11,073 matches
-
rural (Agricultura privată în România. Sondaj în gospodării 1997) arată procentele mici de gospodării care apelează la mijloacele moderne de realizare a agriculturii. Astfel, doar 20% din gospodăriile agricole familiale au achiziționat insecticide și pesticide, și doar 32% au cumpărat îngrășăminte (Sandu, 1999). Ar fi însă superficial să considerăm că doar Legea Fondului Funciar este singura responsabilă pentru agricultura de subzistență în România. Ea este doar o componentă a complicatului angrenaj social-economic ce a făcut ca această realitate să fie de
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
agricole caracterizată de supraproducție, subvenții, prețuri mici. Prin mecanismele pieței și comerțului, producătorii români concurează cu marile exploatații americane și cu intens subvenționatele exploatații europene, în timp ce în România, condiții ce țin de climă, de disfuncționalitățile pieței românești, de la industria de îngrășăminte la mediul fiscal, fac ca producția la hectar să fie aproximativ jumătate din cea înregistrată în Vestul Europei. Așadar, comparată cu Vestul Europei, exploatarea agricolă în România este deocamdată nerentabilă economic. * Carențele infrastructurii de desfacere un sector agricol solid nu
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
direct în fertilizare, protecția plantelor și creșterea animalelor. A doua concepție greșită este aceea că agricultura organică implică adesea numai substituirea de către inputurile “organice“ a așa numitelor inputuri “agrochimice”. O substituire strînsă a NPK ca fertilizant mineral cu NPK ca îngrășămînt organic ar putea să aibă același efect asupra calității plantei, susceptibilitate la boală și poluarea mediului. Contrar ideilor îmbrățișate de către “tradiționaliștii“ organici, nu este nimic magic în legătură cu folosirea gunoiul de grajd, chiar dacă este strîns într-o grămadă, numit compost și
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
pericolul poluării chimice a mediului sunt motive majore care i-au determinat pe fermierii organici să refuze utilizarea biocidelor în sistemul lor de agricultură. Practicile de cultivare folosite în mod curent în multe părți ale lumii, sunt dependente de folosirea îngrășămintelor chimice, iar abandonarea lor fără a schimba practicile de cultivare poate duce la un eșec grav al sistemului și la pierderi de producție. Din această cauză, chestiunea schemei de rotație trebuie să fie prioritară atunci când se are în vedere trecerea
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
care a luat-o dezvoltarea rotațiilor în Europa centrală în comparație cu Anglia, a avut drept rezultat sisteme de cultură care încă sunt mult mai complexe față de cele cu care suntem noi obișnuiți, sisteme care pun accent mai mult pe cultura ascunsă, îngrășământul verde si prezența leguminoaselor. 2.1.2.Importanța rotațiilor 2.1.2.1. Bolile solului și fertilitatea Rezolvarea rotației a fost impulsionată de conștientizarea faptului că, culturile crescute prin rotație produc mai mult decât dacă aceeași cultură este cultivată în
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
în sol); culturile care fixează azotul ar trebui să alterneze cu cele care au nevoie de azot (în mod ideal ar trebui să fie posibil să se îndeplinească toate cerințele unei ferme cu privire la azot); ar trebui folosit, oricând este posibil, îngrășământul verde pentru a păstra solul pe cât posibil acoperit, protejându-l astfel de riscurile de eroziune și reducând scurgerile de substanțe nutritive; culturile care se dezvoltă lent și sunt de aceea vulnerabile buruienilor ar trebui să urmeze după culturi care înăbușă
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
dăunători sunt mari. Grâul de primăvară este într-o oarecare măsură mai rezistent decât cel de toamnă din cauza distanței dintre culturile de cereale succesive. Dacă cultura de primăvară urmează unei culturi recoltate în toamnă, totuși, ar trebui folosit apoi un îngrășământ verde rezistent pentru a proteja solul și pentru a reduce scurgerea de azot. Există un argument cum că varietățile mai vechi crescute în condiții mai apropiate de cele ale agriculturii organice, se comportă mai bine în sisteme organice. Paiul lung
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
și are cerințe scăzute față de substanțele nutritive. Din acest motiv, există tendința de a fi limitată cultivarea acesteia pe terenurile ușoare, mai sărace. în sistemele organice, secara se găsește deseori ca o a doua cultură de cereale după grâu, unde îngrășământul este de multe ori necesar. Sistemul său de rădăcini extensive, dezvoltarea rapidă în primăvară și paiul lung au efect înăbușitor asupra buruienilor. Sistemul de înrădăcinare adâncă face ca secara să fie rezistentă la secetă. Spre deosebire de celelalte cereale păioase secara are
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
