1,922 matches
-
duc viața într-o mănăstire imaculată cu o grădină bine îngrijită. Sau... Oh, Doamne, arată-mi, rogu-Te, ce dorești de la mine! Oh, Doamne, facă-se voia Ta! Oh, Doamne, arată-mi, Rogu-Te, dacă sămânța care a prins să încolțească în inima mea este voia Ta... CAPITOLUL X Chiar înainte să se crape de ziuă se trezi brusc, zgâlțâit de cineva. Treptat, în ochii săi împăienjeniți se înfiripă chipul lui Yozō. Acesta îi zâmbea ca o mamă sculându-și copilul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
Se duce, apoi, în bucătărie și-i spune ceva mamei. Copiii nu prea aud despre ce este vorba. Ei! de-ale lor, probabil, de ale celor mari. Și, totuși, până-n dormitor, ajunge, din când în când cuvântul „educatoarea”. „Nu cumva?...” încolțește un gând în capul lui Sorin. Mai știi? Dar poate nu... Mama a intrat cu farfuria de supă. Poftim! spune ea. Parcă e puțin supărată. Sau i se pare lui? Nu pot s-o mănânc. Trebuie, o să-ți facă bine
Sorin şi Sorina : Povestiri by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/372_a_1293]
-
de astă dată la biroul lui. Pe unde o fi? Pe la Căminul Cultural? Sau, poate, pe la vreo fermă. Cine știe? Dar căluțul și săniuța sunt în curte. Ce ar fi să-i facă tăticului o surpriză? În căpșorul Alinei a încolțit un gând: să se urce amândouă-n săniuță cât mai curând, și prin sat să pornească pentru ca pe tăticul mai repede să-l găsească. Ce-o să zică el când le va vedea? Fără ndoială se va bucura. S-au urcat
Sorin şi Sorina : Povestiri by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/372_a_1293]
-
mare miracol, sfântă solie Azi, Domnu-n splendoare primește onor. Solemnă natură tace. E seară Și Tatăl divin de durere-i pătruns, Căci Fiul lui drag alege să moară, Trădat mișelește de omul ascuns. Dar jos pe pamant se-aprinde-o lumină, Speranța-ncolțește în cel păcătos Și-o cruce din veac absolvă de vină, Nu-i raiul pierdut, căci se naște Hristos. Pe nori, răsună o veste măreață Și stele-nfloresc în văzduhul senin. Sosește Mesia, Cel ce dă viață, Pământul acum de
Simbolul Cr?ciunului by Elena Marin Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83253_a_84578]
-
pe doc, scrutând peisajul din ce În ce mai estompat, lacul din ce În ce mai Întunecat. Băieții care cărau bagajele, acum Îmbrăcați În chelneri, stăteau gata să servească la bar, cu mâinile la spate. Când Heinrich apăru pentru cel de-al cincilea whisky cu lămâie, Harry Îl Încolți. Trebuie să discutăm. —O, Doamne, tot Îngrijorat suntem, Înțeleg. Heinrich Își scutură țigara Într-un vas emailat, apoi se lăsă cu toată greutatea pe un scaun de ratan, trase adânc aer În piept și privi În noapte. Harry rămase În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
urâte, cobre scuipătoare Încă și mai urâte, o specie de bungar al cărui venin e letal, mori Într-o oră pentru că-ți paralizează toți mușchii - fără a mai pomeni ce-ți pot face un tigru sau un urs dacă te Încolțesc. Bennie luă cuvântul: —Sunt sigur că cei de la agenția de turism au verificat zona și pot să ne garanteze că suntem În siguranță. Priviri Îngrijorate Încercară să scruteze marginile pădurii. După Lijiang, nimeni nu mai considera că părerile lui Bennie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
-ți pîinea cu cel flămînd și adu în casa ta pe nenorociții fără adăpost; dacă vezi pe un om gol, acopere-l, și nu întoarce spatele semenului tău. 8. Atunci lumina ta va răsări ca zorile, și vindecarea ta va încolți repede; neprihănirea ta îți va merge înainte, și slava Domnului te va însoți. 9. Atunci tu vei chema, și Domnul va răspunde, vei striga, și El va zice: "Iată-Mă!" Dacă vei îndepărta jugul din mijlocul tău, amenințările cu degetul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85106_a_85893]
-
hainele mîntuirii, M-a acoperit cu mantaua izbăvirii, ca pe un mire împodobit cu o cunună împărătească, și ca o mireasă, împodobită cu sculele ei. 11. Căci, după cum pămîntul face să răsară lăstarul lui, și după cum o grădină face să încolțească semănăturile ei, așa va face Domnul, Dumnezeu, să răsară mîntuirea și lauda, în fața tuturor neamurilor." $62 1. "De dragostea Sionului nu voi tăcea, de dragostea Ierusalimului nu voi înceta, pînă nu se va arăta mîntuirea lui, lumina soarelui și izbăvirea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85106_a_85893]
-
fericit pentru insomniile datorate înțepăturilor de țânțari în locul celor provocate de fumul de pucioasă, care-i producea vărsături și migrene rebele. Dar nu era după voia lui. Trebuia să suporte totul fără să crâcnească, mai ales după ce în mintea sa încolți bănuiala că anume pe el îl afumă și că de el, nu de țânțari, vrea să scape Carol prin această brutală tortură. Când observă efectul malefic pe care îl avea metoda sa asupra lui Filip, Carol dublă și apoi triplă
