2,294 matches
-
sud-vest, în zona 5, este uneori dificil să cultive plante adaptate la zona din cauza stratului de zăpadă nesigur. Alți factori care afectează supraviețuirea plantelor, deși nu sunt trecuți în zonele de rezistență sunt: umiditatea solului, umiditatea, numărul de zile de îngheț și, mai rar, riscul unui val de frig catastrofal. Evaluarea unor riscuri - probabilitatea de a avea temperaturi scăzute deosebit de severe - de multe ori ar fi mai utile decât doar condițiile de mediu. În cele din urmă, multe plante pot supraviețui
Zone climatice de rezistență a plantelor la frig () [Corola-website/Science/331775_a_333104]
-
muntelui. Valorile maxime sunt înregistrate în luna iulie, când temperatura medie se situează în jurul valorii de 18 grade C, iar valorile minime în ianuarie, când se înregistrează o temperatură medie de -3 grade C. În zonele înalte numărul zilelor de îngheț ajunge la 200, acest fenomen putând apărea chiar și vara. Nebulozitatea atinge cote maxime în anotimpul rece și primăvara, din cauza faptului că Vf. Toaca are înălțimi ce se apropie de zona de formare a norilor. Numărul zilelor senine crește în
Masivul Ceahlău () [Corola-website/Science/297115_a_298444]
-
m2 pe an. Este sursa energetică de bază, care asigură încălzirea solului, evaporarea și nivelul mediu de temperatură a aerului. Temperatura medie anuală a aerului constituie +8 +10°C, iar cea a suprafeței solului -10 -12°C. Perioada compactă fără îngheț constituie în medie 170 de zile la nord și 190 la sudul țării, dar în unii ani durata ei poate atinge 200 - 230 de zile. Teritoriul Republicii Moldova aparține zonei cu umiditate insuficientă. Cantitatea de precipitații scade de la nord-vest spre sud-est
Clima Republicii Moldova () [Corola-website/Science/330283_a_331612]
-
septembrie se aseamănă prin temperatura medie, care este, în ambele luni de 18°C ziua și 10°C noaptea. De fenomenele meteorologice nefavorabile, care pot provoca anual daune considerabile economiei naționale a Republicii Moldova țin și aversele puternice de ploaie, grindină, înghețurile târzii de primăvară și timpurii de toamnă, secetele etc.
Clima Republicii Moldova () [Corola-website/Science/330283_a_331612]
-
19,6 °C; toamna 10,8 °C; iarna -1,7 °C. Regimul termic al Careiului este asemănător. În Depresiunea Oașului, unde au fost măsurate valori mai scăzute, se înregistrează amplitudini anuale mai mici ale temperaturii. Numărul zilelor de iarnă cu îngheț în zona de câmpie este de 50-60. Regiunile vestice cu exces de umiditate, favorizează apariția brumelor de toamnă timpurie. Durata de strălucire a soarelui, cu cel mai mare număr de ore pe an, se înregistrează în partea sud-vestică (peste 1600
Județul Satu Mare () [Corola-website/Science/296666_a_297995]
-
blocului comunist, Mihail Gorbaciov. Cu acest scenariu, Liviu Surugiu a fost finalist în anul 2013 la Concursul Național de Scenarii organizat de HBO România în parteneriat cu TIFF, secțiunea lungmetraj. În el, localitatea Roșiorii de Vede este afectată de un îngheț atipic, a cărui evoluție are efecte catastrofale asupra oamenilor. În cele din urmă, se dovedește că el are legătură cu Glaciația Würm, aducând la viață o serie de ființe care au trăit în urmă cu zeci de mii de ani
Rămășițele viselor () [Corola-website/Science/334997_a_336326]
-
frontiera de 233.5 km. Principalul afluent al Timișului în zona este râul Slatina, avâd izvoarele în Masivul Semenic, lungimea cursului fiind de 11km. Comună Slatina Timiș se încadrează într-o zonă cu gradul 6 de seismicitate, iar adâncimea de îngheț este de 0.70m în zonă. Localitatea Slatina Timiș datează din perioada stăpânirii române în Dacia când este menționată sub numele de GAGANIS, adică locul unde a fost omorât de către LATRONES conducătorul de la Dierna. Denumirea de Slatina provine de la SLATINA
