2,594 matches
-
noiembrie 2001, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 24 din 17 ianuarie 2002. Prin aceste decizii s-a statuat că stabilirea unor condiții privind exercitarea unor drepturi, de natură să împiedice abuzul de drept, nu constituie o îngrădire a liberului acces la justiție. Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile
DECIZIE nr. 61 din 11 februarie 2003 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 392 din Codul de procedură civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/148638_a_149967]
-
de timbru este instituită în sarcina oricărei persoane care se adresează instanțelor judecătorești, fără nici o discriminare. Impunerea prin lege a anumitor condiții sau cerințe pentru exercitarea unor drepturi, cum este și accesul la justiție, nu intră în conținutul noțiunii de "îngrădire", nefiind încălcate prevederile art. 49 din Constituție. Pe de altă parte, plata taxelor de timbru se încadrează în obligațiile prevăzute de art. 53 alin. (1) din Constituție, conform căruia "Cetățenii au obligația să contribuie, prin impozite și prin taxe, la
DECIZIE nr. 87 din 27 februarie 2003 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 20 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/148711_a_150040]
-
statutul de salariat presupune existența unor raporturi de muncă între angajator și salariat, iar prin dispozițiile criticate legiuitorul a înțeles să dea posibilitatea și celorlalte categorii de persoane, care nu se găsesc în raporturi de muncă, să adere, fără nici o îngrădire sau autorizare prealabilă, la o organizație sindicală. Se mai arată că, pe de altă parte, potrivit art. 37 din Constituție, categoriile de persoane care pot constitui sindicate au posibilitatea de a se organiza și în alte forme și tipuri de
DECIZIE nr. 25 din 22 ianuarie 2003 cu privire la constituţionalitatea dispoziţiilor art. 1 alin. (1), art. 2 alin. (1) teza a doua, art. 30 şi ale art. 51 lit. b) din Legea sindicatelor, adoptată de Camera Deputaţilor şi de Senat în şedinţa comuna din 9 decembrie 2002. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/147598_a_148927]
-
și funcționarii publici au dreptul să constituie organizații sindicale și să adere la acestea. Persoanele care exercită potrivit legii o meserie sau o profesiune în mod independent, membrii cooperatori, agricultorii, precum și persoanele în curs de calificare au dreptul, fără nici o îngrădire sau autorizare prealabilă, să adere la o organizație sindicală."; - Art. 8: "Pot fi aleși în organele de conducere membri ai organizației sindicale care au capacitate de exercițiu deplină și nu executa pedeapsa complementară a interzicerii dreptului de a ocupa o
DECIZIE nr. 25 din 22 ianuarie 2003 cu privire la constituţionalitatea dispoziţiilor art. 1 alin. (1), art. 2 alin. (1) teza a doua, art. 30 şi ale art. 51 lit. b) din Legea sindicatelor, adoptată de Camera Deputaţilor şi de Senat în şedinţa comuna din 9 decembrie 2002. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/147598_a_148927]
-
legii o meserie sau o profesiune în mod independent, membrii cooperatori, agricultorii, precum și persoanele în curs de calificare", acorda persoanelor care nu-și desfășoară activitatea profesională în cadrul unui raport de muncă dreptul să adere la o organizație sindicală, "fără nici o îngrădire sau autorizare prealabilă". O asemenea prevedere de lege nu poate fi apreciată că o restrângere a dreptului de asociere. Pentru aceleași considerente Curtea constată că prin dispozițiile legale criticate nu s-au încălcat nici prevederile art. 49 din Constituție, în
DECIZIE nr. 25 din 22 ianuarie 2003 cu privire la constituţionalitatea dispoziţiilor art. 1 alin. (1), art. 2 alin. (1) teza a doua, art. 30 şi ale art. 51 lit. b) din Legea sindicatelor, adoptată de Camera Deputaţilor şi de Senat în şedinţa comuna din 9 decembrie 2002. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/147598_a_148927]
-
