7,523 matches
-
îmbrățișează sângele țâșnind ca din brici circumzând violent ancestralul „festin”. Ce-o fi oare acel straniu obiect ce generează atâtea curioase-ntrebări? Este doar al artei subiect, sau e un cânt din al cântării cântări? MOARTE ÎNTR-O URECHE Moartea înflorită de eternul foc albastru se simte bine cu ea însăși ținându-se de după gât, e adusă forțat însă dintr-un îndepărtat astru nici ea nu știe la sută cât. Vesela moarte pe pământ se transformă în viață abandonându-se în
POEME (1) de EMIL SAUCIUC în ediţia nr. 2072 din 02 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382481_a_383810]
-
ani, deși ar fi putut trece la fel de bine, o sută! Am vrut doar să te știu fericită! Se luară, unul pe celălalt, în brațe, lăsând iubirea să le colinde trupurile. Reușise, pentru prima oară, să o atingă! Pe buzele ei, înflorise, după douăzeci de ani, primăvara! Autor Doina Bezea Referință Bibliografică: DUPĂ DOUĂZECI DE ANI, PRIMĂVARA / Doina Bezea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2046, Anul VI, 07 august 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Doina Bezea : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea
DUPĂ DOUĂZECI DE ANI, PRIMĂVARA de DOINA BEZEA în ediţia nr. 2046 din 07 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/382520_a_383849]
-
Acasa > Poezie > Delectare > MAI STAI Autor: Anghel Zamfir Dan Publicat în: Ediția nr. 2040 din 01 august 2016 Toate Articolele Autorului Mai stai Petală în gând Pe tâmpla mea Frumoasă doamnă A poeziilor eterne te aștept în locul unde dragostea înflorește amintiri cu îndrăgostiți ce și trec eternitatea în priviri și atingerea în mărimi universale acolo doar ne va fi cel mai bine și vom avea de toate atingerea va fi măsura clipei și îmbrățișarea metafora din carte ne-om crește
MAI STAI de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 2040 din 01 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/382536_a_383865]
-
nostru lumii vom da doar poezii de dor să le citească seara când roua iubirilor virgine le piciură în vene dorințe de amor rămâi petală în gând pe tâmpla mea frumoasă doamnă a poeziilor eterne suntem în locul unde dragostea ne înflorește în priviri eternitatea se hrănește cu amintiri și atingerea rămâne în mărimi universale de anghel zamfir dan, azed Referință Bibliografică: mai stai / Anghel Zamfir Dan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2040, Anul VI, 01 august 2016. Drepturi de Autor
MAI STAI de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 2040 din 01 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/382536_a_383865]
-
zici că minte de bărbat îi e chiriaș în țeastă! Dar, gânduri într-una spre mine trimite, mă-nvăluie cu-al tinereții patos și câte altele să-mi spună ar dori... în tot frumos se-nvăluie degrabă! De-i sunt în preajmă, înflorește, devine sigură, privirile se pleac-alintate de gene dese și strălucire dăruiesc în jur... Un zâmbet deslușit prinde curaj pe chipul ce până ieri era intruchiparea temperanței împletite cu maliția... -Să fie scriitoare diva?! Nu știi, sărmane, ca Interesul poartă fesul
SECRETUL LUI SENECA de ANGELA DINA în ediţia nr. 2046 din 07 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/382527_a_383856]
-
Dar Juniorul nu-i mai ajunse la ureche, că prea cânta alăturea de linia melodică a sa, a persiflatului! -De-mi stă în preajmă, femeia din ea se ițește gingaș, cum nu mi-a fost dat nicicând să observ la altele... Înflorește și nu-și dă seama... Baiețoasa exteriorizată într-un trecut recent e, lângă mine, mlădioasă, delicată... Asperă doar de poză cu unii, prin glas domol încearcă să-mi tălmăcească mie acolo un nimic ce-i dă de furcă în viață
SECRETUL LUI SENECA de ANGELA DINA în ediţia nr. 2046 din 07 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/382527_a_383856]
-
