauna „Părintele nostru” - „Părintele Bisericii Universale”. Prin urmare, nădăjduiesc că vom ști, pe mai departe, să ne cinstim înaintașii așa cum se cuvine deși în aceste vremuri, prețuim mai mult pe alții de oriunde și de aiurea, căci ni se par a fi mai exotici, mai spectaculoși, mai senzaționali!... Și totuși, sunt convins de faptul că ce este nobil rămâne
DESPRE DUMNEZEU TATĂL – CA TEMEI AL UNITĂŢII INTRATRINITARE. O ABORDARE DIN PERSPECTIVA TEOLOGIEI PĂRINTELUI PROFESOR DUMITRU STĂNILOAE (1903 – 1993)... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1994 din 16 iun [Corola-blog/BlogPost/373317_a_374646]
-
reunite apoi într-o carte pe care o dăruiți cititorilor. Dezgropați din uitare oameni care au făcut istoria locurilor, apoi creionați cu grijă și atenție portretele oamenilor care, prin tot ceea ce fac azi, vor fi considerați în viitor ca și înaintașii lor: făuritori ai istoriei locurilor... Așa cum spune în prefață doamna prof. Gheorghița Durlan: „... Marian Malciu, pentru a găsi sursa de documentare în zugrăvirea unei icoane a neamului românesc, la care să se închine Ruginoasei”. Om cu credință în Dumnezeu, domnul
ISTORIE, CREDINŢĂ ŞI CULTURĂ de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1690 din 17 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/373424_a_374753]
-
a stilului, ci și maliție, fiindcă Ion Nălbitoru știe să ridice banala legendă la solemnitatea adevărului relativ, pentru a distila legenda până la esența ei pură. Citind capitolul VIII, „Calea sub talpa iadului“, mi-am adus aminte de ce spunea Emil Cioran: „Înaintașii noștri nu ne-au iubit destul, de au vărsat așa puțin sânge pentru libertate. Suntem o țară de răzmeriță. Un popor cu instinctul libertății trebuie să prefere sinuciderea sclaviei. Teroare, crimă, bestialitate, perfidie sunt meschine și imorale numai în decadență
LEGENDA CA UN SUMUM DE ADEVĂR ISTORIC ŞI IMAGINAŢIE, DE AL. FLORIN ŢENE de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1366 din 27 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/373570_a_374899]
-
ca să ia mângăiere cei întristați, s-au sacrificat ei ca să trăiască ceilalți. Bunul Dumnezeu să-l odihnească cu sfinții pe Părintele Arhimandrit Sofian Boghiu - cel care a ajuns, în urmă cu douăzeci și unu de ani, alături de marii săi îndrumători, slujitori și înaintași, iar pentru rugăciunile lui să ne miluiască și să ne mântuiască și pe noi toți. Amin!... Eu personal, mă simt foarte împlinit și onorat pentru faptul că am avut fericitul prilej și marea șansă de a-l întâlni și (de
DESPRE PARINTELE ARHIM. SOFIAN BOGHIU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 224 din 12 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/371242_a_372571]
-
și (de) a-l cunoaște pe Părintele Arhimandrit Sofian Boghiu - mare personalitate a culturii și spiritualității noastre monahale românești, autentice și mărturisitoare din aceste răzvrătite vremuri, având convingerea și nădejdea că vom ști cu toții pe mai departe, să ne cinstim înaintașii, potrivit meritelor și vredniciilor fiecăruia, cu toate că în aceste vremuri, prețuim mai mult pe alții de oriunde și de aiurea, căci ni se par a fi mai exotici, mai spectaculoși, mai senzaționali!... Însă, rămânem convinși de faptul că ce este nobil
DESPRE PARINTELE ARHIM. SOFIAN BOGHIU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 224 din 12 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/371242_a_372571]
-
ca să ia mângăiere cei întristați, s-au sacrificat ei ca să trăiască ceilalți. Bunul Dumnezeu să-l odihnească cu sfinții pe Părintele Arhimandrit Sofian Boghiu - cel care a ajuns, în urmă cu douăzeci și unu de ani, alături de marii săi îndrumători, slujitori și înaintași, iar pentru rugăciunile lui să ne miluiască și să ne mântuiască și pe noi toți. Amin!... Eu personal, mă simt foarte împlinit și onorat pentru faptul că am avut fericitul prilej și marea șansă de a-l întâlni și (de
PARINTELE ARHIM. SOFIAN BOGHIU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 224 din 12 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/371236_a_372565]
-