disting "după cum formă de succesiune este cea legală sau testamentara.[...] Drepturile moștenitorilor, indiferent de vocația acestora, sunt identice cu cele ale fostului proprietar, la a cărui succesiune sunt chemați." Aceleași prevederi sunt contrare și dispozițiilor art. 49 din Constituție, deoarece îngrădirea dreptului la moștenire nu a fost impusă de una dintre situațiile expres prevăzute acolo. În susținerea criticii de neconstituționalitate se menționează și Decizia Curții Constituționale nr. 73 din 19 iulie 1995 cu privire la constituționalitatea unor prevederi ale Legii pentru reglementarea situației
DECIZIE nr. 312 din 19 noiembrie 2002 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 1 alin. (2) din Legea nr. 9/1998 privind acordarea de compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar în urma aplicării Tratatului dintre România şi Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940, republicată. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/147651_a_148980]
-
lucru și măsuri organizatorice adecvate. 7.1. Manipulare În cadrul acestei secțiuni a fișei tehnice de securitate sunt furnizate informații referitoare la precauțiile în ceea ce privește manipularea substanțelor sau preparatelor periculoase în condiții de securitate, inclusiv recomandări privind măsurile tehnice, cum ar fi: îngrădire, ventilația locală și generală, măsuri de prevenire a generării aerosolilor, prafului și incendiului, măsuri necesare pentru protecția mediului (utilizarea filtrelor sau a scruberelor pe ventilația de evacuare, folosirea într-o zonă îngrădită, măsuri pentru colectarea și evacuarea scurgerilor) și orice
NORME METODOLOGICE din 23 ianuarie 2003 (*actualizate*) privind clasificarea, etichetarea şi ambalarea preparatelor periculoase**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/147949_a_149278]
-
în vedere că scopul ei este asigurarea unei asistențe juridice calificate, iar normele în baza cărora funcționează nu contravin principiilor constituționale. Faptul că accesul la profesia de avocat este condiționat de satisfacerea anumitor cerințe nu poate fi privit că o îngrădire a dreptului la muncă sau a alegerii libere a profesiei. Cât privește raportarea dispozițiilor legale criticate la celelalte prevederi constituționale menționate, Curtea observa că este lipsită de relevanță pentru susținerea excepției de neconstituționalitate. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 144
DECIZIE nr. 44 din 4 februarie 2003 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (1) şi ale art. 63 lit. b) din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat, republicată, cu modificările şi completările ulterioare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/148293_a_149622]
-
sunt constituționale, reținând că, în ceea ce privește critică de neconstituționalitate, "se face o confuzie între, pe de o parte, stabilirea unor condiții privind exercitarea unor drepturi prevăzute în ordonanța, care nu contravin principiului accesului liber la justiție, [...] și, pe de altă parte, îngrădirea accesului la justiție". În ceea ce privește obligarea la cauțiune, prin aceeași decizie s-a reținut că o asemenea măsură este prevăzută și în materia contestației la executare, deci în cadrul procedurii obișnuite, în acest sens fiind prevederile art. 401 din Codul de procedură
DECIZIE nr. 285 din 30 octombrie 2002 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 19^16 alin. (2) şi ale art. 25 din Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 51/1998 privind valorificarea unor active bancare, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 409/2001. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/147806_a_149135]
-
hotărâri străine într-un termen foarte îndelungat, sau chiar sine die", pe când punerea în executare a unei hotărâri române este supusă termenului de prescripție de trei ani, care curge de la dobândirea caracterului definitiv și executoriu. Admiterea unei asemenea interpretări generează îngrădirea dreptului la apărare și "o discriminare în favoarea unui național care poate să se apere în fața unei hotărâri române prin invocarea cu succes a excepției prescripției extinctive", incalcandu-se art. 24 și 49 din Constituție. În sfârșit, în opinia autorului excepției
DECIZIE nr. 29 din 28 ianuarie 2003 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 167-177 din Legea nr. 105/1992 cu privire la reglementarea raporturilor de drept internaţional privat. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/148018_a_149347]