rău mă plânge cerul Cu lacrimi gustate de lună-n taină Mă scaldă anotimpuri reci cu dorul Și mă îmbrac cu durerea, a iernii haină. Când tu nu vii mă locuiește pustiul Cu buruieni mirosind a blestem Mă rog să înflorească-n mine Raiul Î n veri târzii noi doi să ne revedem. Când tu nu vii îmi reproșez (ne)uitarea Că am lăsat amintiri pe un țărm de cuvânt Au venit valuri hapsâne și mi-au dus iubirea, Dar nu
CÂND TU NU VII de ELENA LAVINIA NICULICEA în ediţia nr. 1548 din 28 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382586_a_383915]
-
la un capăt de vis, cu pletele drumuri spre Tine cu brațele- rădăcini adânc înfipte în Lumina ce dantelă celalaltă parte de vis- Tu!... Vedeam cum verdele se prelinge într-un dans către cer transformându-se în senin și sori înfloreau în fiece floare. Glasuri parfumate îmi amețeau simțurile și în fiecare tresărire de culoare se întrupa un chip drag... Că într-un joc de lumini și umbre, de surâs amestecat cu tristețe, de râs cu plâns... se făcea că lumea
VIS de CORA DIMITRIU în ediţia nr. 1955 din 08 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/382619_a_383948]
-
în oasele mele Cu păsări ce alergau În întunecimea zborului Cu pleoape Ce nu-mi închideau ochii Spre un infinit Ce nu-l mai găseam Printre semnele zilei Încețate în sfârșitul agoniei Ultimei pete Dintr-un februarie Îmbâcsit cu povești înflorite în ferestre ....................................................... Mugure trist Oprește-ți plesnitura de patimi Și lasă clipa din mine Semn Pentru alte anotimpuri De AZED ANGHEL ZAMFIR DAN MESAJ Dacă vii Apropie-te gândului Întreagă Fără foșnet Eu sunt în grădină Pregătesc zorile Pentru odihna
ALERGARE DE PASĂRE de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 1613 din 01 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382655_a_383984]
-
Poezie > Cântec > PE ACORDURI RUGINIȚE DE CHITARĂ Autor: Lorena Georgiana Crăia Publicat în: Ediția nr. 2072 din 02 septembrie 2016 Toate Articolele Autorului Pe acorduri ruginițe de chitară, În eterul unei lumi de primăvară, Te aștept, iubito, să mă-mbălsămezi, Înflorindu-mă în ochii tăi - livezi. Și greierii-și fac locuință-n cortul meu, Cu o verandă care duce-n ochiul greu, Ce mă privește, ce priveste câte sunt... Tu lasă-mă să fiu drum de pământ. Poate liniștea este o
PE ACORDURI RUGINITE DE CHITARĂ de LORENA GEORGIANA CRAIA în ediţia nr. 2072 din 02 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383869_a_385198]
-
fac din adâncă iubire Către oameni și toate ființele; Dumnezeu și întreagă fire. Împart din suflet, cu voi bucuria, nimic în schimb nu vreau, atât cât Dumnezeu pe aici îmi mai permite să stau. De mă primiți în inimi, să înflorească cuvântul din noi, să dărui mereu, așa mi-e menirea, cât pe aici trăi-voi. Referință Bibliografică: Un copac numit iubire / Gabriela Maria Ionescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2057, Anul VI, 18 august 2016. Drepturi de Autor: Copyright
UN COPAC NUMIT IUBIRE de GABRIELA MARIA IONESCU în ediţia nr. 2057 din 18 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/383874_a_385203]
-
-MI, IUBITO... Autor: Ion Ionescu Bucovu Publicat în: Ediția nr. 1851 din 25 ianuarie 2016 Toate Articolele Autorului mai cântâ-mi, iubito... cu palmele cuprind obrajii tăi ca pe-o minune, ochi în ochi ne sorbim din priviri, pribegi pe pământ, înflorim veșnicia c-un jurământ, mai cântă-mi de dor, mai cântă-mi, iubito, despre fata din vis cu părul flacără, cu obrazul încins, cu inima caldă, cu picioare de ciută, cu ochiul senin din floare de in, cu sărutul orfeic
MAI CÂNTĂ-MI, IUBITO... de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1851 din 25 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383934_a_385263]
-
demiurg! Și mi-a șoptit: hai uită-te afară, Alungă de aicea suferința, Când vei avea în suflet primăvară, Ți se va-ndeplini dorința!... Și a plecat apoi în grabă mare, Eu o priveam și nu înțelegeam, Dar la fereastră înflorise-o floare Iar fericirea îmi zâmbea prin geam!.. Și am promis atunci că niciodată Tristețea, nu o voi mai găzdui, Prea scurtă este clipa ce ni dată Și de acuma...o voi prețui!... Referință Bibliografică: Speranța moare ultima.. / Dorina Omota
