4,240 matches
-
să observe nimic. Însă apoi trecuse la sâmburii de rodie și la migdalele mărunțite, folosite la ornat, și, Înainte să-și dea seama, mâncase tot, Înfulecând șase boluri odată. Ascunsese bolurile goale În grădină. Adesea vecinii păstrau bolurile până când le Înapoiau pline cu altă mâncare pe care o gătiseră, adesea alt ashure. Astfel, familiei Kazanci i-a luat ceva timp până să descopere fapta lui Mustafa. Și când au descoperit-o, deși vizibil stânjeniți de lăcomia lui, maică-sa nu l-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
În carte“. Prefera să se gîndească la mama lui decît la carte. Curînd ea avea să Împlinească optzeci de ani. Se născuse În ziua de Crăciun, dată care le permisese odinioară celor cinci fete și unicului ei fiu, atunci cînd, Înapoindu-se de la liturghia de la miezul nopții, intonau În bucătărie: „s-a născut pruncul divin“, să brodeze alte cuvinte și să Încheie: „s-a născut drăguța noastră mamă!“, care drăguță mamă Îi spusese la telefon că nu voia să fie organizată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]
-
am avut. Ultima oară cînd am văzut-o, ea nu mai ieșea din casă, m-a primit În camera ei; capul i se pierdea printre perne; mi-a spus că nu aruncase nici una din scrisori și că mi le va Înapoia Într-o zi. Mi-a vorbit de perioada cînd era sănătoasă și cînd Îi plăcea să rîdă nestăvilit În compania nepoților ei. I-am spus că mi-aminteam perfect de toată acea epocă. În fiecare vară, venea să-și petreacă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]
-
paharului cu extremitatea sticlei ca să-mi fixez un reper și să nu torn alături. E un mic truc folositor. Din cauza cicatricii mele, nu i-am agreat niciodată pe frizeri. Mă umileam singur spunîndu-le: „Atenție, nu dezgoliți tîmplele!“, dar, cînd Îmi Înapoiau ochelarii, Îmi descopeream cicatricea artistic dezgolită. Asta e una din problemele pe care le pune miopia: nu poți supraveghea ce fac frizerii cînd te tund. Moda părului lung a sosit prea tîrziu. Avusesem deja timp să sufăr la școală, unde
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]
-
Delphine a telefonat adineaori. E plecată de aproape o lună. Continuă să se Înțeleagă de minune cu Suzanne, cînd eu crezusem - sau sperasem! - că după cincisprezece zile nu se vor mai suporta una pe cealaltă și că Delphine se va Înapoia cu avionul, lăsînd-o pe Suzanne să se descurce cu mașina. Pleacă pînă la urmă din Neapole mîine dimineață, spre Capri. I-am spus spus Delphine că mă simt bine, și e adevărat că de cîteva zile sînt relativ liniștit. M-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]
-
susținere abuzivă!“, mi-a spus spontan o nou-venită În bancă, atunci cînd am Înfățișat versiunea mea asupra acestei situații care mă făcuse celebru nu doar la sucursală, ci și la sediul central, unde fusesem convocat. M-au rugat să le Înapoiez carnetele de cecuri și cartea de credit. I-am Întrebat dacă voiau cumva să mă castreze. Aveam de-a face cu niște oameni fermecători. Erau patru. Patronul lor mi-a propus un plan de rambursare eșalonat pe doi-trei ani. Am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]
-
o privire: „Nu vrei să citești?“. O recitisem de cîteva ori și l-am văzut pe tata citind-o atît de rapid Încît m-am Întrebat dacă avusese timp s-o priceapă. A Împăturit-o la loc și mi-a Înapoiat-o de parcă i-aș fi Împrumutat o batistă. Și-a luat un aer care mie mi s-a părut excesiv de disprețuitor ca să-mi spună: „Nu te Încrede În oameni de felul ăsta, Camus al tău și alții sînt existențialiști“. Ar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]
-
la fereastră clipa cînd urma să iasă din casă și mă grăbeam s-o ajung din urmă ca să-i propun să-i duc ghiozdanul. De fiecare dată minunea se Înfăptuia: ea accepta să mi-l Încredințeze, iar eu i-l Înapoiam două străzi mai Încolo, cînd drumurile noastre se despărțeau. Idila asta a ținut aproape un trimestru, pînă ce mama micuței Elisabeth a venit la mama mea și a rugat-o să mă facă să renunț la circul ăsta. Părinții mei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]
-
cu dr. Zscharnack. Locuiam cu Tina - doamna François Weyergraf - În cele două apartamente unite din strada Odéon, cumpărate cu o infimă parte din averea pe care i-o lăsase tatăl ei. De la divorț Încoace, ea zice că mi-ar fi Înapoiat toate scrisorile. Nu e adevărat. Există o ordine În arhiva mea și știu că ele nu se află acolo. Așteaptă cumva ca eu să dau ortul popii pentru a o face pe Felice Bauer nr. 2 și a se grăbi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]
