3,105 matches
-
cu amplitudine crescută, cu economicitate energetică, cu grație și armonie”. După Martin (1993) și Komi (1994), mobilitatea este „calitatea (însușirea) de a putea efectua mișcări cu amplitudine corespunzătoare, respectiv optimă din încheieturile solicitate. Amplitudinea este limitată de mobilitatea propriu-zisă în încheietură (articulație) și de gradul de elasticitate al musculaturii”. Elasticitatea musculaturii influențează randamentul în concurs, în primul rând, pe cale indirectă în sensul că, mușchii scurtați provoacă foarte repede aprinderi și dezechilibre musculare, cea ce duce la sensibilizare și la o sporire
Antrenament specific pentru pregătirea fizică pe uscat a schiorilor alpini. In: Antrenamentul specific pentru pregătirea fizică pe uscat a schiorilor alpini by Gheorghe BALINT, Puiu GASPAR () [Corola-publishinghouse/Science/255_a_502]
-
influențează randamentul în concurs, în primul rând, pe cale indirectă în sensul că, mușchii scurtați provoacă foarte repede aprinderi și dezechilibre musculare, cea ce duce la sensibilizare și la o sporire a riscului de accidentări. În concluzie, o amplitudine corespunzătoare în încheieturi este o condiție de bază pentru o bună executare a mișcărilor. Pregătirea fizică în schiul alpin Antrenamentul, pregătirea în general este un proces pe termen lung. Obiectivul este acela de a duce capacitatea fizică, tehnică și de coordonare până limitele
Antrenament specific pentru pregătirea fizică pe uscat a schiorilor alpini. In: Antrenamentul specific pentru pregătirea fizică pe uscat a schiorilor alpini by Gheorghe BALINT, Puiu GASPAR () [Corola-publishinghouse/Science/255_a_502]
-
trebuie dezvoltată forțat. Perfectibilitatea capacității de producere de energie pe cale aerobă este valabilă și la această categorie de vârstă. Trebuie început de timpuriu, respectiv încă de la vârsta copilăriei cu lucrul asupra mobilității pentru a se ajunge la elasticitatea necesară a încheieturilor și pentru a combate astfel din timp apariția unor dezechilibre musculare. Mobilitatea și perfectibilitatea ei ating un maxim la această categorie de vârstă. Fetele în special, datorită stratului subțire de țesut, ajung la o mai bună elasticitate a musculaturii. Antrenamentul
Antrenament specific pentru pregătirea fizică pe uscat a schiorilor alpini. In: Antrenamentul specific pentru pregătirea fizică pe uscat a schiorilor alpini by Gheorghe BALINT, Puiu GASPAR () [Corola-publishinghouse/Science/255_a_502]
-
lansările, întrecerile, sprinturile, alergările în pantă, etc.; toate exercițiile vor fi executate pe loc, cu pas întins și apoi în alergare de viteză cu mișcarea exactă a brațelor (per exercițiu - cca. 3 x 20 min.); Exerciții pentru mobilitatea gleznelor și încheieturilor: 1. din stând, laba piciorului opus se duce înapoi până ce călcâiul atinge fesa (vârful piciorului întins), după care laba”biciuiește” activ către sol (pendularea de lovire cu piciorul a unei mingi de fotbal); 2. „joc de glezne” glezna se așează
Antrenament specific pentru pregătirea fizică pe uscat a schiorilor alpini. In: Antrenamentul specific pentru pregătirea fizică pe uscat a schiorilor alpini by Gheorghe BALINT, Puiu GASPAR () [Corola-publishinghouse/Science/255_a_502]
-
Ascultă. Mergeam. Deodată părul ciufulit îmi căzu pe față. Țâșnise vântul, / Crengile arse de praf se căutau între ele cu foșnet moale. Era un salcâm, era și marea. / Ne-am oprit să-mi scutur nisipul strâns în sandale. Atâta tot. / Încheieturile tale îmi erau mai dragi decât cerul și decât pământul.” Procedeul acumulării de percepții, jocul subtil interioritate-exterioritate va rămâne constant. Se va schimba numai orientarea proiecției: în adolescență - neliniștea descoperirii carnalului; în perioada proletcultistă - neliniștea descoperirii morții impuse prin război
BANUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285613_a_286942]
-
și călduroși, dar nu aplicați direct pe piele; spălarea picioarelor cu apă caldă și tratarea transpirației; să nu poarte jartiere și să nu stea picior peste picior; să renunțe la fumat (Dumitru, 1981). ARTICULAȚIE (< fr. articulation, cf. lat. articulatio, -onis) - Încheietură, legătură mobilă între oase; ansamblul părților moi prin care se unesc două sau mai multe oase vecine. Pornind de la modul în care se realizează unirea dintre oase, articulațiile se clasifică în: articulații fibroase, în care unirea se realizează prin țesutul
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
destul de voluminoase; h) dexteritatea digitală, capacitatea de a manipula obiecte foarte mici; i) stabilitatea brațului și a mâinii, capacitatea de a așeza foarte precis brațul sau mâna, indiferent de viteză; j) tapping, capacitatea de a executa foarte rapid mișcări din încheietura mâinii; k) ochire, capacitatea de a efectua un mod particular de ajustare oculo-manuală. CARENȚĂ (<fr. carence, cf. lat. carentia, de la carere - a fi lipsit, a nu avea; engl. deficiency) - Insuficiența sau absența unor componente necesare organismului, indispensabile pentru realizarea metabolismului
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
pouls, cf. lat. pulsus) - Succesiune regulată a expansiunilor arteriale sistolice datorate transmiterii centrifuge, prin unda pulsului, a modificărilor de presiune determinate de expulzia sângelui în aortă. Pulsul poate fi determinat la nivelul arterelor superficiale, cum este cazul celei de la nivelul încheieturii mâinii, artera radială sau artera carotidă de la nivelul gâtului. În mod normal, pulsul adultului ajunge la 60-80 pulsații pe minut. În caz de efort fizic, în situații de tensiune emoțională sau în stări de boală, se produce și o creștere
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
Desdemonei din acea zi, fusese comisă nu de turci, ci de propriul ei fiu grec, cel care refuza să Îi facă fiicei sale un botez ortodox, cum se cuvine. Felul În care Își făcea vânt Desdemona nu ținea de mișcarea Încheieturii ei Încolo și Încoace; agitația venea de undeva din adâncurile sale. Izvora din punctul acela dintre stomac și ficat unde - Îmi spusese ea Într-o zi - sălășluia Sfântul Duh. Se trăgea dintr-un loc mai adânc decât propriul ei păcat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
continuare zgomotul pe care-l făceau când se Îmbrăcau. Peste șuieratul dușului și plescăitul picioarelor pe gresie, un clinchet ascuțit, subțire, un sunet care semăna cu bătaia În paharele de șampanie Înainte de un discurs. Ce era? N-ați ghicit? La Încheieturile subțiri ale acestor fete, talismanele lor mititele de argint se loveau unele de altele. Era clinchetul unei rachete mici de tenis, care se lovea de niște schiuri mititele, a turnurilor Eiffel miniaturale lovindu-se de balerine de un centimetru jumate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
maimuțe cu acordeon, a feliilor de cașcaval izbite de mutre de clovni, a căpșunilor și călimărilor cântând Într-un glas, al inimioarelor de Sfântul Valentin, care atingeau clopotele de la gâtul vacilor elvețiene. În mijlocul acestei armonii delicate, o fată Își Întindea Încheietura spre prietenele ei, ca o doamnă care recomandă un parfum. Tatăl ei tocmai se Întorsese dintr-o călătorie de afaceri, aducându-i acest ultim cadou. Brățările cu Talismane: ele erau conducătoarele noii mele școli. Fuseseră la Baker & Inglis de la grădiniță