SPERANȚA MOARE ULTIMA.. de DORINA OMOTA în ediţia nr. 1881 din 24 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383949_a_385278]
-
să văd departe, atâta timp cât al iubirii far mai arde cu oglinzile nesparte. Prin viața viscolită de furtună alerg din ce în ce mai obosit și obsedat de-o patimă nebună: să pot iubi și să mai fiu iubit. Ca un cais Iubire spun și înfloresc în dor ca un cais pentru a mia oară, când visurile mele încă vor să fie-n al meu suflet primăvară. Trecut-au anii și suntem acum mirați că totu-a fost numai părere și suferim văzând că-al nostru
PE SCURTUL DRUM CA UN CAIS de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1880 din 23 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383955_a_385284]
-
gândim că a rămas așa puțin din tot ce-a fost să fie. Dac-ar mai fi chiar și un singur ceas, hai să-l trăim ca pe o veșnicie. Căci încă toate simțurile vor să fii necontenită primăvară, când înfloresc cu patimă și dor ca un cais pentru a mia oară. Anatol Covali Referință Bibliografică: Pe scurtul drum Ca un cais / Anatol Covali : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1880, Anul VI, 23 februarie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016
PE SCURTUL DRUM CA UN CAIS de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1880 din 23 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383955_a_385284]
-
În era lui Hristos ne-nchinăm pios Spiritele ne ajută să visăm glorios DIAMANTUL ȘLEFUIT - LIMBA ROMÂNĂ Tezaur în inima generoasă de țară Piatră de hotar a limbilor dară Vine pe fir prin iarbă argintiu Din pământul giuvaier nicicând pustiu Înflorește amplu cu flori diafane Ca să șoptești la ureche cuvinte tandre Adună minuni în lume neștiute Armonioasă cântă-n inimi neîntrecute Muzicală în doină, în bocet de piatră Cu ancestralitatea prețioasă e asumată, Colorată ca planta firavă de nu-mă-uita Limbă română
DIAMANTE ŞLEFUITE (POEME) de GEORGETA BLENDEA ZAMFIR în ediţia nr. 1880 din 23 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383969_a_385298]
-
Acasa > Strofe > Simpatie > AGONII CU PARFUM Autor: Doina Bezea Publicat în: Ediția nr. 1855 din 29 ianuarie 2016 Toate Articolele Autorului Rug de vară a-nflorit în pocale de inimi, trubaduri spre zenit, împleteam vânturi reci, în iubire răniți sufeream anonimi, mai am dor de clintit, mai alini tu poteci! Un arcuș de viori ne-ascundea sub un cântec, frunze moarte strângeam, pe sub lacrimi de fum
AGONII CU PARFUM de DOINA BEZEA în ediţia nr. 1855 din 29 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383982_a_385311]
-
Publicat în: Ediția nr. 1855 din 29 ianuarie 2016 Toate Articolele Autorului Ce repede se schimbă anotimpul! Și peste noi ninsoare o sa cearnă, Inevitabil clepsidra scurge timpul, Si ne-ndreptăm spre-a vieții iarnă. Parcă mai ieri frumos înmuguream Și înfloream în primăvara vieții, Ca într-un joc,zglobii noi alergăm Nerăbdători spre anii tinereții. În vara dintr-odată am poposit, Visând frumos, comori imaginare Și-n mrejele iubirii am călătorit, Străfulgerați de clipe trecătoare. Cand pașii-n toamnă vieții ne-
ANOTIMPURI de ȘTEFANIA PETROV în ediţia nr. 1855 din 29 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383976_a_385305]
-
deznădejdi sărmane Și sufletul îl arde de clocotiri vulcane? De ce este visul, când îl visez, albastru? Tristețea, de ce plânge în suflet părăsit? De ce iubirea-i foc ce se transformă-n vers, Iar dragostea e legea nescrisă-n Univers? Ființa-mi înflorește precum o gențiană Când trupu-mi îl atingi cu patimă nebună. De ce nu pot s-ascund clipa-ntr-un sertar Să nu se mai topească pe-a Timpului Altar? Nici cerul, nici pământul nu pot să-mi răspundă Doar ramul plin
VĂZDUHUL MĂ-NVELEȘTE de DOINA THEISS în ediţia nr. 1855 din 29 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383986_a_385315]
-
