7,247 matches
-
După ce dansasem o melodie, ne întorsesem la grup, însă eu mă scuzai și plecai să vorbesc cu o prietenă pe care o zărisem în salon. Emilie! Ah, Irin, ce plăcere să te văd aici. Adi, Mireille, Michel, ea este Irin. Încântați. Ți-am remarcat frumusețea când dansai, spuse Adi, însă privită de aproape ești cu mult mai frumoasă. Mulțumesc. Și voi sunteți frumoși. Și ce atentă, glumi Adi. Cu cine ai venit? întrebă Emilei. Cu Angi. El și Emilian fac afaceri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1508_a_2806]
-
să-ți spun că ne lipsești. Atât Irin cât și eu am vrea să te vedem. Așa că, dacă nu ți-ai făcut încă planuri pentru luna de miere, permite-mi să-ți spun că Jamaica este locul ideal. Am fi încântați să ne vizitezi. Diminețile, zilele aici trec liniștite. Numai poziția Soarelui pe cer este indiciu al trecerii timpului. Noi stăm de multe ori pe plajă admirând marea, nopțile. Aici nopțile sunt blânde ( ai citit, nu? romanul lui F. S. Fitzgerald
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1508_a_2806]
-
spus până acum? Acolo, îmi arată o casă. Mă ia în brațe și zburăm amândoi. Intrăm prin fereastră direct în dormitor. Nu aici. În living. Bine. Coboram scările. Totul e superb: culorile, obiectele. Există o magie, o vrajă frumoasă. Mă încântă. Facem dragoste și îmi place. E deosebit. Iar când terminăm mă transformă. De atunci ne mai vedem. Însă eu pot să stau la soare, la întuneric, și sunt mai puternică. Și nu știu ce vede acum la mine: omul sau vampirul? Nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1508_a_2806]
-
niște steluțe argintii, luminoase răspândite de cerul darnic; sau să vezi fulgi moi, pufoși care într-o clipită acoperă totul în alb, într-o linște desăvârșită în care percepi nu numai vizual ci și auditiv alunecarea lor prin aer. Rămâi încântat de frumusețea pomilor încărcați de ninsoare, asemuindu-i cu starea lor din primăvară sub podoaba florilor. Dacă un zbor grăbit de vrabie le-atinge creanga, aceasta se scutură de povara zăpezii care cade ca petalele albe ale florilor de cireș
Feţele iubirii by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1166_a_2071]
-
după gâtul lui, îi mângâie obrazul cu obrazul ei, el o strânge în brațe sărutându-se îndelung. — Acum pot să plec? Ai undă verde, îi sărută mâna. Pe cât de mult îi plăcuse Cecilia în neglijeu pe atât de mult îl încânta acum aranjată într-o ținută sportivă. Nu s-a putut abține să n-o admire. —Ești atât de frumoasă! Ce-am să fac când n-ai să mai fii lângă mine? — Îmi vei duce dorul și-ți voi duce dorul
Feţele iubirii by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1166_a_2071]
-
oaspeți, îi întrebă domnul Sătmăreanu. —Mai mult decât bucuroși, răspund ei într-un glas. — Se așează toți la masa din sufragerie, mai pe scaune, mai pe unde apucă după ce fac fiecare o tură prin apartament să vadă cum arată, fiind încântați. Apoi eu zi, măi copii, să fiți fericiți! Să trăiți ani mulți! Ție, nepoate, îți port un pic de ciudă, că mi-ai luat-o pe Cecilia cu care mă obișnuisem atât de mult și speram să rămână lângă mine
Feţele iubirii by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1166_a_2071]
-
astfel, tot reflectând la acest lucru, se gândi să se omoare prin spânzurare. Alesese metoda asta de-a dreptul la întâmplare; nu-i păsa deloc cum va muri, ci îi păsa doar că va muri, și atât. Teribil îl mai încânta ideea. Iar, îndată ce macrabra decizie fu luată, neastâmpărul sufletesc i se potolise oarecum, căci se simțea slăbit din vâltoarea îndoielilor și a contradicțiilor sale, care se mai domoliseră un dram. Istorisiri nesănătoase fericirii 49 Și așa, cu acest nestrămutat gând
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
să urmărească, nu singuri, ci laolaltă aceleași țeluri, întocmai așa cum clapele pianului, apăsate una câte una, scot numai sunete solitare și nesigure, însă, apăsate mai multe 70 Rareș Tiron deodată, dau naștere unor armonii amețitoare, ce mângâie auzul și-l încântă pe deplin... Dar întreg efortul meu de apropiere a fost în zadar, căci, în acel loc viciat și putred, cu reguli care nu se schimbă niciodată, un astfel de obiectiv era întru totul de nerealizat și foarte fantezist. Am constatat
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
și că mă înțelegi și mă îngădui... Această formă neobișnuit de directă de a se explica nu atrase deloc atenția lui Victor, căci la dânsul ajunsese numai sunetul blând și plin de grație al vocii ce îi vorbise, care îi încântase auzul pe loc. Totuși, după câteva clipe de liniște stânjenitoare, venindu-și în fire, cu o undă perceptibilă de emoție în glas, rosti și el ceva: - Iar eu sunt Victor și mă simt încântat. Să știți că aveți un zâmbet