-
șaizeci de zile pînă să dea semnalul să fie tras sus cu funia, și toată lumea Îl felicitase pentru voința lui! Iar eu așteptasem patru ani! Patru ani de trimis scrisori Tinei, scrisori pe care ea refuză acum să mi le Înapoieze, scrisori care m-ar fi ajutat să-mi scriu cartea. Aș fi găsit În ele multe informații de primă mînă despre viața mea Între 1958 și 1961, ca să mă rezum doar la logodnă. La fel s-a Întîmplat cu scrisorile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]
-
vorbești. O somitate a lumii psihanalitice lua cunoștință de un paragraf În care părintele pacientului juca cu cărțile pe masă: „Tatăl care cedează iubirii posesive e pierdut, el Își va sufoca odraslele cu prezența lui, iar dragostea lui Îi va Înapoiată sub formă de ură. Asta Înseamnă că se iubește pe sine crezînd că-și iubește copiii. Atențiile, cadourile, ajutorul, sfaturile, pe toate le adresează lui Însuși. Copiii lui sînt În el. I-a devorat“. Ce incredibil portret, mi-am spus
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]
-
lui sînt În el. I-a devorat“. Ce incredibil portret, mi-am spus eu citind acele rînduri vizibil scrise pentru a servi drept contrast. Ce-o fi gîndit Zscharnack? Nu mi-a vorbit niciodată de carte și nu mi-a Înapoiat-o niciodată. M-am ferit să spun toate astea părinților mei la restaurantul unde am vorbit despre Strindberg În octombrie ‘68, În seara În care am vrut să Înviorez conversația pomenind despre raporturile dintre autobiografie și roman. La cinematograf, Îmi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]
-
am dreptul de a avea parte de acele articole de care tata nu a avut niciodată parte și care i-ar fi făcut plăcere“. Mă simțeam vinovat, năpădit de celebra obsesie a fiului care ar vrea să-și salveze tatăl Înapoindu-i viața pe care i-o datorează. De ce alesesem să alunec pe cojile de banană ale obscenității, cum spunea cutare? Mi-era rușine de catolicismul tatălui meu. Dacă cercetăm bine, oricui i-a fost rușine de părinții lui la un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]
-
începu Vadim Vasilievici ezitant. Traducerea pe care Stepan Sergheievici o făcea pentru noi, traducerea din Proudhon - nu știți ce s-a ales de ea? ă Este în posesia mea. ă V-am fi recunoacători dacă ați putea să ne-o înapoiați. Înțelegeți că trebuie să pregătim o carte. și că trebuie să găsim un alt traducător să încheie munca lui Stepan Sergheievici. E posibil ca să o continui eu, sau Osip Maximovici. Ne-ar fi de folos să știm cât a reușit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2228_a_3553]
-
Maximovici nu mai așteptă răspunsul lui Porfiri. și dacă tot suntem la subiectul ăsta, îmi permiteți să vă cer să îmi returnați traducerea din Proudhon pe care ați confiscat-o din camera lui Stepan Sergheievici? ă Nu v-o pot înapoia deocamdată. Nu am termint-o de examinat. ă Dar ce aveți de examinat? Este traducerea unui text filozofic. Ce importanță poate avea asupra cazului? ă Sunt un număr de inadvertențe în ea. Secțiuni ale traducerii care nu corespund cu originalul. Osip
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2228_a_3553]
-
Osip Maximovici se încruntă nervos. ă Ce știți dumneavoastră despre inadvertențe? Ce știți dumneavoastră despre traducerile filozofice? Este imposibil să le faci literal. Stepan Sergheievici avea un geniu pentru traducerea interpretativă. ă De ce țineți așa de mult să vi-o înapoiez? întrebă Porfiri blând. ă Fiindcă îmi aparține! explodă Osip Maximovici. și am găsit un traducător care să o termine. Doresc să știu până unde a tradus Stepan Sergheievici înainte de a muri. ă O să vi-o returnez imediat ce o voi putea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2228_a_3553]
-
ajutor la descărcat, dar subșeful de la recepție îl chemă și-i ordonă, Descarcă numai jumătate din cantitate, verifică după listă. Cipriano Algor, surprins, alarmat, întrebă, De ce numai jumătate, Vânzările au scăzut mult în ultimele săptămâni, probabil va trebui să vă înapoiem marfa din magazie din lipsă de cumpărători, Îmi dați înapoi marfa din magazie, Da, conform contractului, Știu bine ce scrie în contract, însă, cum tot acolo scrie că nu sunt autorizat să am alți clienți, spuneți-mi cui o să vând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2116_a_3441]
-
