1,423 matches
-
pahare, fata la oprit delicat și a făcut un „nu” din cap. Apoi a mers la frigider și a indicat o sticlă În care avea să afle că era ceai de mentă, băutura răcoritoare tradițională În Maroc. Ștefan rămas tot Încurcat, privi direct pe oaspetele său feminin, care a zâmbit, s-a apropiat de pat, a stins lumina și a Început Încet-Încet să se dezbrace la modul foarte natural, timp În care și-a scos la iveală un corp perfect, părul
Învierea pământeană by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1269_a_1901]
-
am uitat la bilete, sunt on- sale. Jumătate de preț. - Nu pot, am de predat asignamentul. - Imediat după ce îl predai. Tot nu faci nimic în timpul săptămânii. Ne întoarcem vineri seară. - Mai vedem... - Trebuie să le spun, nu-i pot ține încurcați. - Offf! De ce nu mergi singur? - Nu știu dacă iau jobul. Vreau să fiu cu tine. Să ne plimbăm prin Vancouver, prin Victoria, prin Seattle. Să avem o vacanță împreună, chiar si numai câteva zile! Nu am mai fost undeva împreună
Taraba cu vise by Sava Nick () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91662_a_92378]
-
în State? Orașul e frumos, ne luăm o casă. Tu găsești ușor de lucru, m-am uitat în ziare. O groaza de oferte de lucru pentru accountants. - Nu vin. - Trebuie să dau un răspuns firmei. Nu îi mai pot ține încurcați. Vor să îmi dea green card... - Faci cum vrei. Eu nu vin. După șapte ani de școală, îmi ajunge. Mă apucă scârba numai când mă gândesc să mă apuc de altă! - Asa nu mai putem trăi, Țușca. A venit vara
Taraba cu vise by Sava Nick () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91662_a_92378]
-
În buimăceală și somn când va Încerca să o rețină și doar niște cuvinte. nesiguranță frică singurătate foame Povestea lui nici ea, nici nimeni altcineva nu au s-o audă vreodată. Nici Întreagă, de la cap la coadă, nici pe sărite, Încurcat, complicat, așa cum o tot povestește Christa. Pentru că, după o viață Întreagă petrecută Între străini, el știe ceva ce ea nu va Învăța niciodată. El știe să tacă. Prin geamul mașinii alunecă măslini firavi și frunzișul lor luminează albicios - la fel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2331_a_3656]
-
explozia de la uzinele BASF. Cofetăria de pe Hauptstrasse a fost Închisă și ea o vreme pentru renovare, toate casele din centru aveau geamurile sparte de suflul exploziei. — Dar cum s-a Întâmplat, de fapt? Cine fusese de vină? — Este o poveste Încurcată, m-ai Întrebat și ți-am mai spus! Procesele și expertizele au ținut ani de zile și până la urmă au fost găsiți vinovați francezii, care interziseseră producția continuă În uzină. Dacă americanii nu ar fi deschis frontiera și nu ar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2331_a_3656]
-
Teme și noțiuni ca: existența, neantul, angoasa, aventura, frica de ceva, uneori metafizic, Jertfa (de seară), metafora din titlul romanului, revin ca niște motive permanente În țesătura creației sale, nu pentru a da culoare, ci pentru a ajuta la deslușirea Încurcatelor probleme ale existenței umane actuale. Alături de tehnica introspecției, pe care o stăpânește cu abilitate, autoarea face și portrete psihologice bine Închegate unor peronaje, fictive sau reale, aduse În scriere. Folosește cu măiestrie arta dialogului, atât cu sine, cât și cu
Jertfă de seară by Valentina Becart () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1137_a_1867]
-
atins doar glonțul care a ricoșat din perete. E o nimica toată. Mai mult o sperietură. Dă-mi un creion și hârtie. Vreau să scriu o declarație până aduci tu poliția. Ea îi aduse tot ce-i ceruse și rămase încurcată în fața lui. Temându-se că o să leșine în prezența ei, Chavel îi spuse blând: —Te-ai liniștit acum? Ți-ai alungat toată ura din suflet? — Da. — Asta e bine, e foarte bine. Din dragostea lui nu mai rămăsese nimic, iar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1859_a_3184]
-
vreau să stau lângă el. Când Ben ajunge la noi eu mă dau jos, încercând să fiu drăguță, delicată și feminină. ― ’ Neața, fetelor, spune el, amândouă arătați foarte bine azi. Nu se referă la mine, e doar politicos, așa că rămân încurcată pe trotuar, iar Ben se uită la mine răbdător, așteptând să mă urc în spate. ― Ben, strigă Geraldine de pe locul șoferului. Nu te superi să stai în spate, nu-i așa? ― A, face Ben. După o pauză, în care îmi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2027_a_3352]
-