este semănată prea devreme sau într-o toamnă blândă, ea o poate lua înainte și deveni prea deasă iar secara se dezvoltă slab. în această situație, fasolea trebuie să fie recoltată si lăsată la suprafața solului ca un strat de îngrășământ verde. Aceste avantaje includ faptul că este nevoie un număr mic de lucrări de îngrijire dar cu posibilități mult mai reduse de a controla buruienile. 2.2.5.Porumbul Fie că este cultivat pentru boabe, fie că este cultivat pentru
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
unei pauze între cereale păioase, deoarece nu este sensibil la aceleași categorii de boli și dăunători. Porumbul poate ajuta în același timp la controlarea nematozilor de la sfecla pentru zahăr. într-un sistem organic, porumbul ar trebui să fie fertilizat cu îngrășăminte verzi, aplicate în luna aprilie, cu scopul de a se putea folosi de substanțele nutritive și de a preveni scurgerea acestora. Cerințele ridicate de substanțe nutritive ale porumbului ne arată că este necesară folosirea unui îngrășământ pentru această cultură. Acest
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
să fie fertilizat cu îngrășăminte verzi, aplicate în luna aprilie, cu scopul de a se putea folosi de substanțele nutritive și de a preveni scurgerea acestora. Cerințele ridicate de substanțe nutritive ale porumbului ne arată că este necesară folosirea unui îngrășământ pentru această cultură. Acest lucru poate implica aplicarea a 20-30 t/ha gunoi de grajd bine fermentat, atunci când se ară și ulterior, acoperirea foarte bună a suprafeței cu nămol. Porumbul se seamănă în luna aprilie iar la 5-6 zile de la
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
foarte bine pregătit. Cerința cea mai mare de azot se înregistrează abia mai târziu, în primăvară și vară, când solul este mai activ din punct de vedere biologic iar substanțele nutritive sunt mineralizate. în această perioadă este necesară fertilizarea cu îngrășământ lichid. îngrășămintele trebuie distribuite cu grijă, deoarece împrăștierea lor inegală va duce la maturizarea inegală pe timpul recoltării. Principala problemă cu buruienile o reprezintă ovăzul sălbatic care, în mod normal, ar fi controlat destul de bine printr-o rotație organică. Buruienile cu
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
pregătit. Cerința cea mai mare de azot se înregistrează abia mai târziu, în primăvară și vară, când solul este mai activ din punct de vedere biologic iar substanțele nutritive sunt mineralizate. în această perioadă este necesară fertilizarea cu îngrășământ lichid. îngrășămintele trebuie distribuite cu grijă, deoarece împrăștierea lor inegală va duce la maturizarea inegală pe timpul recoltării. Principala problemă cu buruienile o reprezintă ovăzul sălbatic care, în mod normal, ar fi controlat destul de bine printr-o rotație organică. Buruienile cu frunze late
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
fac ca această cultură să fie cultivată cu bune rezultate pe solurile argiloase. în unele rotații, fasolea poate fi înlocuită de trifoi și este de obicei urmată în cultură de grâu. De obicei, la fasole nu sunt necesari fertilizatori, dar îngrășămintele pot ajuta la stabilizare și contribuie la acoperirea nevoii de potasiu a culturii. Fasolea nu elimină pirul, așa că problemele îmbolnăvirii cu boli pot fi extinse. Tehnica de grăpare și cultivare printre rânduri poate ajuta la combaterea altor buruieni, lucru care
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
de multe ori ca o cultură care face o pauză între două cereale și poate de asemenea să preceadă cartoful. Mazărea furajeră este în general cultivată pe un sol mai ușor, de multe ori ca parte a unui amestec de îngrășământ verde. Deși nu cere îngrășăminte, disponibilitatea potasiului este importantă, mazărea fiind și intolerantă la aciditatea din sol. Controlul buruienilor se poate face prin grăparea culturii exact atunci când răsare și apoi încă o dată când talia plantelor este de maxim 75 cm
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
cultură care face o pauză între două cereale și poate de asemenea să preceadă cartoful. Mazărea furajeră este în general cultivată pe un sol mai ușor, de multe ori ca parte a unui amestec de îngrășământ verde. Deși nu cere îngrășăminte, disponibilitatea potasiului este importantă, mazărea fiind și intolerantă la aciditatea din sol. Controlul buruienilor se poate face prin grăparea culturii exact atunci când răsare și apoi încă o dată când talia plantelor este de maxim 75 cm, nu înainte de a se uni
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
soiei, cu scopul de a obține o importantă cantitate de hrană pentru șeptel. Planta de lupin poate fi însilozată la o umiditate de 30% și folosită în totalitate. Deși lupinul s-a cultivat mai mult pe soluri sărace, nisipoase, ca îngrășământ verde, el dă rezultate destul de bune și pe solurile mai grele. Lupinul este sensibil la inundații, are perioada de vegetație lungă (martie -octombrie) și are un comportament non-agresiv față de infestarea cu buruieni. în ciuda acestor dezavantaje, lupinul este o plantă de
