2,093 matches
-
simțul măsurii și al compromisului, cu recunoașterea limitelor puterii fiecăruia, limite a căror pierdere este încărcată de primejdii ce stau să vină. În plus, în starea lor normală, mulțimile etalează toate caracterele absurde și smintite pe care indivizii le manifestă îndeobște în starea anormală de nebunie. Ele au atîtea în comun cu "pensionarii azilelor noastre"241, încît atunci cînd le vedem acționînd în timpul revoluțiilor, al mișcărilor de stradă, cînd le vedem rostogolindu-se la cel mai mărunt zvon, eroice sau panicate
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
peste umărul celuilalt. Va trebui să mă întorc eu însumi la elementar și la dificila muncă de analiză turnată în tiparele unui limbaj comun tuturor oamenilor. Va trebui să conserv simplitatea conceptelor și să afirm în mod tranșant ceea ce e îndeobște înecat în efluvii artistice. Pentru că psihologia mulțimilor, atît cea a lui Freud, cît și a precursorilor lui, e în continuare ignorată. Sîntem, în continuare, sclavii celei mai teribile neîncrederi. Doar pe calea elementarului și a familiarului vom izbuti să o
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
medicul sau psihologul. Și în această relație, ca în toate celelalte de altfel, el e cel care permite stabilirea unei legături sociale. II Pentru a înțelege intervenția libidoului, ar trebui să ne plasăm într-un context științific precis. Se admite îndeobște că omul este, prin chiar esența lui, o ființă socială. I se atribuie o tendință naturală de a se reuni cu alți oameni pentru a-și satisface trebuințele, pentru a munci, pentru a crea. Dar psihologia mulțimilor nu vede astfel
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
puterea asupra maselor. 445 S. Freud, Massenppychologie und ich-Analyse, ed. cit., p. 115. 446 G. Tarde, L'Opinion et la Foule, ed. cit., p. 111. 447 Freud, Essais de psychanalyse, ed. cit., p. 173. 448 Ibidem. p. 165. 449 Utilizată îndeobște într-un sens vag, expresia "hipnotizarea maselor" este luată de Freud în serios iar modurile de comportament ale maselor, analoge cu hipnoza, sînt dezvoltate pornind de la comportamentul instinctual al celor care se unesc întru mulțime. Prin acest unghi, teoria lui
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
contractus, ci categorii de raporturi cu elemente de extraneitate pentru care lex causae se determină de principiu după alte reguli conflictuale decât cele puse de Convenție, așa încât ele sunt întrutotul firești. Astfel, chestiunile privind capacitatea părților și efectul incapacității țin îndeobște de statutul personal/organic, lex causae fiind pentru ele, după caz, lex personalis sau lex societatis, chiar dacă determinată după criterii diferite în diverse sisteme de drept internațional privat cetățenie/domiciliu, respectiv sediu social real/locul înregistrării sau incorporării. O excepție
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
exigența editorului (și, deopotrivă, excelența propriei lui scriituri). Deschizând cartea și începând s-o citesc, am avut revelația unei gândiri proaspete, trăite cu adevărat (altfel spus: autentice), exercitându-se într-o zonă - aceea a Teologiei - în care asumarea tradiției echivalează îndeobște cu preluarea întocmai a unor formulări înghețate într-o terminologie vetustă, incapabilă să mai transmită cititorului vremii de azi un înțeles cu adevărat viu. Ei bine, ceea ce m-a impresionat cel mai mult citind textele tânărului teolog a fost ortodoxia
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
niște pietre azvîrlite, fac unde tot mai mari. [...] Această Împletire de plante și imagini se continuă și În somnul subteran”. Asemenea fragmente programatice sînt Însă doar cristalizări de moment ale acelui „unic aspect” pe care poemul În proză Îl epuizează Îndeobște, realizînd o deplină unitate tematico-stilistică a textului. În Act de prezență putem identifica o atare unitate În persistența aproape unicei obsesii care este pentru Voronca actul scrisului, „sărbătoarea poemului”, ca transfigurare a realității cotidiene, În replică la perspectiva prozaic-pozitivistă asupra
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
călăuzitor conceptul de mimesis, reinterpretat în sensul mai larg de imaginar imitativ. 1.1 Moștenirea greacă. Conceptul platonic de mimesistc "1.1 Moștenirea greacă. Conceptul platonic de mimesis" Ceea ce ne propunem, pentru început, este o rapidă sistematizare a unor date îndeobște cunoscute, cu privire la termenul care, începând cu antichitatea greacă a fost folosit pentru a desemna raporturile dintre literatură și realitate. Interesant ni se pare mai cu seamă modul în care mimesis-ul a fost înțeles și interpretat de la un gânditor la altul
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