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
pendulate, de du-te-vino, sau complet dezordonate. Fierătăniile zumzăiau, țăcăneau, plescăiau, clipoceau, pulsau și fremătau ca niște jivine ciudate. Cu siguranță, erau o lucrare a diavolului și a discipolului său care mi-a fost bunic. Brusc, în creierul înfierbântat, mi-a încolțit o bănuială cruntă. De unde luau viață aceste bizare creaturi? Probabil că din jurul lor. Poate că moartea violentă și nenorocită a părinților, a soției, a băiatului și chiar a bunicului însuși s-au produs pentru a permite un transfer straniu de
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
o ființă statică compusă din sute de exclamări trădătoare, care s-au petrecut în timp. În definitiv, Irina poate a evoluat. M-a iubit la început mult, și apoi gândul că trebuie să se aranjeze într-un fel i-a încolțit, i-a înmuiat dragostea și la urmă a invadat-o complect. Deci sentimentele ei au fost în veșnică mișcare. Și nici evoluția nu s-a făcut mecanic. Au fost reveniri, remușcări, apoi din nou hotărâri de eliberare. Ezitările perpetue complică
O moarte care nu dovedește nimic. Ioana by Anton Holban [Corola-publishinghouse/Imaginative/295595_a_296924]
-
unui Președinte de Consiliu, cred în "Republica Nouă", în jurământul prestat etc. Duarte este imediat arestat la Lisabona, condamnat la 6 luni închisoare și deportat pe un vas de război. Oamenii lui zadarnic îl așteaptă în munții Nordului. Vor fi încolțiți, executați sau închiși în temnițele care gem de naționaliști, monarhiști și sidoniști laolaltă. Șefii efemerei monarhii din Nord, în frunte cu Paiva Couceiro izbutesc să treacă frontiera spaniolă. Dar ceilalți, zecile de mii de tineri care crezuseră în Sidonio Paes
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
bine burdușită, grajdul și cocina, lipite de construcția principală; puțin mai departe, grădina de zarzavat și, ceva mai larg decât ea, câmpul semănat, cu o sperietoare de ciori învelită în zdrențe, ce veghea în singurătate arătura unde curând avea să încolțească grâul. Pretutindeni domnea liniștea. Nu peste mult, însă, din casă ieși în fugă un câine de rasă incertă, doar un pic mai mare decât un cățel, care, lătrând, se năpusti peste arie, către noii veniți; se opri la un pas
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
mână sprijinită în șold, Sebastianus se aplecă puțin din șa către prizonier: — Dacă ești creștin, știi sigur să spui Tatăl Nostru, nu-i așa? Ochii lui Audbert se căscară, într-o expresie stupefiată. — Eu... eu... bâlbâi el pierdut. — Deci? îl încolți Sebastianus. Marcomanul înghiți și, încrețindu-și fruntea, încercă să recite: — „Tatăl nostru, care ești în ceruri. Da... care ești în ceruri. Sfințească-se numele Tău și împărăția Ta și iartă păcatele... păcătoșilor, da, păcătoșilor... și... și...“ Apucându-se de păr cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
o confuzie, apoi Sebastianus auzi un strigăt: — Haideți Haideți! Ajunge. Să plecăm de-aici, Luați răniții. Pe cai! în câteva clipe, burgunzii și galoromanii ce luptau alături de ei întoarseră spatele dușmanului și o luară la goană printre corturile răvășite ori încolțite de flăcări, spre desișuri. Curând, trecură de lizieră și fură înghițiți de întunericul pădurii. Sebastianus era cu ei. 35 Suflând greu, Balamber ajunse în incinta unde stăteau caii. înaintea lui, dușmanul fugea spre desișul neguros, dar de jur împrejur locul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
pentru femei. Femeia-i făcută nu pentru ură, ci pentru dragoste. Fu ca și cum ar fi biciuit-o peste față. — Dragoste? spumegă ea. Am încercat-o deja, ți-aduci aminte? O clipă mai târziu, se năpustea din nou asupra lui. îl încolți cu lovituri și de data asta fu obligat să lupte, parându-i atacurile puternice venite de sus în jos, nu fără greutate, căci Frediana, deși nu avea forța unui bărbat, mânuia sabia cu reală măiestrie. în sfârșit, dând pinteni calului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
îl privi cu aerul că nu știa ce să răspundă. Divicone, apropiindu-se, răspunse în locul lui: — Asta nu se poate. Ambarrus ar fi așteptat adunarea. Nu ar fi trădat niciodată legile Bagaudiei și, oricum, ar fi venit personal. Sebastianus îl încolți pe prizonier: — Deci? Spune ori îl las pe tovarășul meu să te ardă cum voiai tu să ne arzi pe noi. Aruncându-i o ultimă privire îngrijorată lui Metronius, bagaudul se hotărî. — A fost ideea lui, răspunse, arătând înspre trupul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