-
îndreptățite urmau să se constituie, în baza aceleiași legi, în formele asociative inițiale. În acest sens se face referire la Decizia Curții Constituționale nr. 237/1999. Este nefondată și critica privind inadmisibilitatea indiviziunii forțate și perpetue, deoarece ar reprezenta o îngrădire nejustificată a dreptului de proprietate sau a celui de moștenire, întrucât este vorba doar de o altă modalitate de exercitare a lor, dat fiind caracterul special al formei de proprietate la care se referă textul. Se mai arată că persoanele
DECIZIE nr. 173 din 12 iunie 2002 referitoare la constituţionalitatea Legii pentru aprobarea Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 102/2001 privind modificarea şi completarea Legii nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 şi ale Legii nr. 169/1997 , precum şi modificarea şi completarea Legii nr. 18/1991 , republicată. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/143140_a_144469]
-
care sistemul juridic românesc le cunoaște, inclusiv atunci cand îmbracă formă lt; lt;indiviziunii forțate și perpetue gt; gt; la care se referă legea supusă controlului de constituționalitate, nu este o formă de proprietate al carei exercițiu ar fi supus unor îngrădiri. Indiviziunea, ca formă a proprietății comune, are în vedere pluralitatea subiectelor dreptului de proprietate, iar nu conținutul acestuia, si anume prerogativele pe care le conferă. Atunci când există diferențe între formele de proprietate comună ori între acestea și proprietatea exclusivă, în ceea ce privește
DECIZIE nr. 173 din 12 iunie 2002 referitoare la constituţionalitatea Legii pentru aprobarea Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 102/2001 privind modificarea şi completarea Legii nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 şi ale Legii nr. 169/1997 , precum şi modificarea şi completarea Legii nr. 18/1991 , republicată. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/143140_a_144469]
-
care le conferă. Atunci când există diferențe între formele de proprietate comună ori între acestea și proprietatea exclusivă, în ceea ce privește exercitarea unora dintre atributele dreptului de proprietate, aceste diferențe corespund particularităților regimului juridic al acelei forme de proprietate, neputând fi considerate că îngrădiri ale exercițiului dreptului de proprietate, în sensul la care se referă art. 49 din Constituție, potrivit căruia o restrângere poate fi făcută numai dacă se impune, după caz, pentru apărarea siguranței naționale, a ordinii, a sănătății ori a moralei publice
DECIZIE nr. 173 din 12 iunie 2002 referitoare la constituţionalitatea Legii pentru aprobarea Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 102/2001 privind modificarea şi completarea Legii nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 şi ale Legii nr. 169/1997 , precum şi modificarea şi completarea Legii nr. 18/1991 , republicată. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/143140_a_144469]
-
unei calamități naturale ori ale unui sinistru deosebit de grav. A admite că indiviziunea forțată și perpetua - de pildă cea asupra părților comune ale unei construcții de locuit, cuprinzând apartamente aflate în proprietatea unor persoane diferite - este inadmisibilă, deoarece reprezintă o îngrădire perpetua și nejustificată a exercițiului dreptului de proprietate, înseamnă a nu ține seama de existență, în practică, a numeroase ipoteze în care o asemenea formă de proprietate comună corespunde naturii bunului și, câteodată, unei declarații a legii." Regimul juridic al
DECIZIE nr. 173 din 12 iunie 2002 referitoare la constituţionalitatea Legii pentru aprobarea Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 102/2001 privind modificarea şi completarea Legii nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 şi ale Legii nr. 169/1997 , precum şi modificarea şi completarea Legii nr. 18/1991 , republicată. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/143140_a_144469]
-