mâncare pentru câini. Intrăm înăuntru și ne apropiem de tejghea. ― Bună, spune barmanul, cu ce vă pot servi? ― Jemima? Brad se întoarce către mine. ― Păi... Ce-aș putea comanda, să fie sofisticat? Mă uit dincolo de tejghea, la panou, și rămân încurcată. Au mocca, frappucino, latte - un milion de lucruri de care n-am mai auzit niciodată. ― O să iau un cappucino, spun eu. Brad și tipul de după tejghea se uită ciudat la mine. ― Fără cofeină sau normal? ― Ăăă, normal, vă rog. ― Cât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2027_a_3352]
-
ea? ― Am încercat, dar n-a interesat-o. ― E greu, nu-i așa? Când mă uit acum la tine, îmi vine greu să cred că erai grasă. Oftez și-mi trec degetele prin păr. ― Și mie, spun eu, și râd încurcată. Dar am fost grasă, și știu cât e de groaznic, și acum mă pot vedea așa de bine în Jenny! ― Dar dacă ai încerca s-o ajuți? ― Nu cred c-ar accepta. ― Poate că e una dintre acele persoane care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2027_a_3352]
-
pur și simplu am știut - ai înțelege ce vreau să spun, Rachel - am știut că e încurcată cu Carlos. —Intuiție feminină, am murmurat eu. Deși poate că ar fi fost mai nimerit să spun „nevroze feminine“. — Și era? am întrebat. încurcată cu Carlos? — După ea, era noua lui iubită. M-a pus să intru înăuntru, după care a început să-i scârțâie ceva, în spaniolă, lui Carlos, pentru ca în final să-mi zică „Rămâi la ăia de-un soi cu tine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
-i răspundă. Voia să vadă cât de dispus este comandantul să-l pună la curent cu superstițiile locale. Mai este ceva ce aș vrea să discutăm așa, ca de la bărbat la bărbat. Nu vreau să mă înțelegi greșit, spuse Pop încurcat, e vorba de fiică-mea Ileana. Ce-i cu ea? Știi, orașul nostru este mic. Am stabilit asta adineauri. Tocmai de asta îți și spun, am înțeles că ați luat masa împreună la un local în urmă cu două seri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
tulburi, ce veneau atât din partea turcilor cât și din partea creștinilor, domnița Catrina, uitându-și rangul, îl îmbrățișa pătimaș pe tânărul diac: Cât te am așteptat, Radule! suspină ea dulce, acoperindu-i fața oacheșă cu sărutări. Mai încet, domniță, rosti el încurcat, că nu s-au culcat toți ai casei! Nu-mi pasă de nimeni! Iubirea-i patimă pentru mine! Ba pentru mine-o fi doar pacoste! zise încetișor tânărul, înghesuind fata domnului spre ușa iatacului. Să nu mă uiți, Radule! strigă
Chemarea străbunilor by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/555_a_735]
-
înec la fiecare cuvânt, că-mi dreg glasul sugrumat de emoții, că vreau să spun și eu câte ceva dar că totul mi se părea atât de lipsit de importanță încât în final, scârțâiam câteva vocale din gât sau doar tușeam încurcat. Nu mai vedeam nimic în jur și nu mai auzeam decât glasul ei. Mă privea în ochi, iar eu, neputând suporta contactul direct, îmi aplecam capul, așteptând cu teamă să mi se dezlege un șiret la papuci. Posibil să mă
Anonim pe ringul adolescenţei by Liviu Miron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/252_a_500]
-
cu petrol sau cu lapte, câțiva își făceau veacul surpați de necaz la birturile „Dezrobirea“ și „Calul bălan“. Iar unii pur și simplu nu mai erau: muriseră, fugiseră în străinătate sau plecaseră de-acasă pentru că erau încurcați cu drăguțe. Despre încurcatul ăstora îmi închipuiam o prostie cât mine de mare: credeam că domnul Rusu, de pildă, sau domnul Teltsch fugăresc toată ziulica niște domnișoare blonde, cu părul ondulat și ochi albaștri, printr-un fel de labirint încâlcit, ca în Parcul Pionierilor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2262_a_3587]
-
chinezească sau românească, deși la fel de proastă. Cât despre deodorantele 8X4, Rexona sau Fa, le puteai bănui adevărata importanță mai ales în gărzile de noapte, când, după ce sunai îndelung chirurgul și strigai scurt asistenta, apăreau într-un târziu împreună transpirați, el încurcat, ea roșie, alergând spre sterilizare după truse și lăsând în urmă o lungă dâră de miros mai occidental... Alergam la rândul meu spre farmacie, deși, într-un fel, eram o privilegiată a sistemului. Maică-mea lucra în comerțul socialist, în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2262_a_3587]
-
în mare curăție și în rugăciune, după chipul îngerilor”. Păi, cum vine asta? se întrebă cu voce tare Mihaela. Călugăria asta este o meserie? Dau examen sau... cum îi trimite Fecioara Maria aici? Mă depășește această treabă, răspunse Andrei, puțin încurcat, dar ar fi un răspuns, continuă el după o foarte scurtă pauză.... Am înțeles de la tata și de acolo, după predica ținută de un preot român, că este foarte greu să duci o viață monahală. Nu este vorba de o
