1,271 matches
-
Irons, interpretată de Pamela Anderson. Se făcea că apărea în chip de bodyguard sexi și competent în toate serialele de succes ale ultimilor șapte ani. Val îi scutura de bani pe proxeneții din Asfalt Tango și îi plătea operația de înfrumusețare lui Bety cea urâtă. În urma revigorării estetice, Bety la fea era invitată să preia un rol în Sclava Isaura. Normal că ea nu-și uita binefăcătoarea și făcea pe dracu-n patru ca Val să fie angajată ca sclavă pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
așa cum merită să fie o zi de după furtună. În fereastra unei case, Popescu zărește o păpușă uriașă Îmbrăcată În roșu. Constată numai că efectul asupra trecătorului e foarte trist, deși intenția cu care cineva a pus acolo păpușa era de Înfrumusețare a imaginii. Un copil cu nasul turtit de geam ar fi fost cu totul altceva. Casa e mare și pare a unui om Înstărit. În tencuiala casei sunt prinse bucăți de oglindă și romburi colorate de faianță. În spatele curții, cineva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
prietenii, cu foștii colegi de Normală, cu priponeșteni, cu foști elevi, cu personalități literare, jurnaliști etc. Scrie extins, cu miez, și cu toate ingredientele unei misive pentru ca aceasta să devină produs literar. Viața de familie, preocupările gospodărești și cele pentru înfrumusețarea ambientului în care trăiește sunt frecvent prezentate în paginile jurnalului fragmentar-cum îl numește însuși autorul. „în spatele casei, un adevărat covor verde crud al corolelor lăcrămioarelor mele din care scot capul spre lumină nenumărate flori albe cu un parfum aparte, răspândit
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
am ce le face. E dreptul lor să creadă sau să nu creadă în autenticitatea faptelor de viață pe care le reliefez. Eu le repet încă punctul meu de vedere, ca cel ce-mi caracterizează sinceritatea celor susținute și nicidecum înfrumusețarea unor întâmplări. Pentru 5 ianuarie 2011 notam următoarele: tot ger și astăzi. În casă același confort obișnuit, adevărat imbold la lucru. Între orele 9-13 am terminat recenzia volumului „Bat clopotele”, lucrând trei zile consecutiv câte 4 ore pe zi (abia
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
strat gros de praf În șifonierul meu de luni de zile și trebuie să mărturisesc că nu le simțeam lipsa. Și descoperisem că Allison, redactor acum beauty editor, Își merita titulatura, pentru că ea chiar era, la propriu, personificarea industriei de Înfrumusețare. În mai puțin de douăzeci și patru de ore după ce fusese anunțată că o să am nevoie de ceva articole de machiaj și de un număr apreciabil de sfaturi, crease Trusa‑Cu‑Care‑Poți‑Să‑Fii‑Oricine‑Poți‑Să‑Faci‑Orice. În interiorul „trusei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
cu vizita lui la echipa cealaltă. Nici eu, nici Philip nu pomeniserăm Încă nimic despre ce se petrecuse În acea primă noapte, În Turcia. Nici un cuvânt. Nada. În restul sejurului, lucrurile Își reluaseră cursul normal. Două zile de tratamente de Înfrumusețare și destrăbălare nocturnă. Privit Sammy, dar nu și atins (Ambien-ul Isabellei nu durase suficient) și În general avut grijă ca toți invitații să fie mulțumiți și să nu se bage În Încurcături. Am terminat cu Turcia așa cum Începuserăm - prefăcându-ne
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
art. 141 alin. (1) lit. a) din Codul fiscal nu se aplică pentru: ... a) serviciile care nu au ca scop principal îngrijirea medicală, respectiv protejarea, menținerea sau refacerea sănătății, cum sunt: ... 1. serviciile care au ca unic scop întinerirea sau înfrumusețarea; 2. serviciile care au ca scop furnizarea unor informații necesare pentru luarea unei decizii cu consecințe juridice, cum sunt: eliberarea de certificate cu privire la starea de sănătate a unei persoane, destinate utilizării în scopul acordării dreptului la o pensie, elaborarea unor