a înscris un drept real în folosul unei persoane, se prezuma că dreptul există în folosul ei. Dacă un drept s-a radiat din cartea funciară, se prezuma că acel drept nu există. Articolul 33 Cuprinsul cărții funciare, cu excepțiunea îngrădirilor și exceptunilor legale, se consideră exact în folosul aceluia care a dobîndit prin act juridic cu titlu oneros vreun drept real, dacă în momentul dobîndirii dreptului n-a fost notata în cartea funciară vreo acțiune prin care se contesta cuprinsul
DECRET nr. 1.642 din 21 aprilie 1938 privind dispoziţiunile privitoare la cărţile funciare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/143618_a_144947]
-
căile de atac, în condițiile legii." Examinând excepția de neconstituționalitate ridicată, Curtea constată că prevederile art. 141 alin. 1 teza întâi din Codul de procedură penală nu contravin art. 21 și 128 din Constituție. În ceea ce privește susținerea autorului excepției referitoare la îngrădirea prin art. 141 alin. 1 din Codul de procedură penală a accesului liber la justiție, prevăzut la art. 21 din Constituție, Curtea reține că aceasta critică este lipsită de temei, deoarece art. 141 alin. 1 din Codul de procedură penală
DECIZIE nr. 167 din 6 iunie 2002 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 141 alin. 1 teza întâi din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/143711_a_145040]
-
sale de serviciu, cu știință, nu îndeplinește un act ori îl îndeplinește în mod defectuos și prin aceasta cauzează o vătămare intereselor legale ale unei persoane se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 3 ani. Abuzul în serviciu prin îngrădirea unor drepturi Articolul 247 Îngrădirea, de către un funcționar public, a folosinței sau a exercițiului drepturilor unei persoane ori crearea pentru aceasta a unei situații de inferioritate pe temei de rasă, naționalitate, etnie, limbă, religie, gen, orientare sexuală, opinie, apartenență politică
CODUL PENAL din 21 iulie 1968 (**republicat**)(*actualizat*) (actualizat până la data de 22 aprilie 2012*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/144063_a_145392]
-
nu îndeplinește un act ori îl îndeplinește în mod defectuos și prin aceasta cauzează o vătămare intereselor legale ale unei persoane se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 3 ani. Abuzul în serviciu prin îngrădirea unor drepturi Articolul 247 Îngrădirea, de către un funcționar public, a folosinței sau a exercițiului drepturilor unei persoane ori crearea pentru aceasta a unei situații de inferioritate pe temei de rasă, naționalitate, etnie, limbă, religie, gen, orientare sexuală, opinie, apartenență politică, convingeri, avere, origine socială, vârstă
CODUL PENAL din 21 iulie 1968 (**republicat**)(*actualizat*) (actualizat până la data de 22 aprilie 2012*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/144063_a_145392]
-
acțiune în anulare", care "se soluționează de instanța competența pentru judecarea fondului cauzei în primă instanță", rezolvarea definitivă a litigiului făcându-se însă după normele dreptului comun. Sunt asigurate astfel toate cerințele unui proces echitabil, precum și condițiile pentru exercitarea, fără îngrădiri, a dreptului la apărare de către fiecare parte. Faptul că accesul liber la justiție, prevăzut de art. 21 din Constituție, nu este limitat rezultă chiar din dispozițiile ordonanței criticate, care lasă la libera alegere a creditorului dacă vrea să acționeze pentru
DECIZIE nr. 161 din 30 mai 2002 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a Ordonanţei Guvernului nr. 5/2001 privind procedura somaţiei de plată. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/142857_a_144186]
-
refuzul nu este determinat de apartenență persoanei în cauză la o anumită rasă, naționalitate, etnie, religie, categorie socială sau la o categorie defavorizata, respectiv din cauza convingerilor, vârstei, sexului sau orientării sexuale a acesteia. ... .............................................................. (6) Constituie contravenție, conform prezenței ordonanțe, orice îngrădiri pe criterii de apartenență la o anumită rasă, naționalitate, etnie, religie, categorie socială sau la o categorie defavorizata în procesul de înființare și de acreditare a instituțiilor de învătământ înființate în cadrul legislativ în vigoare." ... 14. La articolul 16, alineatul (2