Captiv pe tărâmul copilăriei by Marian Malciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/630_a_1234]
-
nu mi-a răspuns. A trecut furioasă pe lângă mine, aproape fugind, și s-a închis în camera ei. M-am uitat lung în urmă. "Nesuferita! Nu știe să se stăpînească." Am mai întîlnit-o și altă dată, tot acasă. Părea foarte încurcată; ar fi vrut să se întoarcă din drum (a avut o ezitare), dar nu s-a întors. Când a trecut pe lângă mine, m-am prefăcut că n-o văd. La ce bun să-i mai dau bună ziua când ea nici
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]
-
femeie bătrână? De atâția ani de când a dus-o Singurătatea pe acele meleaguri. -Văd că nu știi ce este esențial. -Spune, despre ce e vorba? -Oricine pătrunde pe acel tărâm, devine nemuritor. Deci nu avea cum să îmbătrânească. -Sunt tare încurcat ... -Nu ai o altă soluție, în acea direcție este soarta ta. -Nu știu cât de departe este acest tărâm, nu știu dacă m-aș descurca, nu știu ce surprize mă așteaptă. -Stai mai întâi să verificăm în ce direcție a lumii trebuie
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
ai ajuns aici? -Așa, de unul singur. Încearcă numai și te convinge, i-a zis Stup după ce a primit îndemnul lui Căiță să-l provoace. -Și ce cauți pe tărâmul meu? l-a întrebat Dardailă. -Pe Fata pustiului, a răspuns încurcat Stup.. Când a auzit Dardailă că a pomenit de Fata pustiului s-a făcut foc. Și-a ridicat amândouă capetele, ochii i-au ieșit din orbite și s-a năpustit asupra lui Stup. Acesta s-a ferit cu ajutorul nevăzut al
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
ar trebui să treci pe acolo. Ea îl împinse spre ușa prin care dispăruse Enro, dar Gosseyn avea din nou comenzile. O reținu. Fusese frapat de numele ei. - Există vreo legătură, zise, între această Nirenă și vechea capitală Nirena? Păru încurcată. - Adineauri leșinai și acum pui niște întrebări inteligente. Caracterul dumitale este mai complex decât ar sugera-o înfățișarea. Ei, dar acum, grăbește-te. Trebuie. - Ce sugerează înfățișarea mea? întrebă Gosseyn. Ochii reci și gri îl studiau. - Dumneata ai vrut-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85126_a_85913]
-
să facă pe cocheta cu servitorii masculi. Reveni la Yanar și se hotărî. Irevocabil, fără apel, fără prietenie. Se apropie de el, încet, atent să nu facă zgomot. Prezicătorul își ridică ochii și-l văzu că se apropia. Se foia, încurcat, în fotoliu, dar rămase la locul lui. Părea nefericit. Gosseyn consideră că era semn bun. Cu excepția celor care se aflaseră în contact cu Discipolul, nici unul dintre acești prezicători, nu cunoștea tensiunea penibilă născută din imposibilitatea de a scruta viitorul în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85126_a_85913]
-
umane păstrează o afecțiune trainică pentru locurile de baștină. Dincolo de reușitele lui Enro, de învelișul acestui om ale cărui cuvinte erau lege pentru nouă sute de mii de nave de război se ascundeau toate reacțiile unui sistem nervos uman. Atât de încurcate erau în anumite cazuri, încât abia puteau fi identificate ca umane. Totuși, acest om fusese un copil, un copil născut pe Gorgzid. Și atât de tare era această legătură încât această planetă ajunsese capitala Celui Mai Mare Imperiu. Un om
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85126_a_85913]
-
iarnă întreagă, explicațiile asupra caracterului și a aspectului Irinei se rezolvaseră de îndată. Nu mai aveam curiozități. Dudu și Maia nu mă mai interesau. Tot grupul mi se clarificase de îndată ce cunoșteam bine o parte din el. Eram, de fapt, foarte încurcat, neîncrezător într-o legătură definitivă. În schimb, îmi pierdeam timpul și-mi limitam inutil probabilitățile de succes pentru mai târziu. Crezîndu-mă "aranjat" nimeni nu s-ar mai fi gândit la mine. Se făceau și glume, iar camarazii mei - mi se
O moarte care nu dovedește nimic. Ioana by Anton Holban [Corola-publishinghouse/Imaginative/295595_a_296924]
-
și a singurătății, sub stele și lună, printre umbrele mișcătoare ale vreunui copac, abia vorbind, apropiați, coborâm spre mare. Doctorul Petroff nu ne inspiră nici o încredere. De câte ori vine, așteptăm cu emoție decizia lui, dar totdeauna spune cuvinte neho-tărîte, se arată încurcat, ca și cum ar fi și el un simplu om, fără cunoștințe medicale. Asta nu-l împiedecă să-și încaseze în fiecare zi taxa. Un tinerel, dar ursuz, încruntat, impresie de prost, cu niște haine cenușii care îl fac și mai sumbru
O moarte care nu dovedește nimic. Ioana by Anton Holban [Corola-publishinghouse/Imaginative/295595_a_296924]