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
atunci o ființă cu atâția pistrui. O explozie originară, ca un Big Bang, plecase de la rădăcina nasului și forța ei aruncase galaxii Întregi de pistrui, care se răspândiseră până la marginea universului ei curbat, cu sânge cald. Pe antebrațe și pe Încheieturi avea roiuri de pistrui, o Întreagă Cale Lactee se desfășura pe fruntea ei, ba chiar câțiva quasari, ca niște stropi, fuseseră aruncați În găurile negre ale urechilor fetei. Că tot suntem la ora de engleză, Îngăduiți-mi să citez o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
seară am fost prea tristă ca să-i farmec pe adulți. Am mâncat În liniște și după aceea m-am așezat În sufragerie și m-am apucat să citesc o carte, chipurile. Ceasul ticăia. Noaptea se urnea cu greu, scârțâind din Încheieturi. Când am simțit că o iau razna, m-am dus la baie și mi-am dat cu apă pe față. Mi-am ținut un prosop cald pe ochi și mi-am apăsat tâmplele cu mâinile. Mă Întrebam ce fac Obiectul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
o lampă de perete. Era greu să ne uităm amândouă În același timp prin fereastra micuță, așa că Obiectul se așeză În fața mea. M-a luat de mâini și mi le-a pus pe pântecul ei și m-a prins de Încheieturi. Totuși atenția Îi era Îndreptată În mod oficial spre ceea ce se Întâmpla Înăuntrul șopronului. Apăru Jerome, Îmbrăcat În vampir de la școala secundară. Pe sub jiletca tradițională de Dracula purta o cămașă Lacoste roz. În loc de papion avea o cravată cu capătul lat.
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
În continuare impasibil. Nu i se mișca nici un mușchi, În afară de cei ai gurii. Șuiera și croncănea În continuare În fața Obiectului, În urechile ei: ― Lesbiano, lesbiano, lesbiano, lesbiano! ― Termină! Încercă să-l lovească, dar băiatul Îi prinse mâinile. Îi ținea ambele Încheieturi strânse Într-o singură mână. Cu cealaltă mână Jerome făcu un V cu degetele. Își duse acest V la gură și, În interiorul acestui triunghi sugestiv, Își flutură limba Înăuntru și afară. La vulgaritatea acestui gest, calmul Obiectului Începu să cedeze
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
Fiica noastră nu e genul care să fugă așa. Ceva trebuie să-i fi făcut! Ai speriat-o. ― Situația ei a speriat-o, domnule Stephanides, spuse Luce. Și dați-mi voie să vă atrag atenția asupra unui lucru. Bătu cu Încheieturile degetelor pe birou. ― E foarte important să o găsiți cât mai repede. Repercusiunile ar putea fi grave. Cum adică? ― Depresie. Disforie. E Într-o stare psihică foarte delicată. ― Tessie, spuse Milton, uitându-se la soția lui, vrei să vezi dosarul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
mișca mai greu, încetinit, parcă, de frigul care mă cuprinsese pe mine. Și eu mă mișcam mai greu. Degetele le simțeam greoaie și neîndemânatice. Mă dureau. În fiecare celulă a corpului meu, mii de ace își găsiseră calea. Mă dureau încheieturile din cauza frigului. Îmi simțeam corpul rece, arctic. Ochii îmi erau sticlă, iar unghiile firave, casante. Eram o statuie fragilă din gheață. Eram speriat! Când credeam că lumea a ajuns cât de nemișcată ar fi putut ajunge, precum mă cuprinsese, gheața
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
PAS TA MICHELLE! JE RESTE ICI... PAPA! Țipătul ei făcu holul mic de primire să răsune, dar Allston ori era de nestrămutat, ori ignora complet dorințele copilului lui. Prostii, zise el încleștându-și dinții. Se aruncă înainte vrând să apuce încheietura Anei. Fără să gândesc, mâna mea apucă mânerul Eternei și din teacă țâșni o scânteie roșie ce se opri la gâtul Ministrului sub forma unei lame ce râvnea sânge. Cei din Rombul Argintiu și-au scos armele și m-au