LEGE nr. 48 din 16 ianuarie 2002 pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea şi sancţionarea tuturor formelor de discriminare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/139711_a_141040]
-
si anume cele din art. 16 alin. (1) referitoare la egalitatea cetățenilor în fața legii și a autorităților publice, fără privilegii și fără discriminări; art. 23 alin. (8) referitoare la prezumția de nevinovăție și art. 38 alin. (1) referitoare la interdicția îngrădirii dreptului la muncă și la dreptul la alegerea locului de muncă și a profesiei. Observ și faptul că interdicția înscrisă în art. 13 alin. (2) din Legea nr. 333/2001 are natură unei pedepse complementare prevăzute de art. 64 alin
DECIZIE nr. 335 din 28 noiembrie 2001 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 1-3, art. 7, art. 9-13 şi art. 14 din Legea nr. 333/2001 privind unele măsuri pentru diminuarea consecinţelor încetării răscumpărării de unităţi de fond de către Fondul Naţional de Investiţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/139751_a_141080]
-
ÎNDATORIRILE FUNDAMENTALE ALE CETĂȚENILOR Articolul 17 Cetățenii Republicii Socialiste România, fără deosebire de naționalitate, rasă, sex sau religie, sînt egali în drepturi în toate domeniile vieții economice, politice, juridice, sociale și culturale. Statul garantează egalitatea în drepturi a cetățenilor. Nici o îngrădire a acestor drepturi și nici o deosebire în exercitarea lor pe temeiul naționalității, rasei, sexului sau religiei nu sînt îngăduite. Orice manifestare avînd ca scop stabilirea unor asemenea îngrădiri, propagandă naționalist-șovină, ațițarea urii de rasă sau naționalitate, sînt pedepsite prin lege
CONSTITUŢIA REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂNIA din 29 iunie 1965 (*republicată*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/132900_a_134229]
-
juridice, sociale și culturale. Statul garantează egalitatea în drepturi a cetățenilor. Nici o îngrădire a acestor drepturi și nici o deosebire în exercitarea lor pe temeiul naționalității, rasei, sexului sau religiei nu sînt îngăduite. Orice manifestare avînd ca scop stabilirea unor asemenea îngrădiri, propagandă naționalist-șovină, ațițarea urii de rasă sau naționalitate, sînt pedepsite prin lege. Articolul 18 În Republică Socialistă România, cetățenii au dreptul la muncă. Fiecărui cetățean i se asigura posibilitatea de a desfășura, potrivit pregătirii sale, o activitate în domeniul economic
CONSTITUŢIA REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂNIA din 29 iunie 1965 (*republicată*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/132900_a_134229]
-
excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține că textul de lege criticat, reținând că agravanta producerea unei pagube mai mari de 50.000.000 lei, considerată "consecințe deosebit de grave", duce la aplicabilitatea unei pedepse extrem de severe pentru inculpat, ceea ce reprezintă o îngrădire a dreptului la apărare prevăzut la art. 24 alin. (1) din Constituție, restrângere care, potrivit art. 49 din Constituție, poate interveni numai "dacă se impune apărarea desfășurării instrucției penale, însă aceasta restrângere trebuie să fie proporțională cu situația care a
DECIZIE nr. 247 din 23 noiembrie 2000 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 146 din Codul penal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/132956_a_134285]
-
de activitate a beneficiarului, perioada ce poate fi considerată stagiu de cotizare la asigurări sociale. Această perioadă trebuie să cuprindă și stagiile de cotizare de după data stabilirii și acordării pensiei. Art. 62 din Legea nr. 164/2001 nu prevede nici o îngrădire în privința acordării pensiei, ținându-se seama de întreaga perioadă considerată vechime în munca ori stagiu de cotizare. Dimpotrivă, legea prevede dreptul beneficiarilor pensiei militare de a solicita stabilirea drepturilor de pensie în raport cu vechimea dobândită după pensionare, respectiv în raport și
DECIZIE nr. 232 din 10 septembrie 2002 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 62 şi 79 din Legea nr. 164/2001 privind pensiile militare de stat. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/144770_a_146099]