EUR-Lex () [Corola-website/Law/249690_a_251019]
-
fi identificați, ia măsuri de reparare în contul locatarilor din clădiri; ... m) supraveghează pe parcurs execuția lucrărilor la părțile și instalațiile comune care cad în sarcina locatarilor, în ce privește calitatea acestor lucrări și respectarea termenelor; ... n) mobilizează locatarii la acțiuni pentru înfrumusețarea clădirilor, păstrarea curățeniei și igienei în clădire, îngrijirea spațiilor verzi și a curților interioare etc.; ... o) organizează vizitarea apartamentelor în vederea asigurării unei igiene corespunzătoare, luînd măsuri, cînd este cazul, pentru dezinsecție, dezinfecție sau deratizare a întregului imobil, precum și măsurile necesare
EUR-Lex () [Corola-website/Law/196643_a_197972]
-
23 1.2.2. Charles R. Darwin și exprimarea emoțiilor / 23 1.2.3. Herbert Spencer: trofeul, emblema și vestimentația / 25 1.2.4. Wilhelm M. Wundt: efectele sentimentelor sociale / 27 1.2.5. Ernst Grosse și Edward Westermarck: teoria înfrumusețării / 28 1.2.6. Knight Dunlap: funcția de protecție / 31 1.3. Etapa clasică (1890-1960) / 36 1.3.1. Alfred Luis Kroeber: fluctuațiile modei vestimentare / 38 1.3.2. John Carl Flügel: psihologia hainelor și atitudinile ambivalente / 44 1.3
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
lucrarea The Principles of Sociology de Herbert Spencer inițiază teoria imitației și conceptualizarea naturii modei ca imitație. Cu subtilitate și totdeauna bine documentat, autoarea analizează contribuțiile lui Wilhelm M. Wundt (pudoarea și vestimentația), Ernest Grosse (înclinația naturală a oamenilor spre înfrumusețare), Edward Westermarck (motivația sexuală a îmbrăcămintei), Knight Dunlap (funcția vestimentației de protejare a corpului). În Sociologia modei. Stil vestimentar și dezrabilitate socială de Alina Duduciuc se regăsesc informații științifice de primă mână, observații subtile privind originile teoriilor contemporane despre modă
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
predilecția către anumite idei, obiecte, creații, texte sau artefacte precum picturile, clădirile, mașinile, telefoanele, mobila etc. Așadar este mai corect sa vorbim despre mode decât despre modă, deoarece putem inventaria o modă a practicilor corporale de vestimentație, de dezgolire, de înfrumusețare, de îngrijire; o modă în aranjarea ambianței (locuință, mașină); o modă culinară, o modă în alegerea prenumelor copiilor etc. Chiar și orientarea către anumite subiecte în activitatea academică poate fi considerată tot o modă (U. Șchiopu, 1997, 459). În încercările
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
timpului, ideea de modă în istorie, literatură și filozofie a cuprins, în principal, două sensuri. Primul, generic, de fenomen cultural care reflectă modernitatea sau aculturația, iar cel de-al doilea, ca aspect exterior al individului înfățișarea ilustrată de îmbrăcămintea și înfrumusețarea corpului. Ambele sensuri au fost susținute sau combătute în filozofie, în literatură și în istorie, fapt ce i-a determinat pe unii autori să caracterizeze conceptul de "modă" ca fiind ambiguu (R. König, 1971/1973, 31; J. Craik, 1993/2005
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
ca prima grijă a lui homo sapiens, afirmă Thomas Carlyle, nu a fost să-și apere trupul de intemperii, ci să se împodobească, și din moment ce "hainele ne conferă individualitate, distincții, organizare socială" (Th. Carlyle, 1853/1995, 49) este normal ca înfrumusețarea să se perpetueze în istoria umanității ca o nevoie spirituală: Hainele au făcut Oameni din noi: și amenință să facă Manechine din noi" (ibidem). Întruchipând, în funcție de tip și de spațiu, prototipul "bărbățașului, al pasionantului, al filfizonului, al scepticului, al dandy
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