Comuna Slatina-Timiș, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301096_a_302425]
-
au utilizare agricolă. Clima este temperat continentală ca în restul țării, cu veri calde care prezintă furtuni ploioase episodice (precipitațiile de vară fiind mai importante decât cele de iarnă, mai ales spre septembrie), toamne ploioase dar scurte, ierni reci cu îngheț, zăpadă și crivăț, primăveri de asemenea scurte. Circulația atmosferică a aerului se caracterizează prin preponderența maselor de aer cald, iar în unele perioade și umed, ce vin de la vest, dinspre Oceanul Atlantic. Activitatea intensă a maselor de aer mediteraneene și atlantice
Bălți () [Corola-website/Science/297395_a_298724]
-
25 cm, dar în unele ierni se înregistrează și o înălțime de 50 cm, mai ales în locuri adăpostite. Dintre fenomene meteorologice negative, iarna sunt răspândite: poleiul (4 zile), chiciura (5-7 zile) și viscolul. Primăvara și toamna pot avea loc înghețurile iar vara secetă, suhovei și caniculă. Pentru detalii, vezi: Răut și Răuțel." Resursele acvatice ale orașului sunt formate din 2 râuri Răut și Răuțel, care intersectează orașul pe o lungime de 17 km, două râulețe Copăceanca și Flămânda, afluenți ai
Bălți () [Corola-website/Science/297395_a_298724]
-
Cândești. Cu toate acestea, autoritățile constată că strategia de apărare împotriva inundațiilor nu acoperă complet și sectorul de centură a orașului, porțiune din DN2, aflat în apropierea râului. Clima este mai ales continentală, media fiind de 92 de zile de îngheț pe an (16 zile cu temperaturi sub -10 °C), dar și cu 92 de zile de vară, calde și secetoase. Vânturile locale includ Crivățul, care bate dinspre nord-est spre sud-vest (sau uneori dinspre est spre vest) și Austrul, vânt care
Buzău () [Corola-website/Science/296938_a_298267]
-
Sărbătoare mare pentru întreaga creștinătate, Botezul Domnului (Boboteaza), aduce după sine un arsenal de obiceiuri și bucate tradiționale care să bucure trupește și sufletește pe cei omeniți. Amintind de înghețurile Bobotezei, când temperaturile reci culminează în perioada de iarnă, se prepară mai întâi piftiile. Acestea preparate din picioare de porc, urechi, gușă, mușchi și aromante cu usturoi trebuiesc pregătite și așezate pe foc în ziua în care intră Preotul cu
Mâncăruri specifice românești de Bobotează (Botezul Domnului) () [Corola-website/Science/307557_a_308886]
-
fiind închinate Pământului și Cerului, Soarelui și Lunii, ca și lui Marte, zeu al războiului și al agriculturii. Despre apariția lor s-au format legende și teorii. Unii cercetători apreciază că agenții modelatori au fost apa și vântul cu sprijinul înghețului și dezghețului. Se are în vedere și alternanța rocilor, gresii și calcare de pe platou. Însă nu poate fi negată intervenția umană la finisarea formelor mai mult sau mai puțin regulate. Până acum, nici o dovadă științifică nu a putut explica pe
Vârful Babele, Munții Bucegi () [Corola-website/Science/300906_a_302235]
-
Mică și nordul Africii. În România, apare natural în insule izolate din Banat și Oltenia, în munții Cernei, Valea Dunării, munții Mehedinți - Domogled și Valea Runcului, unde formează arborete pure sau în amestec cu alte specii. Preferă regiunile calde, cu înghețuri târzii rare. Cu toate astea vegetează bine și în condiții staționale grele, pe soluri superficiale, redzinice sau stâncoase, expuse uscăciunii înaintate. Pinus Nigra ssp. Banatica - pinul negru de banat : http://www.pinusnigrabanatica.ro/rom/index.php Arie inclusă în Parcul