care, într-un eseu din 19782, remarca dificultățile ce se ivesc ori de câte ori opoziția natură/convenție este adusă în discuție. Printre argumentele împotriva tezei arbitrarului reprezentării el menționează o opinie a lui N. Goodman, care intră oarecum în contrast cu punctele de vedere îndeobște cunoscute ale autorului Limbajelor artei : „nu am spus niciodată că reprezentarea ar fi guvernată exclusiv de convenții”3. Așadar, inversând perspectiva, putem porni deopotrivă de la primatul referinței și al reprezentării cărora li se subordonează convențiile și tehnicile discursive. Impasul poate
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
íáăíțñéóéò) și, implicit, a relației celei dintâi cu lumea. Celelalte concepte - adeseori ignorate de critici și teoreticieni și asupra cărora se insistă în Anatomie, sunt mythos-ul (intriga sau subiectul) și dianoia (ideea, intenția sau tema). În privința celui dintâi, se cunoaște, îndeobște, faptul că Aristotel îl definea drept înlănțuire a evenimentelor sau a faptelor, considerându-l mai mult sau mai puțin sinonim cu compoziția prin intermediul căreia se realizează unificarea într-o intrigă lineară și într-o succesiune temporală. Frye, înclinând balanța către
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
conceptul oferă, la rigoare, o soluție sui-generis de reconciliere între tentația repezentării iconice a realității și seducția metaliteraturii. 2.LIMBAJUL POETIC ȘI DINAMICA GENURILOR LITERARE (RECATEGORIZARE SAU HIBRIDIZARE?)tc "2.LIMBAJUL POETIC ȘI DINAMICA GENURILOR LITERARE (RECATEGORIZARE SAU HIBRIDIZARE?)" După cum îndeobște se cunoaște, unul dintre aspectele fundamentale ale literaturii contemporane constă în tendința de a „renegocia” clasificarea propusă de teoria literară tradițională, în genuri și specii delimitate cu precizie. Faptul nu este de natură să ne surprindă, dacă ne gândim că
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
Cuvinte potrivite), autorul a mizat din plin pe un anumit „proteism material” și pe o retorică a accesibilității, care pot fi interpretate ca tot atâtea strategii de subminare a modernismului din interior. În legătură cu Florile de mucigai trebuie amintite câteva aspecte, îndeobște cunoscute, edificatoare pentru orientarea antipoetică și antilirică a poemelor reunite sub acest titlu. În primul rând, nu poate trece neobservată tendința scriitorului de a valorifica resursele expresive ale limbajului curent, adeseori banal, uneori argotic, tentație ce se asociază cu renunțarea
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
adevărului unic, netrucat 327. 4.6 Excepții care confirmă regula (paranteză despre generația ’60)tc "4.6 Excepții care confirmă regula (paranteză despre generația ’60)" În legătură cu direcția neomodernistă din poezia românească a deceniului șase, vom repeta, inevitabil, anumite adevăruri care îndeobște se cunosc. Esențială pentru această perioadă a fost considerată redescoperirea lirismului, a ideii de poezie lirică, a individualității creatoare ș.a.m.d., după aberația poeziei propagandistice a primelor decenii postbelice. Este greu așadar să înțelegem exact specificul acestei literaturi și
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
fi acesta de ostil față de imperativele referențialității și ale sensurilor tranzitive 343. Cred că acest tip de atitudine caracterizează cel mai bine curentul principal al generației (chiar dacă nu toți scriitorii implicați au conștientizat de la început acest lucru). Dacă, așa cum este îndeobște acceptat, conștiința critică și, implicit, cea teoretică aduc, vrând nevrând, cu ele obsesia referințelor ultime, dorința de a reduce totul la un referent stabil, nu este mai puțin adevărat că în cazul autorilor de care ne ocupăm, acest referent stabil
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
se poate face este aceea că textul își propune (așa cum pare să sugereze și titlul) să creioneze și, simultan, să discrediteze ironic un anumit tip de „atmosferă”. Este vorba, desigur, de aceea „lăuntrică”, poate într-o oarecare măsură artificială, considerată îndeobște drept cadrul prin excelență propice izvodirii închipuirilor. Intenția ironic-subversivă este evidentă încă din primul vers, în care ni se spune că „mopete s-a instalat într-o seară comod” (la marginea focului, ca în Pastelurile lui Alecsandri și ca în
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
s-a discutat pe larg de vădita înclinație a lui Marin Sorescu spre „sfidarea lirismului modern, care elimină epicul, anecdoticul și abstractizează, de regulă, simbolurile”398. Nu vom insista foarte mult asupra acestor apecte, întrucât riscăm să repetăm anumite lucruri îndeobște cunoscute, însă nu ar fi cu totul lipsit de interes să ne întrebăm dacă textele adunate în La Lilieci nu se dovedeau, la momentul apariției lor, subversive și din alt punct de vedere, și anume față de realitatea epocii ceaușiste, distorsionată
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
îndepărtate (la urma urmelor romanul Tristram Shandy, al lui Sterne nu ar putea fi socotit o scriere tot la fel de reprezentativă pentru postmodernism ca și Variete pe apă al lui John Barth?). Însă în chestiunile referitoare la reprezentare, câteva ipoteze catalogate îndeobște drept postmoderniste mi s-au părut de un real folos (de pildă întrepătrunderea dintre preocuparea pentru real și scepticismul legat de reprezentarea acestuia, recuperarea mimesis-ului dintr-o perspectivă „slabă” etc.). Înțeles de unii teoreticieni ca un fel de modernism îmblânzit