și (de) a-l cunoaște pe Părintele Arhimandrit Sofian Boghiu - mare personalitate a culturii și spiritualității noastre monahale românești, autentice și mărturisitoare din aceste răzvrătite vremuri, având convingerea și nădejdea că vom ști cu toții pe mai departe, să ne cinstim înaintașii, potrivit meritelor și vredniciilor fiecăruia, cu toate că în aceste vremuri, prețuim mai mult pe alții de oriunde și de aiurea, căci ni se par a fi mai exotici, mai spectaculoși, mai senzaționali!... Însă, rămânem convinși de faptul că ce este nobil
PARINTELE ARHIM. SOFIAN BOGHIU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 224 din 12 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/371236_a_372565]
-
zidesc în detestare, Fereastră fumurie de pământ Îmi va păstra lumină asta mare, Pe care numai eu pot s-o cuvânt! Nu veți putea să-mi așezați nici pașii Pe ochii și pe pieptul vostru gol, Căci eu urmez umilă-naintașii, Plătindu-le prin scriptul meu obol. Nu am un dumnezeu să-mi țină partea Nici în elogii și nici în icoane, Căci dumnezeul meu îmi este cartea, Iar pentru voi, - cuvintele-mi, - piroane. Și-n infinitul care se sfârșește Și
GLOANŢE DE ARGINT de LORENA GEORGIANA CRAIA în ediţia nr. 2100 din 30 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371433_a_372762]
-
concurență în istorie, dar nu-mi puteam închipui că ești atât de ticălos. Păi, cum crezi băi, vacă încălțată, că voi sta eu pe scaun și tu pe fotoliu!? - Protocolulll, îîî, e vorba de protocollll, unul stabilit de marele meu înaintaș Ludovic al XIV-lea și nu se poateeee... Împăratul simți nevoia să-i dea în cap cu un polonic, dar se abținu și făcu doar o glumă regală: - Băă, i-o fi pus-o lu’ mă-ta vreun împărat și
TITANI CARE AU SCHIMBAT LUMEA de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1712 din 08 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374763_a_376092]
-
tot așa și un popor trebuie să fie mândru de trecutul său, mai ales dacă este unul glorios și plin de sacrificii cum este al nostru, al românilor. Este de datoria noastră să cinstim astfel de zile, să ne pomenim înaintașii și să le așezăm buchetul recunoștinței în semn de mare prețuire pentru datoria ostășească împlinită. ” Bătând la poarta istoriei După rostirea plină de evlavie a preotului, primarul movilean Dumitru Panțuru și-a deschis alocuțiunea cu urarea: Hristos s-a înălțat
MOMENT CONSEMNAT LA MOVILA MIRESII, BRĂILA de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 1602 din 21 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/374819_a_376148]
-
datoria ce o avem de a onora amintirea eroilor ce s-au jertfit pentru țară și cărora le datorăm faptul că trăim astăzi în libertate. Programul special pregătit de elevii movileni este o dovadă a considerației ce le-o purtăm înaintașilor și îi asigurăm pe veteranii de război de respectul deplin pentru ceea ce-au consemnat în istoria țării, prețuirea ce le-o arătăm pentru idealul libertății ce i-au condus pe câmpurile de luptă. Cu emoția în suflet, grupul de
MOMENT CONSEMNAT LA MOVILA MIRESII, BRĂILA de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 1602 din 21 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/374819_a_376148]
-
însemne) în conștiința și în memoria noastră colectivă, care, mă rog lui Dumnezeu să nu fie alterată și o spun aceasta cu mare înfrigurare fiindcă, din păcate, noi cam avem „darul” acesta de a ne uita, foarte repede binefăcătorii și înaintașii noștri dar încerc, totuși, să-mi fac un act de încurajare și de optimism și să cred că ori de câte ori va fi pomenit numele său va fi pronunțat cu venerație și respect, pentru tot binele pe care l-a făcut atâtor
PĂRINTELE PROFESOR NICOLAE BORDAŞIU – BLÂNDUL NOSTRU PĂSTOR NONAGENAR… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1602 din 21 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/374846_a_376175]
-
care eleva dintr-a XII-a a Liceului teoretic „Octavian Goga” din Huedin, îl scrie în memoria tatălui ei, Ioan Resteman, plecat el însuși în lumea umbrelor cu patru ani în urmă. Pornind de la întâmplări reale, petrecute în chiar familia înaintașilor autoarei, acțiunea este țesută cu măiestrie în jurul unui blestem cumplit, care, pare-se, a influențat destinele mai multor generații. Descrieri, fapte încondeiate impecabil, intrigi, dialoguri pline de tâlc, toate prind viață în personaje autentice cer nu fac altceva decât să
„SURÂSUL UMBRELOR” – UN ROMAN CARE MERITĂ CITIT! de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 873 din 22 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/374896_a_376225]