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
non-agresiv față de infestarea cu buruieni. în ciuda acestor dezavantaje, lupinul este o plantă de cultură folositoare într-un sistem organic . 2.2.11. Cartoful Cartoful poate fi o cultură premergătoare foarte valorosă, în special înaintea cerealelor de toamnă. Nutrienții reziduali de la îngrășământul aplicat cartofului pot fi utilizați eficient de o cultură ulterioară, iar cultivarea printre rânduri poate fi eficientă în reducerea apariției buruienilor mai târziu. în cazul cartofului este necesară o pauză de 4-5 ani între culturi succesive pentru a evita apariția
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
pentru a evita apariția nematozilor și o pauză de 1-2 ani în cazul cartofului extratimpuriu, deoarece recoltarea în acest ultim caz se realizează înainte ca nematozii să-și fi completat ciclul. Cartoful poate să urmeze după grâu, leguminoase pentru boabe , îngrășământ verde, sau alte culturi care lasă multe substanțe nutritive reziduale în sol, deși pot apărea în unele cazuri probleme cu dăunătorii, cum ar fi viermii sârmă. Unele soiuri sunt mai rezistente la viermii sârmă și la alte boli și dăunători
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
decât transformată în fân din cauza fragilității ei când este uscată. Dacă este pășunată, ar trebui să se acorde suficient timp pentru refacere, iar după fiecare pășunat trebuie avută mare grijă la animale, pentru ca există pericolul umflării acestora. 2.2.14. îngrășămintele verzi îngrășămintele verzi au un rol foarte important în schemele de rotație pentru sisteme organice. Ele ajută în majoritatea cazurilor la reținerea nitrogenului în sol pe de o parte, iar pe de altă parte contribuie la combaterea eroziunii solului, deoarece
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
în fân din cauza fragilității ei când este uscată. Dacă este pășunată, ar trebui să se acorde suficient timp pentru refacere, iar după fiecare pășunat trebuie avută mare grijă la animale, pentru ca există pericolul umflării acestora. 2.2.14. îngrășămintele verzi îngrășămintele verzi au un rol foarte important în schemele de rotație pentru sisteme organice. Ele ajută în majoritatea cazurilor la reținerea nitrogenului în sol pe de o parte, iar pe de altă parte contribuie la combaterea eroziunii solului, deoarece menține terenul
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
azotul, care în alte condiții s-ar putea pierde, în schimb descompunerea este foarte rapidă, având un efect mic asupra humusului din sol. Materialul proaspăt conduce chiar la un declin al substanțelor organice din sol, stimulând activitatea biologică a solului. îngrășămintele verz, care au o mare contribuție asupra humusului s-ar putea să nu elibereze așa de mult azot, așa că decizia cu privire la ce îngrășământ verde trebuie folosit depinde de prioritatea fermierului. în general, îngrășămintele verzi vor tinde să contribuie mai mult
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
Materialul proaspăt conduce chiar la un declin al substanțelor organice din sol, stimulând activitatea biologică a solului. îngrășămintele verz, care au o mare contribuție asupra humusului s-ar putea să nu elibereze așa de mult azot, așa că decizia cu privire la ce îngrășământ verde trebuie folosit depinde de prioritatea fermierului. în general, îngrășămintele verzi vor tinde să contribuie mai mult la valoarea nutritivă și mai puțin la fracțiunea stabilă a materiei organice din sol. îngrășămintele verzi pot, de asemenea, să contribuie la stabilitatea
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
din sol, stimulând activitatea biologică a solului. îngrășămintele verz, care au o mare contribuție asupra humusului s-ar putea să nu elibereze așa de mult azot, așa că decizia cu privire la ce îngrășământ verde trebuie folosit depinde de prioritatea fermierului. în general, îngrășămintele verzi vor tinde să contribuie mai mult la valoarea nutritivă și mai puțin la fracțiunea stabilă a materiei organice din sol. îngrășămintele verzi pot, de asemenea, să contribuie la stabilitatea biologică a structurii solului, urmărind cultivarea mecanică în măsura în care rădăcinile plantelor
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
așa de mult azot, așa că decizia cu privire la ce îngrășământ verde trebuie folosit depinde de prioritatea fermierului. în general, îngrășămintele verzi vor tinde să contribuie mai mult la valoarea nutritivă și mai puțin la fracțiunea stabilă a materiei organice din sol. îngrășămintele verzi pot, de asemenea, să contribuie la stabilitatea biologică a structurii solului, urmărind cultivarea mecanică în măsura în care rădăcinile plantelor sunt implicate în acest proces. în funcție de tipul solului, rădăcinile trifoiului roșu sau ale lupinului se pot extinde în adâncime până la 1,5
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]