1,233 matches
-
bunătate, și nu i-ai părăsit, 18. nici chiar atunci cînd și-au făcut un vițel turnat, și au zis: "Iată, Dumnezeul tău care te-a scos din Egipt!" Și s-au dedat la mari ocări față de Tine. 19. În îndurarea Ta fără margini, nu i-ai părăsit în pustie, și stîlpul de nor n-a încetat să-i călăuzească ziua pe drum, nici stîlpul de foc să le lumineze noaptea drumul, pe care aveau să-l urmeze. 20. Le-ai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85121_a_85908]
-
s-au dedat la mari ocări față de Tine. 27. Atunci i-ai lăsat în mîinile vrăjmașilor lor, care i-au apăsat. Dar, în vremea necazului lor, au strigat către Tine; și Tu i-ai auzit de la înălțimea cerurilor; și, în îndurarea Ta cea mare le-ai dat izbăvitori care i-au scăpat din mîinile vrăjmașilor lor. 28. Cînd au avut odihnă, au început iarăși să facă rău înaintea Ta. Atunci i-ai lăsat în mîinile vrăjmașilor lor care i-au stăpînit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85121_a_85908]
-
odihnă, au început iarăși să facă rău înaintea Ta. Atunci i-ai lăsat în mîinile vrăjmașilor lor care i-au stăpînit. Dar, din nou au strigat către Tine, și Tu i-ai auzit de la înălțimea cerurilor, și, în marea Ta îndurare, i-ai izbăvit de mai multe ori. 29. I-ai rugat fierbinte să se întoarcă la Legea Ta; dar ei au stăruit în îngîmfarea lor, n-au ascultat de poruncile Tale, au păcătuit împotriva orînduirilor Tale, care fac viu pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85121_a_85908]
-
și n-au ascultat. 30. I-ai îngăduit astfel mulți ani, le-a dat înștiințări prin Duhul tău, prin prooroci, și tot n-au luat aminte. Atunci i-ai dat în mîinile unor popoare străine. 31. Dar, în marea Ta îndurare, nu i-ai nimicit, și nu i-ai părăsit, căci Tu ești un Dumnezeu milostiv și îndurător. 32. Și acum, Dumnezeul nostru, Dumnezeule mare, puternic și înfricoșat, Tu care Îți ții legămîntul Tău de îndurare, nu privi ca puțin lucru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85121_a_85908]
-
31. Dar, în marea Ta îndurare, nu i-ai nimicit, și nu i-ai părăsit, căci Tu ești un Dumnezeu milostiv și îndurător. 32. Și acum, Dumnezeul nostru, Dumnezeule mare, puternic și înfricoșat, Tu care Îți ții legămîntul Tău de îndurare, nu privi ca puțin lucru toate suferințele prin care am trecut noi, împărații noștri, căpeteniile noastre, preoții noștri, proorocii noștri, părinții noștri și tot poporul Tău din vremea împăraților Asiriei pînă în ziua de azi. 33. Tu ai fost drept
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85121_a_85908]
-
n-au mai venit în timpul Sabatului. 22. Am poruncit și Leviților să se curățească, și să vină să păzească porțile, ca să sfințească ziua Sabatului. Adu-Ți aminte de mine, Dumnezeule, și pentru aceste lucruri, și ocrotește-mă după marea Ta îndurare! 23. Tot pe vremea aceea, am văzut pe niște Iudei, care își luaseră neveste Așdodiene, Amonite și Moabite. 24. Jumătate din fiii lor vorbeau limba Așdodiană, și nu știau să vorbească limba evreiască; nu cunoșteau decît limba cutărui sau cutărui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85121_a_85908]
-
țarului. Într-adevăr, în preambulul diplomei se spune foarte clar că domnitorul „ne-a declarat în scris și înclinația sa, dorind așadar să fie sub protecția Măriei Noastre țariene împreună cu toata țara și neamul moldovenilor”, și că „îl primim cu îndurare pe acest principe sub ocrotirea noastră”. Diploma, de la un capăt la altul, vădește un remarcabil efort al domnitorului pentru salvgardarea individualității țării, pentru evitarea impreciziilor, învederează nevoia Moldovei „de a-și asigura starea sa împotriva unor viitoare încălcări”. Aceste precauțiuni
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
departe cu îndrăzneala, tânărul propune un bizar concurs de frumusețe. Ca toți "bon-viveurii din la Belle Époque, așezată sub semnul veșmintelor foșnitoare și al ciorapilor negri, jubilează când vede piciorul unei doamne, își pierde capul zărind o gleznă și cere îndurare când privirea îi alunecă pe o gambă"40. Așadar, Paul de Cassagnac le așează în fața lui pe cele cinci doamne mascate și le cere să-și descopere picioarele. Le admiră, le compară și acordă premiul întâi, cum era de așteptat
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
se declanșează atunci cînd subiectul se gîndește la o astfel de situație. DSM-IV este mai precis în prezentarea aspectelor principale: mai întîi, atacurile de panică în sine reprezintă un motiv de îngrijorare sau alienare; apoi, ele duc la evitarea sau îndurarea unor situații din care pare să nu existe scăpare ori salvare. Fobiile specifice sînt definite drept temeri exagerate sau nejustificate de anumite obiecte ori situații. DSM-IV precizează că acestea ar trebui să afecteze viața sau activitatea persoanei. Fobia socială ASPECTE