psihosociologilor, sociologilor și istoricilor referitoare la subiectul în discuție, voi prezenta în continuare caracteristicile modei și ale teribilismelor vestimentare, fără a vedea în aceste manifestări recurente exclusivitatea palierelor de analiză a fenomenului. Parțial, voi face precizări despre moda practicilor de înfrumusețare și dezgolire a trupului. 1.2. Studiul științific al modei La confluența secolelor al XIX-lea și XX, sub semnătura unor sociologi de seamă ai timpului precum Gabriel Tarde (1843-1904), Thorstein Bund Veblen (1857-1929) sau Georg Simmel (1858-1918), moda își
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
culese de unii antropologi și etnografi (E. Westermarck, 1891/1922; F. Boas, 1903; E. Grosse, 1897/1914) despre viața unor triburi izolate din Pacific, Caraibe și Noua Guinee, s-au formulat primele ipoteze cu privire la comportamentul oamenilor de înveșmântare, ornamentare și înfrumusețare a corpului. Astfel, literatura sociologică, antropologică și etnografică din acea perioadă punea în evidență existența mai multor factori care ar putea explica originea îmbrăcămintei: clima; dezvoltarea fiziologică a individului; sentimentul rușinii; preocupările de înfrumusețare a corpului; apartenența la un grup
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
comportamentul oamenilor de înveșmântare, ornamentare și înfrumusețare a corpului. Astfel, literatura sociologică, antropologică și etnografică din acea perioadă punea în evidență existența mai multor factori care ar putea explica originea îmbrăcămintei: clima; dezvoltarea fiziologică a individului; sentimentul rușinii; preocupările de înfrumusețare a corpului; apartenența la un grup social; ritualurile religioase. Abordările din perioada contemporană (F. Davis, 1984; P. Calefato, 2004; M. Carter, 2003a; Y. Kawamura, 2004; M. Barnard, 2007) nu citează în mod special scrierile antropologice și etnografice de la sfârșitul secolului
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
special scrierile antropologice și etnografice de la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului XX. Formula cea mai întâlnită constă în enunțarea unor teorii timpurii, unanim recunoscute, care explică originile vestimentației. Este vorba de teoria comportamentului modest (modesty theory), teoria înfrumusețării (adornment theory) și teoria protecției (protection theory). Consider că, din punctul de vedere al obiectivului acestei lucrări, respectiv stabilirea paternității unor teorii, este util să prezint primele contribuții științifice în consemnarea aspectelor psihologice și sociale despre fenomenul îmbrăcămintei. Astfel, voi
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
luptă), fie reprzintă moduri de a marca vârsta, identitatea tribului, fie fac parte din ritualurile religioase. Dar cel mai recurent comportament este decorarea trupului. Acesta servește capriciului personal și are funcția de a atrage admirația celorlalți (idem, 657). Vestimentația și înfrumusețarea, la fel ca și dansul, balurile mascate și pictura sunt manifestări universale, conchide Charles R. Darwin (1871/1902, 657). Sălbaticii acordă o atenție deosebită înfățișării fizice. Pasiunea lor pentru înfrumusețare este deja celebră. Deoarece cultura sălbaticilor ilustrează, în concepția evoluționistă
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
funcția de a atrage admirația celorlalți (idem, 657). Vestimentația și înfrumusețarea, la fel ca și dansul, balurile mascate și pictura sunt manifestări universale, conchide Charles R. Darwin (1871/1902, 657). Sălbaticii acordă o atenție deosebită înfățișării fizice. Pasiunea lor pentru înfrumusețare este deja celebră. Deoarece cultura sălbaticilor ilustrează, în concepția evoluționistă, trecutul societăților industrializate, moda zilelor noastre urmează același principiu ca și cea a sălbaticilor: aceasta răspunde unei nevoi de emulație (idem, 666) . De asemenea, cealaltă lucrare a lui Charles R.
