92,886 matches
-
Angela Marinescu *** "O toamnă ca oricare alta", poate a spus cineva înainte această propoziție melancolică și, dintr-odată, deziluzia nu mai are margini; cuvintele miros puternic a rinichi protejat cu sila. "se scapă pe ele", nu-și mai controlează ritmul dezintoxicării de mai vechile lor obiceiuri, aș putea să spun: "urinez pe
Întîmplări derizorii de sfîrșit by Angela Marinescu () [Corola-journal/Imaginative/12279_a_13604]
-
acelei amiezi, înserări, nopți (când ei se duceau la "emigrantul", adăpostul, azilul de noapte, unde se strâng în jurul mesei de lemn, și beau vodcă - și denisa a spus într-una din nopțile acelea că ea ar vrea să mai meargă înainte, până la bufetul dinspre capătul drumului de ieșire din sat, să-și mai încălzească o vreme palmele la flacăra joasă din cubul rotunjit ce i-ar fi stat în față, pe masă), dimineți chiar, a rămas lumina - și umbrele de atunci
Poeme de Mircea Ivănescu și Teodor Dună by Monica Patriche () [Corola-journal/Imaginative/12303_a_13628]
-
îmi dădusem demisia ca inginer. I.M.: Deci ai avut un moment când ai renunțat la inginerie. A.V.: Da, după câțiva ani de activitate foarte plicticoasă, care nu mă interesa câtuși de puțin. Mi-am dat demisia cu o lună înainte să mă însor. între altele, cu ce câștigam puteam să cumpăr un kilogram de ciocolată. în calitate de viitor soț întreținut, puteam să fiu cel puțin un soț întreținut care spera să scrie o carte. Mi-am dat autorizația de a nu
Cealaltă voce by Irina Mavrodin () [Corola-journal/Imaginative/12335_a_13660]
-
că n-o să se întâmple niciodată. Și acum ce să fac? Și acum ce să fac? Să mă cobor la Atlantic, fluturându-mi mâna în chip de adio? Să-l înot, așa cum aș vrea, spintecându-l, ca să te mai văd înainte să te îngroape? Să plâng un Atlantic de lacrimi și să-l sorb, ca-n poveste, aducând depărtarea, aproape?... A treia zi A treia zi, am descoperit în sufletul meu, un loc unde n-aveam să mai intru, decât ca să
lui Geo by Anca Pedvis () [Corola-journal/Imaginative/12372_a_13697]
-
cearceafuri negre. Când părul meu va înțelege, în sfârșit, că-mi va supraviețui, doar ca să țeasă un pod peste care să pot trece spre tine, poate atunci voi înțelege zădărnicia oricărei rugăciuni. Căci Dumnezeu le-a îndeplinit pe toate, încă înainte să fi fost cineva să se roage. Deasupra Atlanticului Unde ne întâlneam? Deasupra Atlanticului. Cuvintele, prin aglomerare, se condensau în două umbre verticale, ce răpăiau din palme și-și dădeau târcoale, ca-ntr-un flamenco, ce, treptat, topea bătrânul aisberg
lui Geo by Anca Pedvis () [Corola-journal/Imaginative/12372_a_13697]
-
Ilie Constantin Prin 1977, cred, am descoperit printre cărțile unui bouquiniste (nu pe malul Senei, ci pe la Michelange-Auteuil) cartea Journal d'un hérétique, apărută cu un an mai înainte la Editura Olivier Orban. Librarul plasase, firește, lucrarea acolo unde i se păruse că ar fi la locul ei, într-o cutie de opere... religioase (un eretic, nu-i așa...). Mi-am amintit de o contrarietate bucureșteană similară, la librăria
Jurnalul lui M. R. Paraschivescu by Ilie Constantin () [Corola-journal/Imaginative/12112_a_13437]
-