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
Am auzit limpede ce mi-a spus. M-am înfuriat. Nu-mi păsa cine era și ce rol avea. Va muri! Mi-am dus mâna la plăselele sabiei și am apucat-o strâns. Am simțit voința ei pe degetele mele, încheietura mea, devenind una, și am dat s-o scot. Am crezut c-o să fie o scânteie roșie ce se îndreaptă spre gâtul bătrânului, dar eram numai eu. Și mă zbăteam haios s-o scot din teacă inutil, căci ea rămânea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
prinse de mantie până trecu de a doua fereastră. La strigătele primilor răspunse atenția celorlalți patru, care adoptară poziții defensive față de cel care se apropia vertiginos de ei. "Oh, muritorilor! Sfârșitul vostru vine pe aripile vântului!" Dintr-o zvâcnire de încheietură, la vreo cinci metri înainte de baricadă, Corvium trimise un She'le'ri în fruntea primului, iar pe celălalt în pieptul celui de-al doilea. Până să se prăbușească cei doi, sări peste baricadă, se învârti și prinse cu mâna dreaptă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
Cu o forță nebănuită, Livia îl răstoarnă într-o parte pe pat și-l împunge dureros cu degetul în vânătaia lăsată de clismă: — Și aici. Bătrânul nu are timp nici să protesteze, nici să se dezmeticească. Cu o răsucire din încheietura mâinii, împărăteasa îl trântește la loc, în șezut, și îi aranjează grijulie perna la spate. — Crezi, șoptește, în timp ce-i netezește faldurile răvășite ale togii, că dacă ești Imperator Ceasar Augustus nu poți fi expus unor puteri diferite de ale tale
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
și devine atent la flamini, care tocmai cercetează cu atenție coada tăureanului. Se ridică și el curios pe vârfuri să vadă dacă e crescută pe deplin. Constată cu o strângere de inimă că nu prea. Bine măcar că se oprește la încheietura genunchiului. Suficient de lungă. Dacă ar fi un pic mai scurtă, s-ar putea să apară semne că jertfa nu este primită de zeu. Nici nu șchioapătă. Un alt indiciu favorabil. Din păcate, cam trage de funie și pare că
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
ai inimă și minte, te gândește la Dalila. E frumoasă, se-nțelege... Ca copiii are haz, Și când râde face încă și gropițe în obraz Și gropițe face-n unghiul ucigașei sale guri Și la degetele mânii și la orice-ncheieturi. Nu e mică, nu e mare, nu-i subțire, ci-mplinită, Încât ai ce strînge-n brațe - numai bună de iubită. Tot ce-ar zice, i se cade, tot ce face-i șade bine Și o prinde orice lucru, căci așa se
Opere 01 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295582_a_296911]
-
decât o mână de bârne stivuite una peste alta. Cămăruța ca un șopron era în același timp și loc de culcare, și loc de rugăciune solitară pentru misionar. Încă de pe când era elev la seminar, avea obiceiul să-și lege încheieturile mâinilor înainte de a se culca pentru a nu cădea pradă poftelor trupești care îi asaltau cu înverșunare trupul vânjos. Astfel de pofte de care se lepădase pentru toată viața prin jurământ nu-l mai chinuiau atât de nemilos ca în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
se lepădase pentru toată viața prin jurământ nu-l mai chinuiau atât de nemilos ca în tinerețe, dar misionarul își păstra și acum obiceiul ca seara, înainte de a cădea în pat ca un buștean o dată isprăvită rugăciunea, să-și lege încheieturile cu o funie la fel cum priponești un cal care nu știi când o să lovească. În seara aceea tumultul valurilor era mai aprig ca de obicei. Misionarul tocmai se întorsese în coliba sa ascultând vuietul mării în timp ce venea de-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]