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
Din aceste trăsături adesea calificate drept feminine, am tras o concluzie nu foarte agreată: mulțimea este femeie. Caracterul ei așa-zis emotiv și capricios, lunatic și schimbător, o pregătește pentru sugestie, la fel cum pasivitatea, tradiționala ei supunere, capacitatea de îndurare o pregătesc pentru devoțiune. Le Bon nici măcar nu a fost nevoit să inventeze asimilarea eternului feminin cu eternul colectiv. Mulțimile Revoluției franceze au fost cît se poate de feminine. Faimoasele precupețe flecare au bîntuit multă vreme coșmarurile conducătorilor revoluționarilor. Napoleon
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
pentru ca prin victorie să-i poți constrânge pe cei care îi înfrângi de utilitatea păcii, deoarece, după cum cel care se răzvrătește și opune rezistență are parte de violență, tot astfel, celui care se supune ori este învins, i se cuvine îndurarea, mai ales dacă nu se teme de tulburarea păcii. Luptătorii care se inspiră din legea Evangheliei sunt soldați cu adevărat ideali, iar națiunea care îi are, una cu adevărat fericită. În apărarea instituțiilor patriei și a pământului propriu, acești soldați
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
de factură orientală, fie că avem de-a face cu un eroism exterior, de factură combativă, caracteristic mentalității și culturii occidentale. În cazul acesta, se disting două atitudini psihologice și morale net individualizate: aă o atitudine de opoziție pasivă, de Îndurare tăcută, percepută ca o experiență de trăire interioară a răului; bă o atitudine de opoziție activă, de respingere și refuz, care se manifestă ca o luptă sau ca o confruntare exterioară directă cu răul. Toate Încercările de a evita sau
[Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
acesta nu este neapărat o „practică generală”. „[...Ă când apar problemele maritale, intervențiile din afară sunt puternic descurajate, pentru că pot produce rușine, dezonoare familiei. În multe culturi asiatice, suferința și perseverența sunt percepute drept virtuți. Femeilor li se va recunoaște îndurarea anumitor greutăți, ele fiind descurajate să discute problemele de familie” cu persoane străine, atunci când acestea apar (Yoshioka et al., 2001, p. 902). Abuzul exercitat față de persoanele în vârstă din familie a atras de mult atenția cercetătorilor. Abuzul îndreptat împotriva copiilor
[Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
câmpul de luptă administrativ, pentru Autoritate, pentru Principii și pentru lege, care nu admit ca interesul particular să treacă peste funcțiunea publică, chiar din partea acelora care conduc carul societății. Judecătorii noștri vor ști că voind să se laude cu o îndurare prostească vor viola legea justiției, care a fost întocmită pentru a întări pe oameni pedepsind greșelile, și nu pentru ca judecătorul să-și arate bunătatea sufletească. Este îngăduit să se facă dovada acestor calități în viața particulară, însă nu pe terenul
„Protocoalele” Înţelepţilor Sionului by Unknown () [Corola-publishinghouse/Science/852_a_1577]
-
plină de păcate, iar Dumnezeu e milostiv. Obiectivul vorbește despre condamnarea și suferințele avute. Urmează apoi spovedania lui M., care se plânge de greutățile ei sufletești și de invidia oamenilor, însă părintele o încurajează în mod mistic, prin rugăciuni și îndurare. M. se plânge că uneori uită că trebuie să se mai roage; fiind obosită, seara adoarme. Apoi, domnul părinte spune o rugăciune, iar obiectivul și familia îl ascultă.” Mănăstirile din regiunea Iași și personalul monahal În data de 06.12
[Corola-publishinghouse/Science/2229_a_3554]
-
are la dispoziție o perioadă de timp de etalare a semnalelor de supunere, deci de acceptare a înfrângerii. Registrul de manifestări care semnalează acceptarea înfrângerii s-a construit pe neajutorarea specifică vârstei copilăriei, deoarece adoptarea acestui tip de comportamente solicită îndurare și ajutor: Omul dispune de o serie de semnale de liniștire care inhibă agresivitatea și activează comportamentul de ajutorare. În această categorie intră plânsul, văietatul, lăsarea capului în jos, smiorcăitul, zâmbetul prietenos, precum și alte mișcări expresive ale disponibilității la contact
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
obsedantă a volumelor de versuri propriu-zise: Poezia (1983) - alcătuit din definiții ale poeziei, urmate de poeme, Pasărea Phoenix și În adâncile fântâni ale mării. Un spirit riguros, sever (dar nu uscat) disciplinează expresia tragică a sentimentului azvârlirii în lume: „Coboare îndurare / În lumea pieirii / Peste veacul făptuirii, / Peste tot ce este / Greul de a fi”. Activitatea de exeget afirmă programatic supunerea la text (implicit polemic față de tendințele de deconstruire subiectivă a acestuia), supunere susținută de o mare erudiție și ajungând adesea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286486_a_287815]