să facă tot ce-i era în puteri pentru a-l edita în Franța - el își asuma toate eventualele riscuri politice posibile la apariție, în România; la ultima călătorie a autorului la Paris, în 1970, soarta jurnalului îl preocupa încă, înainte ca boala, pentru care venise în consultație, să-l secere la abia cincizeci de ani împliniți... Opera merita să fie cunoscută, dar Franța acelor ani (și a multor alți ani), surpată sub neverosimila ei producție editorială, nu a apucat s-
Jurnalul lui M. R. Paraschivescu by Ilie Constantin () [Corola-journal/Imaginative/12112_a_13437]
-
telefonice". Și tocmai una din aceste "firitisiri-pe-fir" (ca să ne jucăm puțin cu o vocabulă neogreacă, folosită pe la începutul secolului XIX în Principatele române), îl derutează: mai tânărul Marin Preda îi amintește că primise și el acest premiu cu un an înainte; el (adică autorul mănoasei și falsei nuvele Desfășurarea, 1952) crezuse că era vorba de o distincție unică. Dar acum, ce valoare mai putea avea, de vreme ce Premiul e decernat unuia ca MRP?... Obrăznicia era doar o glumă stângace, și încă una
Jurnalul lui M. R. Paraschivescu by Ilie Constantin () [Corola-journal/Imaginative/12112_a_13437]
-
produs în serie până la urmă câțiva câini s-au apropiat prudenți adulmecând toată mizeria lumească și tristețea trupului străbătut cândva de dorințe, iluzii și pasiuni au așteptat puțin și au început să latre parcă s-ar fi întrebat dacă au înainte un om sau o floare apoi s-au așezat împrejur, greoi și docili, uluiți încă de tăria miresmelor sale. *** Alunec fără zgomot printr-un hățiș de priviri lângă mine cineva se poticnește și varsă pe costumul de catifea raiată un
Poezie by Claudiu Komartin () [Corola-journal/Imaginative/12350_a_13675]
-
tinereții regăsite într-o vacanță, departe de sobrietatea agasantă și falsă, de responsabilități și de măști. Ultima poveste, în care firele încep, în parte, să se mai înnoade, unde aflăm că Andrei se căsătorește cu Maria, de care fusese vorba înainte, este una a rătăcirilor, a abandonului, consemnarea fidelă a unei vieți simple și imprevizibile. "Vagi pictori, vagi poeți, vagi critici", oameni fără destine clare și fără un loc precis, compun o a treia lume, nici "bună", nici declasată de tot
Case de vacanță by Simona Vasilache () [Corola-journal/Imaginative/12354_a_13679]
-
de-ncordare lungă mi-au crescut unghiile ca la bătrânii evrei. Blestem Au venit unii și au pretins că ei sunt Mesia, au venit alții și i-au răstignit pe cei dintâi, Au venit unii și au propus să mergem înainte, au venit alții să ne spună că înainte e în urmă, Au venit unii și ne-au corectat că în urmă e la dreapta, au venit alții și ne-au convins că dreapta e la stânga, Au venit unii și a
Poezie by Ovidiu Genaru () [Corola-journal/Imaginative/12642_a_13967]
-
la bătrânii evrei. Blestem Au venit unii și au pretins că ei sunt Mesia, au venit alții și i-au răstignit pe cei dintâi, Au venit unii și au propus să mergem înainte, au venit alții să ne spună că înainte e în urmă, Au venit unii și ne-au corectat că în urmă e la dreapta, au venit alții și ne-au convins că dreapta e la stânga, Au venit unii și a recunoscut că au uzurpat, au venit alții să
Poezie by Ovidiu Genaru () [Corola-journal/Imaginative/12642_a_13967]
-