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
Inferența de la datele exterioare (inclusiv comportamentul verbal) la cele interioare nu este simplă și fără riscuri. Însă ea se poate realiza, și nu doar prin interacțiuni intensive, de mare profunzime (interviuri clinice), ci și prin chestionare standardizate, așa cum se întâmplă îndeobște în cazul anchetelor și sondajelor. După cum am spus în primul paragraf al acestui capitol și cum o vom presupune de-a lungul întregii lucrări de față, chestionarea indivizilor ca metodă științifică se bazează tocmai pe premisa subiectivității și intenționalității umane
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
Schimbarea de atitudini (și opinii) și rezistența la schimbaretc "6.4. Schimbarea de atitudini (și opinii) și rezistența la schimbare" Reamintind faptul că opiniile sunt mai de suprafață și mai schimbătoare decât atitudinile, din mai multe motive - inclusiv acela că îndeobște studiile experimentale și corelaționale asimilează răspunsurile atitudinale cu cele opinionale -, în contextul de față, vomechivala și noi atitudinea cu opinia, așa cum am făcut-o, de altfel, și în secțiunea precedentă. Iar în ceea ce privește factorii și mecanismele schimbării, vom stărui asupra celor
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
pe o scală ordinală; b) chiar când se referă la trăsături de personalitate sau atitudini, există o grilă interpretativă standard, ce nu se oprește la a spune doar că atâția la sută au declarat așa, atâția altfel, cum se întâmplă îndeobște la chestionare; c) cum sugeram, s-au dezvoltat o serie de instrumente de culegere a datelor care, ca grad de elaborare, rigoare (validitate, fidelitate și, eventual, etalonare), se situează între testul propriu-zis și chestionarul obișnuit (vezi și „Validitatea și fidelitatea
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
domeniul studierii valorilor și mentalității - Inglehart, 1997), unde se pune problema gravă a traducerii și a înțelesurilor comune la subiecți, și necesitatea, cu avantajele ei, de a construi chestionare într-un timp relativ scurt, în funcție de nevoi și populații specifice. Este îndeobște cazul sondajelor de opinie politică. Încercând o concluzie, întrucât testul se folosește și în cadrul experimentului, iar pe de altă parte folosește procedee riguroase de grupare și ierarhizare a itemilor, la rigoare, el poate fi privit ca o metodă de sine
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
oră. Citindu-i pe Valéry, Paulhan, Bachelard, Jean Pierre Richard și mai ales pe Roland Barthes și Denis de Rougemont, Eugen Simion se ocupă de poeții Întemeietori - Văcăreștii, CÎrlova, Ion Heliade-Rădulescu, Grigore Alexandresu, Bolintineanu, Alecsandri, Conachi, Pann. Unor autori considerați Îndeobște fără secrete li se surprinde ambiguitatea discursului, li se caută figura (retorică sau poetică), li se compune peisajul caracteristic. Pagini Îngălbenite și chiar prăfuite sînt trecute prin filtrul unor „lecturi noi”. „Dimineața” este În cartea lui Eugen Simion Într-adevăr
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
taică-su. N-o încercase niciodată. Nici măcar nu știa dacă e sau nu încuiată. Maca habar n-avea cum să se împartă între Mama Pământ și Tatăl Ceresc. Dacă privea în sus, către balcoanele coșcovite, coperite cu gratii și geamuri îndeobște murdare și sparte, era în pericol să cadă în vreo groapă mocirloasă ori să se împiedice în vreun morman de origine incertă. Iar dacă privea în jos, tupilându-se ori sărind, cu mersul piticului ori pasul gigantului, după cum arătau formele
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
de la sfârșitul secolului precedent și care s-a consolidat treptat după 1900, nu se întîlnește nici o cocioabă. Locatarii aparțin unei burghezii mijlocii, care s-a strâns aici fără a dizloca pe alții, și locuințele, deși nu aspiră la somptuozitate, sunt îndeobște suficiente și confortabile, cu toate că obligate la un spațiu relativ restrâns. Nici un imobil nu poartă pecetea marelui stil. Ridicate de constructori sau de arhitecți de mâna a doua, ele sunt de cea mai variată arhitectură, imitații ale manierei Mincu, stil Secession
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
venea cu o coală de hârtie desfăcută și cu un creion. . - Pune piciorul aici! . - Ce vrei să faci? Ai căzut la practici magice? . - Nu te mișca! Cu creionul, Erminia, îngenunchind, descria conturul ghetei. - Într-adevăr, ai piciorul foarte mic. - Omul îndeobște, fiind un cerebral, își diminuează, caspeță, din ce în ce membrele. Numai cangurului îi cresc enorm picioarele de dindărăt și coada, în formă de trepied. Maimuța, dimpotrivă, agățîndu-se de pomi, are brațele mai mari. Omul nu mai are nevoie de
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]