-
favoare făcută de către o autoritate recunoscută; r. 25 : „Cal bătrân să învețe la umblat” încercarea tardivă a unora de a realiza o acțiune ce necesita plasarea într-un context temporal anterior momentului vorbirii. 17 p. 198, r. 17 : „respectuos chem îndurarea domniei voastre.” solicitarea respectuoasă a sprijinului competent al unei persoane stimate. 18 r. 27 29 : „ceea ce vă lasă inima să dați cu împrumutare lui Dumnezeu puteți trimite” privirea binefacerii din perspectivă religioasă, drept faptă bună ce se va întoarce la
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
-le î.C. sau probabil deja de epoca postexilică. Firește, și în acest caz există tendința de a retro-data conceptul: „[Yhwh] a încheiat o bĕrît cu noi” (Dt 5,2-3), în timp ce în toată Cartea Deuteronomului se subliniază că „bĕrît și îndurarea” stipulate „cu părinții voștri” (sau „cu ai tăi”) se adresează și generației actuale (7,12; 8,18; 29.8.24). În trecutul și mai îndepărtat (29,13-14), toți, prezenți și absenți, intră sub incidența stipulărilor alianței, fapt interpretat de unii
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
a fost părăsit de toți cum scrie în Epistola întîi a lui Pavel către Timotei ,,1,15 Știi că cei ce sînt în Asia toți m-au pă-răsit, între alții și Figel și Ermogen. 1,16 Domnul să-și verse îndurarea peste casa lui Onisifor, căci de multe ori m-a mîngîiat și nu i-a fost rușine de lanțul meu. 1,17 Nu numai atît, dar cînd a fost la Roma, m-a căutat cu multă grijă și m-a
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
pe Dorigena, Aurel cântă și dansează, își păstrează tainică dragostea timp de doi ani), a morarului (Avesalon îi dedică serenade înfocate iubitei lui, Alison, sub fereastră) sau a negustorului (Damian suferă cumplit din dragoste pentru Mai până ce îi câștigă mila, îndurarea și grațiile). Cei zece membri ai brigatei Decameronului se comportă în totalitate după ritualurile curtenești, la fel tinerii din Il Filocolo sau nimfele din Comedia delle ninfe fiorentine. Cu toate acestea, iubirea curtenească este ironizată, este privită ca un ideal
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
în momentul convertirii sale. Aceste poezii au fost considerate, în cea 585 Judith Serafini-Sauli, op. cit., p. 14. (trad. n.) 586 Giovanni Boccaccio, Rime, ed. cit., p. 5. (trad. Nina Façon) 587 „Ele femei nu sunt, ci pacoste pentru ceilalți,/ Fără-ndurare, făr’ de credință și de iubire,/ Se bucură de răul ce-l fac cui mai mult le-a crezut.” Sonetul LXXXIX, în G. Boccaccio, Rime, ed. cit., p. 54. (trad Nina Façon în Francesco De Sanctis, Istoria literaturii italiene, p.
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
resimțită de personajul feminin. De altfel, emoții mult mai intense se regăsesc în societatea troiană care o înconjoară pe Cresida decât în sufletul ei. Boccaccio relatează cum, după plecarea tatălui, Cresida se găsește „in tanto dubbioso furore”996, încât cere îndurarea la picioarele lui Hector. Chaucer modifică însă vizibil sursa de la care a plecat, acordându-i femeii o viață interioară mult mai intensă, mai complexă. Rușinea și dezaprobarea cu care este blamată plecarea tatălui ei devine 990 Ibidem, p.193. 991
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
îndreptarea capului înainte: gest care exprimă disponibilitatea de a comunica; b) capul înclinat în jos: poate sugera supunere, lipsa voinței, amabilitate; dacă durează mai mult exprimă un sentiment de rușine, iar în combinație cu orientarea privirii poate semnifica agresivitate sau îndurare; c) datul din cap: face parte din categoria gesturilor suportive și exprimă aprobarea, acceptarea, înțelegerea celor spuse; d) înălțarea capului: transmite siguranță de sine, sentimentul propriei valori, capacitatea de a acționa; e) mișcarea capului spre spate și în sus: arată
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
Tale cele mari”. De altfel, rugăciunea însăși este un act de umilință, pentru că prin ea ne dăm seama în ce măsură avem nevoie de Părintele nostru cel ceresc. Rugăciunea să fie făcută cu încredere firească; adică cu neclintită încredințare că Dumnezeu, întru îndurarea Lui, ne va asculta, dacă îi vom cere lucruri care să slujească slavei Sale și mântuirii sufletelor noastre. încrederea este răsplătită: „Și toate câte veți cere în rugăciune crezând, să credeți că veți lua.”. Cine se îndoiește, cine nu are
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]