din iarnă, Ce anotimp e oare între noi? Stau fulgii din văzduh să se aștearnă, Când vine primăvara înapoi? S-o așteptăm, curând ea o să vină Cu bucuria plânsă-n ghiocei, Mă uit în ochii tăi plini de lumină, Cum înflorește dragostea din ei Și trupul tău, ca mugurii pe ram, Când îl ating stă gata să irumpă, Tu știi de bună seamă că te am Din câte sunt, minunea cea mai scumpă! Îți place întotdeauna când te strig, Cum te-
CÂT A MAI RĂMAS... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1857 din 31 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384069_a_385398]
-
Acasa > Poeme > Pitoresc > PĂMÂNT ÎNCĂRUNȚIT Autor: Ovidiu Oana Pârâu Publicat în: Ediția nr. 1851 din 25 ianuarie 2016 Toate Articolele Autorului Pământ încărunțit de iarnă, îmbătrânind, tu înflorești vitralii albe în ferești, când fluturi albi încep să cearnă, darul tăriilor cerești. Un foc etern păstrezi în vintre de seve dătător și viață. Paloarea ta e doar o ceață, sau voal de chiciuri puse printre lăstari și pomi, spre
PĂMÂNT ÎNCĂRUNŢIT de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1851 din 25 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384086_a_385415]
-
cerești. Un foc etern păstrezi în vintre de seve dătător și viață. Paloarea ta e doar o ceață, sau voal de chiciuri puse printre lăstari și pomi, spre dimineață. Curând, din mantia omătată, căpșoare albe vor cerși lumina, spre a înflori pe pajiștea împovărată, de verde-n tonuri viorii. *** Referință Bibliografică: Pământ încărunțit / Ovidiu Oana Pârâu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1851, Anul VI, 25 ianuarie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Ovidiu Oana Pârâu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală
PĂMÂNT ÎNCĂRUNŢIT de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1851 din 25 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384086_a_385415]
-
sunt un singur cânt desfășurat dincolo de porțile vieții! El a vrut văzduhul, și l-a biruit! Ea visul, și e-nstăpânită iremediabil de vis! Pe portativul catifelei muzicii ușoare românești, compozițiile lui Florin Bogardo sunt dantelă împodobitoare, alb-albastră, a iubirii livezii înflorite cu râul veșnic și curgător! Ce melodii tulburătoare! Toate merg spre culisele suspinelor și surâsurilor ce-și rup trupul în amintiri! Câtor pași uitați, câtor pași nevăzuți, câtor pași neajunși la capăt de drum le-au rămas aici urmele?! Câte
FLORIN BOGARDO. IUBIREA RÂULUI CU LIVADA de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1393 din 24 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384123_a_385452]
-
cinstit, sensibil, elegant. Femeia a uitat și a abandonat astăzi adevărata, gingașa sa putere feminină: seducția. Orice femeie are puterea și libertatea de a avea orice fel de relație dorește, să dobândească un cuplu armonios unde fericirea și iubirea să înflorească. Capacitatea de seducție a femeii se naște uneori din privirea sa profundă, infinită, ceva în care bărbatul se poate pierde cu ușurință, în care-și poate pierde propria identitate pentru moment, pentru a renaște, în imaginația ei bogată... Femeia este
DESPRE ELEGANȚĂ de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 2214 din 22 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383304_a_384633]
-
lege îl aștepta sfârșitul, dar în Balcanii otomanilor legile sunt doar în cărți, în realitatea de toate zilele deasupra tuturor legilor fiind banii, deci este ajutat să scape din închisoare și până la București nu se oprește, unde deasupra balcanismului otoman înflorise fanariotismul, cu ramuri groase de fățărnicie, ticăloșenie și înșelătorie. Acest oraș, parazitat la sânge de demnitari fanarioți, era mediul favorit, identic cu firea lui Osman Pazvantoglu, ce în scurt timp a ajuns cunoscut prin escrocarea unor boieri naivi. De formă
DE LA PAZVANTE CHIORUL LA BĂSESCU BARCAGIUL de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 2344 din 01 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383317_a_384646]