Pin negru () [Corola-website/Science/306077_a_307406]
-
pentru un timp "marinele" sale și se reculege într-o serie de experiențe calme, în picturi de gen, de rezonanță parcă olandeză, cu ecleraje blânde, cu transparențe și simetrii manieriste : " Răsărit de soare în ceață, Fierăria, Dugheana Cârpaciului, Dimineață de îngheț". John Leicester îl invită să-i picteze reședință din Ceshire, Tabley House. Termină tabloul "Echipaj ridicând o ancoră" (1809) și execută două lucrări pentru lordul Lonsdale de Westmoreland. În anul 1810, Turner vizitează la Farnley Hall pe Fawkes, colecționarul său
Joseph Mallord William Turner () [Corola-website/Science/303884_a_305213]
-
au ca efect pătrunderea masei de aer umed oceanic, aducând în toate anotimpurile precipitații. Crivățul bate din NE și contribuie la caracterul aspru și secetos al zonei. Din analiza datelor climatice rezultă următoarele : - în arealul studiat sunt 184 zile fară îngheț, primul înghet se poate produce la 17 septembrie iar ultimul la 21 mai; - durata medie a zilelor cu temperaturi de peste 10oC este de 176 zile (cuprinsă între 20 aprilie și 12 octombrie) suma temperaturilor totalizând 2956oC; - climatul zonei se caracterizează
Comuna Mihai Eminescu, Botoșani () [Corola-website/Science/300917_a_302246]
-
cu expoziție N; NE; NV. Pe acești versanți media anuală a temperaturii este mai scăzută, fapt ce determină și o umezeală mai mare a solului. Zăpada se menține un timp mai îndelungat în aceste zone. Datorită temperaturii mai scăzute producerea înghețului și a brumelor este mai timpurie. Microclimatul de vale - cuprinde în principal văile pâraielor Miletin și Dresleuca. O caracteristică a acestui microclimat este temperaturra medie anuală mai scăzută și o dinamică atmosferică cu o intensitate mai mare. Factorul cu acțiunea
Comuna Mihai Eminescu, Botoșani () [Corola-website/Science/300917_a_302246]
-
-30C și o temperatură maximă absolută de 41C. Cantitatea medie a precipitațiilor este de circa 510mm/an. Cantitatea maximă de precipitații a fost la Segarcea de pește 770mm iar cea minimă de 255mm. Durata medie a intervalului de timp fără îngheț este de circa 220 zile. Numărul zilelor de vară cu temperaturi mai mari de 25C înregistrate în perioada 15 mai - 15 septembrie este de circa 75 zile. Vântul dominant are direcția ENE-VSV. Ca rezultat al condițiilor geo-climatice, solul caracteristic este
Segarcea () [Corola-website/Science/297092_a_298421]
-
tot, o bună parte din burghezia și clasa medie a orașului, măcelărind și toți foștii militari țariști, aceștia din urmă pe bordul navei de război „Almaz”, fie dezbrăcați și stropiți cu furtunul pe o temperatură de minus 20°C până la îngheț, fie arși de vii în cazanul navei. Încă o parte însemnată din populație dispare în anii de foamete provocată de guvernul sovietic (1921-22 și 1931-33), fie murind de inaniție, fie părăsind orașul în nădejdea, în general zadarnică, de a găsi
Odesa () [Corola-website/Science/298800_a_300129]
-
lunile de iarnă media este cuprinsă între -1,7 °C și -0,3 °C. În decembrie 1965 temperaturile erau de -1,9 °C și -2,2 °C. Minima absolută a fost atinsă în februarie 1972 (-30 °C). Adâncimea maximă de îngheț la sol este de 60 - 70 cm. Precipitațiile sunt de aproximativ 700 mm anual. Au existat fenomene climatice singulare, precum ploaia torențială cu grindină, de 3 cm diametru- iunie 1965 și ciclonul din 11 iunie 1974, orele 17:30, cu