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
lor legitim. Fericiții! N-am văzut niciodată altfel marea, ori muntele, decât din fotografii. Dar ce sunt, în fond, toate fotografiile? Sunt doar niște hârtii, niște amăgiri deosebit de perverse, care, în cazul meu, mai mult mă hărțuiesc, decât să mă încânte, căci ele înfățișează întocmai ceea ce eu n-am ajuns niciodată să trăiesc pe viu, în persoană. De aceea, nu sunt în stare să privesc vreodată la ele, fără să nu mă amărăsc. Tot ceea ce am văzut eu cu precădere în
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
la parodii ale genului, în timp ce Japonia este bântuită de fantome devorate de impulsul răzbunării, care aspiră la statutul ales de eroi tragici. Începuturile romanului în Japonia și în Țările Române: Murasaki Shikibu vs. Nicolae Filimon Era aceeași voce. El era încântat. Și totuși . Murasaki Shikibu Slavă Domnului, nu sunt țigan. Nicolae Filimon Japonia are o lungă și respectabilă tradiție literară. Primele scrieri din arhipelag datează din Perioada Nara (secolul al VIII-lea): cartea cu caracter mitico-istoric Kojiki ( 712) și ceva mai
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
o mână peste spate pentru a-și scutura rochia de praful pe care l-a împrumutat de la hatul unde s-a așezat pentru a privi peisajul deosebit de frumos, pe care nu-l vedea pentru prima oară, dar de care era încântată mereu. A continuat să meargă spre șipot căutând cu atenție cărarea, ca nu cumva să devieze calea spre imaș și din întâmplare să nimerească peste vreo cornută care nu știe decât să dea cu capul indiferent cine-i iese în
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
curente de gândire, care conțin un sâmbure de adevăr, dar care, ca răspunsuri la întrebarea fundamentală despre sensul vieții, îmi par insuficiente. Privitor la viața mea, nu doresc să fiu nici "naturalist", nici "constructivist". Pe de o parte nu mă încântă naturalismul științific, care este răspândit nu doar în mediul științelor naturale. Pentru un naturalist eu sunt, ca ființă umană, doar o parte a naturii, un produs al evoluției. Cu acești naturaliști împărtășesc profundul respect pentru natură, solidaritatea omului cu ea
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
înfricoșa? Ce vă poate încă înfricoșa? Muriți precum toate animalele, Voi nu muriți precum toate animalele Și nu este nimic după. Nu este Nimicul după. Mă țin la distanță deci de naturalismul pur. Dar pe de altă parte nu sunt încântat nici de constructivismul idealist, materialist sau structuralist care consideră că sensul și valoarea vieții ar fi doar o construcție umană. Pentru un asemenea constructivist eu, ca și om, mă limitez să aplic realității și existenței mele o construcție conceptuală sau
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
pe concepte complet diferite de rațiune, progres, națiune și în care, la rândul lor, religiile au încă importanță pentru oamenii de pretutindeni. În orice caz contra-utopiile obscure, restaurațiile ecleziastice și imaginile îngrijorătoare ale unui viitor condiționat de religie nu ne încântă. Se cere o viziune constructivă a viitorului. De ceva vreme m-am angajat în redescoperirea și reevaluarea eticii umane pe care aceste ideologii le-au neglijat. Nu pentru că aș practica un moralism ce supraevaluează și supraîncarcă morala, în special cea
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
al cărui sânge curg mulți Alatristes, stirpe-nnobilată de vajnica-ți spadă... — Nu mă sâcâi, don Francisco, răspunse căpitanul, prost dispus. Ne-om bate cu cine-o trebui, dar nu mă bârâi la cap. — Așa vorbesc, hâc, bărbații, spuse poetul, vizibil Încântat de Încurcătura În care se băgase. Restul asistenței Îi cânta În strună, renunțând, ca Dómine Pérez, la Încercările Împăciuitoriste, În fond savurând dinainte spectacolul, fiindcă dacă don Francisco de Quevedo, chiar abțiguit fiind, era un spadasin de temut, intervenția lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185]
-
Între sprâncene. S-au respectat formele, desigur, și totul n-a fost decât sărbătoriri, manifestări de simpatie și firitiseli. Despre Înfruntarea din fundătură, nici un cuvințel. Amănuntele le-a aflat Diego Alatriste când contele de Guadalmedina s-a Întors acasă dis-de-dimineață, Încântat de lumina bună În care se pusese escortându-i pe cei doi tineri și primind mulțumirile lor și ale ambasadorului englez. După schimbul de grațiozități de rigoare, la Casa cu Șapte Hornuri, Guadalmedina fusese chemat de urgență la Palatul Regal
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185]