Chiar îl vreți, I-am pus și nume, Cum îl cheamă, Găsit, Pentru un câine pierdut e numele cel mai potrivit, Așa a spus și fiica mea, Atunci, dacă îl vreți pentru dumneavoastră, nu mai căutați, Am obligația să-l înapoiez stăpânului, și eu aș vrea să mi se înapoieze un câine pe care l-am pierdut, Dacă faceți asta, mergeți împotriva voinței animalului, amintiți-vă că el a vrut să-și aleagă altă casă unde să locuiască, Privind lucrurile din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2116_a_3441]
-
îl cheamă, Găsit, Pentru un câine pierdut e numele cel mai potrivit, Așa a spus și fiica mea, Atunci, dacă îl vreți pentru dumneavoastră, nu mai căutați, Am obligația să-l înapoiez stăpânului, și eu aș vrea să mi se înapoieze un câine pe care l-am pierdut, Dacă faceți asta, mergeți împotriva voinței animalului, amintiți-vă că el a vrut să-și aleagă altă casă unde să locuiască, Privind lucrurile din acest punct de vedere, nu spun că n-aveți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2116_a_3441]
-
îi abătu atenția și pierdu ocazia. Călătoria spre oraș a decurs fără incidente, dar a suferit o întârziere provocată de un baraj al poliției care oprea mașinile din două în două ca să examineze documentele șoferilor. În timp ce aștepta să-i fie înapoiate, Cipriano Algor a avut timp să observe că limita barăcilor părea să se fi deplasat mai aproape de șosea, Într-o zi, o s-o împingă din nou înapoi, se gândi. Marçal îl aștepta. Iartă-mă c-am întârziat, spuse socrul, trebuia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2116_a_3441]
-
dintre ei sînt chiar convinși - ne scriu - că în scurt timp elita intelectuală a metropolei noastre nu numai se va pune la curent cu caracterul secolului în care trăim, mișcare-viteză-forță, ci va intra în rîndurile creatorilor și va îndruma societățile înapoiate din Balcani”. Prezent în forme naiv-entuziaste în articolul „Pentru contimporani“ al lui Ion Vinea (1923), complexul de superioritate culturală față de celelalte națiuni balcanice (calificate drept „înapoiate”) exprimă, pe de o parte, nevoia de sincronizare/afirmare culturală a unei națiuni tinere
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
în care trăim, mișcare-viteză-forță, ci va intra în rîndurile creatorilor și va îndruma societățile înapoiate din Balcani”. Prezent în forme naiv-entuziaste în articolul „Pentru contimporani“ al lui Ion Vinea (1923), complexul de superioritate culturală față de celelalte națiuni balcanice (calificate drept „înapoiate”) exprimă, pe de o parte, nevoia de sincronizare/afirmare culturală a unei națiuni tinere și, totodată, reflexul compensatoriu al unui complex identitar care va face carieră în interbelicul românesc. Pentru Vinea, rolul civilizator, asumat la modul mesianic, urma să revină
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
reviste și grupări avangardiste printr-o obsesie românească vizînd, deopotrivă, universalizarea artei nonfigurative autohtone (prin intermediul relațiilor internaționale) și legitimarea ei locală (prin tradiția artei populare și bizantine); într-un text programatic, membrii grupării își asumă misiunea de a „îndruma societățile înapoiate din Balcani” și de a „atrage atenția militanților celebri ai artei și literaturei contemporane din Occident asupra Bucureștiului” („Pentru contimporani”). Avem de-a face, prin urmare, cu un complex de inferioritate „al periferiei” în raport cu Occidentul, convertit într-un complex de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
și nici măcar în vis n-a avut de-a face cu vreo fată dintr-un loc atât de îndepărtat. — Arată-mi scrisoarea! Doar nu te-aștepți să ți-o dau pe degeaba, nu? Am să ți-o dau dacă-mi înapoiezi banii pe care ți i-am împrumutat luna trecută. — Glumești! Chiar nu cunosc pe nimeni cu numele ăsta. Tomoe și-a dat seama că nu minte, dar a continuat să-l privească bănuitoare. În cele din urmă, și-a vârât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2300_a_3625]
-
pus în vedere să părăsească hotelul. Îmi pare rău, domnule străin, dar trebuie să vă rog să plecați. Nu ne putem permite, la un hotel ca al nostru, să avem oaspeți care nu-și văd de treburile lor. I-a înapoiat lui Gaston, cam anevoie, cei opt sute de yeni. — Chizuko, dă afară și potaia! Nu se poate dormi din pricina ei. Tușește tot timpul. Stelele mai sclipeau încă. Bătrânul câine nu s-a dezlipit de umbra lungă a lui Gaston. Gaston a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2300_a_3625]