Vălenii de Munte () [Corola-website/Science/297041_a_298370]
-
satelitului—acești parametri sunt dictați de compoziția sa. Presiunea din centrul Titaniei este de aproximativ 0,58 GPa (5,8 kbar). Starea actuală a învelișului de gheață nu este cunoscută. Dacă gheața conține suficient amoniac sau alte substanțe care împiedica înghețul, Titania ar putea avea un strat de apă lichidă la limita între miez și înveliș. Grosimea acestui ocean, dacă există, este de până la 50 km iar temperatura sa este în jur de 190 K. Structura internă actuală a Titaniei depinde
Titania (satelit) () [Corola-website/Science/304018_a_305347]
-
au murit de inaniție, tifos sau acte de violență comise între 1942 și 1944; numărul lor nu este cunoscut cu exactitate. Din cei 25.000 de romi deportați, au supraviețuit în jur de 14.000.[3] Pe langă malnutriție și îngheț, actele de cruzime față de romi erau ceva obișnuit pentru jandarmi și militari: „Trei ani de zile nu puteam să ieșim din lagăr. Eram închiși. N-aveam cum să ieșim. Dacă noi plecăm, ieșeam din lagăr, ne băteau, ne omorau ăștia
„Fie zi, fie noapte, afară tot întuneric era. Asta era Transnistria, unde-am trăit iadul pe pamânt.” Deportarea romilor în Transnistria () [Corola-website/Science/295835_a_297164]
-
și în multe localități din Republica Moldova, satul beneficiază de o climă blândă cu foarte mici variațiuni în timpul iernii și primăverii. Ploile căzute sunt benefice pentru culturile păioase și cele prășitoare, dacă sunt semănate de timpuriu. Vânturile timpurii de primăvară produc înghețuri ducând la nimicirea semănăturilor. Pe dealuri sunt prezente terenuri cu viță de vie și livezi. Satul este scăldat de râul Nistru. Prin localitate curge râuletul Recea. La recensământul din anul 2004, populația satului constituia 2081 de locuitori, 49.30% fiind
Bălăbănești, Criuleni () [Corola-website/Science/305153_a_306482]
-
de reproducere pot fi văzute perechi. Urșii din ținuturile temperate și reci hibernează, afară de ursul polar, care este activ tot timpul anului. Toamna ei se îngrașă, iar iarna se retrag într-un adăpost care-i ferește de ploi, viscol și îngheț și nu-și mai caută hrană. În culcuș dorm toată iarna, fără ca somnul lor să fie o hibernare propriu-zisă: temperatura corpului lor nu scade, iar funcțiile de bază, ca respirația și circulația, continuă fără modificări. Hibernația lor nu constă într-
Urs () [Corola-website/Science/299725_a_301054]
-
-32.5 °C (în data de 18 februarie 2008). Temperaturile medii anuale de primăvară sunt destul de scăzute (+1,5 °C în martie și +8,1 °C în aprilie) ceea ce are drept consecință înflorirea târzie a pomilor și prin aceasta evitarea înghețurilor și brumelor. Conform recensământului efectuat în 2011, populația municipiului Fălticeni se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră, de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (92,7%). Pentru 5,49% din populație, apartenența etnică
Fălticeni () [Corola-website/Science/296986_a_298315]
-
printre care și Yuichiro Ueno de la Universitatea Tokyo a propus prezența oxisulfurii de carbon (OCS) în atmosfera arheozoică. Oxisulfura de carbon este un gaz de seră eficient care ar fi putut contribui suplimentar la efectul de seră pentru a preveni înghețul apei la suprafeța terestră. În urma analizei izotopilor de azot și argon în incluziuni fluide încastrate în quartz hidrotermal de acum 3,5 miliarde de ani, o lucrare științifică din 2013 a concluzionat faptul că "„diazotul nu a jucat un rol
Paradoxul Soarelui slab timpuriu () [Corola-website/Science/334531_a_335860]