-
se expune la tot felul de Întâlniri neplăcute... Un accident, sau ceva asemănător. Și nimeni n-ar putea fi tras la răspundere pentru asta. Zicând acestea, Alquézar Îi aruncă o privire dușmănoasă căpitanului. — Îmi dau seama, zise favoritul, care părea Încântat de discuția aceea. Dar ar fi bine ca, În ce ne privește, să nu facem nimic care să grăbească un deznodământ atât de sumbru. Nu ești de părerea mea, domnule secretar regal? — Cum de nu, Excelență! Glasul lui Alquézar tremura
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185]
-
Când e vorba de străini, nu trebuie nici o dovadă. Pot să apară în Lillsjöliden sau Åmträsk sau Morken și nimeni nu are idee ce treabă au ei acolo. Iar după câteva zile îi fac să dispară. Redacția centrală e destul de încântată de străini. Dar trebuie să te ferești să-i lași să se stabilească aici, adaugă el. Atunci pot să provoace orice. Și ești silit să dai în vileag adevărata lor ființă. Poți fi obligat să le iei viața. Nici un om
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1873_a_3198]
-
DIN CAUZA TERMINĂRII ȘCOLARIZĂRII Dacă-mi aduc bine aminte, a fost singura dată când tata a citit cu voce tare pentru mine. în seara aceea bunicul și cu mine ne-am dedicat studierii gravurilor lui Dürer. E clar că am fost încântați și captivați. Aici vedem, a spus bunicul, interesul proaspăt trezit al Renașterii pentru micile detalii, pentru individ și pentru ceea ce e unic în natura umană. Am admirat - în câteva cazuri cu ajutorul lupei greu de mânuit - paiele din staulul în care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1873_a_3198]
-
asta, răspunse el calm, așa că oricât te-ar supăra, îți spun: eu nu cred în Dumnezeu așa cum crezi tu. Pe de altă parte, am sentimentul că nu există nici un om care să nu creadă... Arm îl privi cu tristețe, deloc încântată de sofismele lui: Hai să o luăm inginerește, Bart, îi propuse ea. Nu te mai gândi la Dumnezeu ca la un moș cu barbă, gândește te mai bine la Inteligența Lui, care a creat atâtea în univers, atâtea universuri... Și
KARMA. NOPŢI DE MĂTASE by DANIEL DRAGOMIRESCU MARIA ARDELEANU-APŞAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1614_a_2969]
-
și îi promisese lui Bart să-i obțină o acreditare pe lângă guvern, ca să îi poată însoți fără probleme pe reprezentanții executivului și pe marii oameni de afaceri ai țării în deplasările lor externe. Puah! făcuse Bart nu din cale afară de încântat. Să dau nas in nas cu Toni Vardaru sau cu Sorin Lumânărescu și cu alții ca ei?... Doru Ionescu îl bătuse amical pe spate, zâmbind: Ce importanță are? Ca jurnalist și ca bun meseriaș nu trebuie să ai simpatii și
KARMA. NOPŢI DE MĂTASE by DANIEL DRAGOMIRESCU MARIA ARDELEANU-APŞAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1614_a_2969]
-
reuși, ochiul va percepe cuvântul-artă, cuvântul total, cuvântul ce va vorbi altfel. Iar în cernelurile folosite voi turna parfumuri rare, aduse de negustorii din Levant, veșnic mirositoare. Cărțile vor răspândi miresme inconfundabile, dând chiar și impresia de gust; cuvintele-frescă vor încânta privirea, iar citite cu glas tare, după un sistem anume, în funcție de alternanța culorilor, vor căpăta sonorități surprinzătoare. Un orb din naștere, dacă le-ar auzi rostite în preajma unei ferestre, le-ar putea chiar pipăi, atingând cu degetul sticla ce ar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1901_a_3226]
-
luat o sticlă de coniac și ne-a invitat într-o cameră de sus unde ne aștepta Monica. Din primul moment am simțit o emoție afectuoasă și un sentiment de intensă comunicare". Mihai Șora, întrupare a unui "spirit hedonist", pururi "încîntat de miracolul vieții" semnifică de-a dreptul un tonifiant pentru mult mai tînărul intelectual frisonat de simțămîntul tranzitoriului: "Mihai Șora este cea mai tonică persoană pe care am cunoscut-o vreodată. În prezența lui trăiești organic voluptatea prezentului, ai sentimentul
Fondul existențial by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8048_a_9373]
-
un cont (încă activ la ora asta, lucru lesne verificabil dacă ești ziarist, nu ospătar), am publicat un text care a stat două zile în vârful topului accesărilor. Am citit ulterior că s-ar fi vexat vedeta Andrei Pleșu, probabil încântat că e coleg de blog cu autorul de renume mondial Elena Udrea (deputata scrie și ea pe unul din blogurile Adevărul), un filosof care acceptă doar din gură pluralismul opiniilor", precizează jurnalistul. În continuare, Ciutacu explică de ce îi va lăsa
Ciutacu, replică dură pentru Ciocăzanu: Un ratat, se închipuie ziarist by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/78766_a_80091]