întortocheată era ca șalul mătăsos al unei curtezane, aruncat pe podeaua alcovului numai un arhitect nebun putea să lase zeci și zeci de străzi să se piardă în largul ei, să o-ngroașe așa, orașul ăsta urma să plesnească împins înainte, un cheag neștiut de nimeni, îmbătrîneam emoționant în lumina strecurată, ca saliva pe la colțurile gurii, printre plantațiile anilor răsturnate prin parcurile din jur de cîteva zile mioape amprentele erau șterse înainte să fi dovedit ceva nu de mult, doar luna
O stradă mai lungă decît viața by Dan Bogdan Hanu () [Corola-journal/Imaginative/12422_a_13747]
-
o-ngroașe așa, orașul ăsta urma să plesnească împins înainte, un cheag neștiut de nimeni, îmbătrîneam emoționant în lumina strecurată, ca saliva pe la colțurile gurii, printre plantațiile anilor răsturnate prin parcurile din jur de cîteva zile mioape amprentele erau șterse înainte să fi dovedit ceva nu de mult, doar luna se mai ocupa cu mărunțișuri de astea obișnuia să se furișeze în fabrica de vise pe fereastră topindu-se apoi ușor și sigilînd ieșirea noastră eu mă țin de povești și
O stradă mai lungă decît viața by Dan Bogdan Hanu () [Corola-journal/Imaginative/12422_a_13747]
-
apoi comandînd altceva, pește, și cerîndu-mi mie să i-l dezosez... M-am descurcat minunat, și acum, cînd descriu scena, îmi zîmbesc mulțumită: nu mai mîncasem niciodată un pește de forma unei frunze dolofane de ficus, dar, cu cîteva zile înainte, dejunînd pe rue Verneuil, cu Tacou și cu familia Balotă, proprietarul restaurantului dezosase la masă, în fața noastră, un asemenea pește; o demonstrație elegantă, cu gesturi sigure... Am imitat-o pentru Albert, iar el, flămînd, a putut în sfîrșit să mănînce
In memoriam Al. Voinea by Marta Petreu () [Corola-journal/Imaginative/12321_a_13646]
-
Românească", 8-9/1952, nuvela poate fi bănuită de multe rele, dar șansa veghează. Provizoratul fusese depășit, pericolelele care-l amenințau pe tânărul scriitor trecuseră. Sau cum scrie N. Tertulian în concluziile la articolul său: "Nuvela Desfășurarea constituie un mare pas înainte în creația lui Marin Preda. În nuvelele sale mai vechi despre viața satului (1948) autorul a zugrăvit o lume de oameni minați de instinctele și poftele crâncene guvernate de proprietatea privată, cu setea de închiaburire...sau cu patimile josnice, crude
Desfășurarea între Ana Pauker și Gheorghiu-Dej by Cornel Ungureanu () [Corola-journal/Imaginative/12088_a_13413]
-
la răspundere dacă ceva o să iasă prost, toate astea nu i se păreau lui Ilie niște lucruri la care să se gândească în mod deosebit. Principalul era că viața cea veche era lovită acum chiar în temelia ei. De-aici înainte oamenii se vor băga în seamă și se vor împrieteni nu după câte pogoane are fiecare, după câți cai, boi sau porci au în bătătură, ci după cum au să muncească și să se poarte în viața nouă care începea." (s.n.
Desfășurarea între Ana Pauker și Gheorghiu-Dej by Cornel Ungureanu () [Corola-journal/Imaginative/12088_a_13413]
-
aici casa își mișcă pragul cu ușile la perete în ritmul cuvintelor mele stâlcite șuierate, șoptite în urechea vecinilor orbi și surzi la inflexiunile tandru disperate ei își taie gazonul mai departe din ecran vocea comandorului culcă iarba la pământ înainte ca firul să pleznească tânăr și ne promite viață fără de moarte îmbatrânesc visele pe caldarâm sunt aici sfântă ironie a sorții să retrăiesc toate de care odată am fugit îmi primenesc aici moartea cu umbra întinsă la refuz.