fericit pentru insomniile datorate înțepăturilor de țânțari în locul celor provocate de fumul de pucioasă, care-i producea vărsături și migrene rebele. Dar nu era după voia lui. Trebuia să suporte totul fără să crâcnească, mai ales după ce în mintea sa încolți bănuiala că anume pe el îl afumă și că de el, nu de țânțari, vrea să scape Carol prin această brutală tortură. Când observă efectul malefic pe care îl avea metoda sa asupra lui Filip, Carol dublă și apoi triplă
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
pendulate, de du-te-vino, sau complet dezordonate. Fierătăniile zumzăiau, țăcăneau, plescăiau, clipoceau, pulsau și fremătau ca niște jivine ciudate. Cu siguranță, erau o lucrare a diavolului și a discipolului său care mi-a fost bunic. Brusc, în creierul înfierbântat, mi-a încolțit o bănuială cruntă. De unde luau viață aceste bizare creaturi? Probabil că din jurul lor. Poate că moartea violentă și nenorocită a părinților, a soției, a băiatului și chiar a bunicului însuși s-au produs pentru a permite un transfer straniu de
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
în minte spusele lui Seymour -sau, dacă-i pe așa, nici chiar pe Seymour însuși. Ceea ce mă frapase sau îmi paralizase voința a fost realizarea subită a faptului că Seymour era bicicleta mea Davega. Am așteptat toată viața să-mi încolțească cea mai firavă pornire, ca să nu mai vorbesc de actul în consecință, de a renunța la o bicicletă Davega. Mă grăbesc să explic: Când Seymour și cu mine aveam, respectiv, cincisprezece și treisprezece ani, am ieșit într-o seară din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2217_a_3542]
-
a merge acasă - indiferent cum se distra - lua taxiuri fără greș. Și le permitea. Dar acum domnul Sammler se uita În jos la umărul său, cel mai Înalt om din autobuz, În afară de hoț. Văzu că pe banca lungă din spate Încolțise pe cineva. Înclinat vajnic, spatele lat Îi ascundea victima de ceilalți pasageri. Numai Sammler, din cauza Înălțimii lui, vedea. Nici un motiv să fii recunoscător Înălțimii sau vederii. Omul Încolțit era bătrân, slab; ochi betegi, lăcrimând de teroare; gene albe, pleoape roșii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
muierea aia. O știu pe Angela mea. Și pe Wallace!“ Sammler la Început nu Înțelesese ce Însemna un anevrism; auzise de la Angela că Gruner era la spital pentru o operație la gât. A doua zi după ce hoțul de buzunare Îl Încolțise, se duse În East Side să-l viziteze pe Gruner. Îl găsi cu gâtul bandajat. — Ei, unchiule Sammler? Elya - ce mai faci? Arăți binișor. Și bătrânul, Întinzându-și brațul lung sub el, netezind dedesubtul trenciului, Îndoindu-și picioarele subțiri, se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
Îl lua la nevoie dintr-un cui bătut În peretele de cărămidă al pivniței. Serios acum, Shula e prea proastă. M-am săturat. Am fost prea indulgent cu ea. Mă simt Îngrozitor de prost. Să fiu tatăl unei femei nebune care Încolțește un nefericit de indian. Ai vorbit cu Rodriguez? — Shula a fost. — A. — Doctorul Lal a primit un raport de la detectivul care i-a făcut azi o vizită la prânz. Cred că tipul a amenințat-o. — După cum mă temeam. — A spus
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
Sue. I-am oferit un rezumat. Când am terminat, Sheba râdea. — Doamne, dar ești chiar curajoasă. A înnebunit de furie? — În felul lui nesărat, arțăgos, da. Ea a râs din nou. — E un mare idiot, nu? Zilele trecute m-a încolțit în grădina directorului și mi-a cerut părerea cu privire la florile lui de primăvară. Cred că arătau mai degrabă jalnic - șirurile alea nesfârșite de lalele - dar mă tem că n-am fost la fel de curajoasă ca tine. Am zis că toate sunt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2321_a_3646]
-
sigur: poemul a fost ciopârțit de secure. versuri-schije străpung inima haosului; tăcerea sângerează; între noi un drum fragmentat de reproșuri. ar trebui să remodelăm poemul-mi-ai spus, să-l facem în formă de ploaie. cuvintele-cuibărite în pământul însetoșat, vor încolți; semnele zodiacale-înscrise pe alba pagină, vor modifica universul, și așa, vârful peniței deschizând frontierele, drumuri, bulevarde, poduri, va trasa. privind harta, ne vom întâlni... goblen cu fir de mătase goblen cu fir de mătase fata cu mandolină acorduri de septembrie
Confluenţe poetice. Antologie de poezie by Relu Coţofană () [Corola-publishinghouse/Imaginative/271_a_1216]