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
în condițiile de viață primitive, formele de ornamentare sunt direct aplicate corpului; în societățile moderne, ornamentarea corpului se face prin intermediul vestimentației (W.M. Wundt, 1886/1897, 182). Două secvențe temporale sunt fundamentale în decursul evoluției practicilor de vestimentație și de înfrumusețare corporală, consideră Wilhelm M. Wundt. Prima constă în transferul ornamentării corpului de la bărbați la femei. Această modificare a dus la estomparea diferențelor între genurile sociale și la emanciparea femeii de sub statutul dominant al bărbatului. Câteva exemple din istoria costumului susțin
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
comentatori ai operei lui Wilhelm M. Wundt au sesizat (ibidem). Lectura atentă a textului lucrării la care fac referire arată clar că Wilhelm M. Wundt atribuie vestimentației cauze morale și estetice. 1.2.5. Ernst Grosse și Edward Westermarck: teoria înfrumusețării Alte două ipoteze dominante pentru perioada de avânt a evoluționismului au fost avansate pentru a explica apariția vestimentației. Este vorba de ideea înclinației naturale a oamenilor spre înfrumusețare și ideea atracției sexuale, ambele lansate sub influența lucrărilor lui Ernst Grosse
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
morale și estetice. 1.2.5. Ernst Grosse și Edward Westermarck: teoria înfrumusețării Alte două ipoteze dominante pentru perioada de avânt a evoluționismului au fost avansate pentru a explica apariția vestimentației. Este vorba de ideea înclinației naturale a oamenilor spre înfrumusețare și ideea atracției sexuale, ambele lansate sub influența lucrărilor lui Ernst Grosse (1862-1927) și a lui Edward Westermarck (1862-1939). Deoarece punctul comun al acestor două aserțiuni constă în conceptualizarea vestimentației și ornamentării corpului ca mijloace de împodobire care fie evidențiază
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
1862-1939). Deoarece punctul comun al acestor două aserțiuni constă în conceptualizarea vestimentației și ornamentării corpului ca mijloace de împodobire care fie evidențiază frumusețea, fie amplifică impulsurile erotice, aceste au fost grupate în studiile despre moda vestimentară sub denumirea de teoria înfrumusețării (adornment theory). Etnologul german Ernst Grosse (1862-1927) a pus în mod special accentul pe faptul că diferitele forme de ornamentare a corpului, observate de-a lungul existenței omului tatuajele, scarificările, picturile aplicate pe față sau pe corp -, sunt rezultatul înclinației
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
Ernst Grosse (1862-1927) a pus în mod special accentul pe faptul că diferitele forme de ornamentare a corpului, observate de-a lungul existenței omului tatuajele, scarificările, picturile aplicate pe față sau pe corp -, sunt rezultatul înclinației naturale a omului spre înfrumusețare. În centrul tezei lui Ernst Grosse, formulată în lucrarea Kunst der Naturvölker (1889), se află ideea înclinației înnăscute a omului spre înfrumusețare. "Cel mai puternic motiv care îi determină pe oameni să se înfrumusețeze este, fără îndoială, dorința de a
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
existenței omului tatuajele, scarificările, picturile aplicate pe față sau pe corp -, sunt rezultatul înclinației naturale a omului spre înfrumusețare. În centrul tezei lui Ernst Grosse, formulată în lucrarea Kunst der Naturvölker (1889), se află ideea înclinației înnăscute a omului spre înfrumusețare. "Cel mai puternic motiv care îi determină pe oameni să se înfrumusețeze este, fără îndoială, dorința de a încânta", subliniază Ernst Grosse (1889/1897, 110). Îmbrăcămintea, anterioară tuturor formelor de împodobire și a cărei uzanță a condus la apariția sentimentului
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]