Poezie by Carmen Firan () [Corola-journal/Imaginative/12446_a_13771]
-
iute cu cât viața se află mai "în urma lui"... Zguduitor rămâne și gândul că Eurydice - ființa noastră - este aceea care ne scoate din ne-fire, iar Eul guvernat de voință, tocmai pentru că trăiește cu intensitate, inversează rolurile, o ia el înainte pentru a o scoate pe ea la lumină; în drum, credința în ființă slăbește, ea nu ne mai urmează poate... Împletirea cu mitul elin nu-l va fi preocupat pe Gheorghe Grigurcu, de unde "expirația calmă", ce marchează "simpla întoarcere a
Poetul Gheorghe Grigurcu by Ilie Constantin () [Corola-journal/Imaginative/12330_a_13655]
-
sticla de cristal din sufragerie, o înlocui și admiră câmpul gol de dinaintea construirii cartierului rezidențial. Au urmat ani dificili: Oskar Popescu fu solicitat să înlocuiască sticla de către nenumărați doritori de istorie. Clienții trebuiau să se programeze cu ani de zile înainte, iar tarifele crescură corespunzător. Câteodată peisajele se schimbau, câteodată nu. Taxa era fixată după cât de vechi tablouri reușeau să reactualizeze ferestrele puse. O lege specială interzicea ca pe aceeași fereastră să fie fixate două ochiuri diferite. Asemenea experiențe s-au
Geamgiul by Gheorghe Schwartz () [Corola-journal/Imaginative/12496_a_13821]
-
sfârâind din bucătăria infernului? noi nouții lumea a început cu noi și sunt sigur cu noi se va și sfârși de mai multe ori o dată cu fiecare o dată pentru fiecare oricât de puțin ne-am uita înapoi chiar cu ochii mereu înainte tot o să ne răsară în față crucile și mormintele inexplicabile alfabetul cimitirelor se învață greu în câteva zeci de ani buni răi ați spus? fie răi acum știu să citesc dar nu-mi prea folosește la nimic nu mai e
Poezie by Nicolae Prelipceanu () [Corola-journal/Imaginative/12621_a_13946]
-
i-am tăiat pe ascuns pagina cu ciupercile colorate, le am și acum într-un album. Ani a bănuit că eu i-am furat ciupercile și a început să mănînce singură din gunoaie. A fost una din tristețile copilăriei mele. Înainte venea să mă strige, "Băiatule!", și mergeam amîndoi să devorăm resturi. Acum stam părăsit și mă trăgeam într-un scrînciob, citeam Călătoriile lui Gulliver, o cărticică de cîteva pagini de carton, cu poze intens colorate, frumoase"
Dumnezeu se uităla noi cu binoclul by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/12465_a_13790]
-
ar arăta că s-au vindecat rănile". (Ioan Lăcustă) Suflet slav Am văzut la televizor o scriitoare rusă...skaia a cărei principală temă e mizeria. Nici nu se poate închipui o temă mai actuală decît cea a marii mizerii post-comuniste. înainte însă de a vorbi despre literatura proprie, autoarea a făcut o introducere vorbind despre tradiționala detașare rusească de bunurile materiale și tradiția creștină a partajului la ruși, o Rusie pravoslavnică, evident opusă Occidentului. Din cîteva cuvinte, a reieșit, pe de
Jeanne Marzesco – Fragmente-strigăt () [Corola-journal/Imaginative/12213_a_13538]
-
care mi-o impusesem își tot pierdea rostul. Degeaba încercam să iau exemplu de la îngrijitoarele pe care se nimerea să le întîlnesc și care - am înțeles - doar fiindcă sunt strîns încadrate de lege și fac o muncă plătită pot merge înainte fără să-și pună întrebări ca mine. Ideea că și-ar putea iubi munca și pacienții o socot ipocrită, fiind doar de domeniul sfințeniei absolute, dar socot c-au mare merit fiindcă își stăpînesc repulsia și se poartă milos, că
Jeanne Marzesco – Fragmente-strigăt () [Corola-journal/Imaginative/12213_a_13538]
-
bucată vie de carne. Și de mîine trebuie să încep iar să bat la uși, să vorbesc, să mă rog, să mă rog, să fiu aparent vesel, vioi, dispus, ușor, fluture. Nimic frumos în mine după ce, ca acum, am băut. înainte mi-era atît de rușine, încît scriam o poezie! Acum, cu aparatul de făcut poezii defect, simt o greață enormă și-atît. Bine c-am mai scăpat o dată, îmi zic. Și mă uit pe geam cum bate soarele, atoateneștiutor, pe ziduri
A declarat că ea este iubita lui Eminescu by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/12808_a_14133]