1,318 matches
-
Elanului sau mai ales spre Est, către interiorul Basarabiei, Murgenii, Urdeștii, Vutcanii, Nisporenii, Nemțenii, Ciuciulenii, Hăuceștii, Cimișlia, Iargara, Comrat, Baimaclia, etc., etc., sunt locuri, drumuri și piețe, foarte binecuvântate de dânși. În anii cu vreme proastă și târguri slabe, ei îngrămădesc marfa lor în gările Bogdănești și Iargara (de pe linia Bârlad-Basarabeascaă, trimițând-o spre Chișinău, Iași, Roman, etc. Deși muncesc mult și de cele mai multe ori câștigă bine, lipsa raționalizării muncii pământului, practica pe scară întinsă a alcoolismului, înlocuirea lor prin Români
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
Rochefoucauld 135. „Nu e alta și mai frumoasă și mai de folos în toată viața omului zăbavă decât cititul cărților.” Miron Costin 136. „E de folos să citești, dar numai când cugeți asupra ceea ce citești.” Malebranche 137. „Oamenii inteligenți nu îngrămădesc cunoștințe la întâmplare, ci le aleg.” Doamna de Lambert 138. „Cu cărțile e ca și cu oamenii. Oamenii serioși, de caracter, sunt cei mai prețuiți. Cel care-și stăpânește închipuirea este superior celui care-și dă frâu liber. E mai
MEMORIA C?R?II by NICOLAE MILESCU SP?TARUL () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84375_a_85700]
-
punctuale sunt de notat. Astfel, în primul rând, Titlul II din Constituția în vigoare și, mai ales, Capitolul 2, arată pur și simplu o totală neînțelegere a rolului și importanței noțiunii de drept într-o democrație de secol XXI. Sunt îngrămădite acolo, în nu mai puțin de 32 de articole diferite, referințe la drepturi fundamentale, negative (la viață, la libertate, la proprietate etc., la care se adaugă un principiu fundamental de drept, statuat în capitolul 1, cel al "egalității în fața legii
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
fel de coerență în haosul vieții. Înainte de boală, tocmai se apucase de munca asta odată cu renovarea apartamentului. O masă enormă de hârtii fusese repartizată pe categorii mari, în cartoane aduse de la supermarket: manuscrise, corespondență, fotocopii, tăieturi din ziare etc. Cartoanele, îngrămădite în camera de zi și revărsându-se pe balcon, adică în partea apartamentului care trebuia ultima refăcută, după camere și dependințe, sunt tot acolo. Partea asta a casei, care nu a fost renovată, nici n-o să mai fie probabil deocamdată
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
frunzele moarte, hainele îngreuiate de absorbția apei și creierele. Locotenentul se întorcea călare, cu fața pe jumătate ascunsă sub glugă. Înaintea porții mari a vilei, văzu doi brancardieri, cu halatele trase peste hainele groase. Coborau în curte câteva mobile mici, îngrămădite într-o căruță trasă de un catâr. Madam Segal și Motea, în capul scării, se priveau uluite. Locotenentul puse piciorul jos: "Dar ce se întâmplă, Motea?" Bătrânica își descoperi gura știrbă și îi suflă confidențial: "Nastia!" "Ce, Nastia?" "Au dat
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
cosciugul închis, cu trupul spulberat al tatălui său. Și pe urmă, înainte de a se întoarce la regiment, asistase la o operație simbolică: la ora la care comandamentul armatei sărise în aer, fusese aruncat în aer un hangar mare, unde fuseseră îngrămădiți câteva sute de evrei, bătrâni, femei, copii. S-a întors la regimentul lui pe o motocicletă condusă de un ofițer de legătură german, care, luându-și rămas bun, l-a bătut pe umăr: "Compatrioții dumitale nu fac lucrurile cu discreție
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
Calculul era bun. În octombrie 1936, contele Ciano, ginerele lui Mussolini și noul ministru de externe, se duce la Berlin, unde semnează cu Führerul un Protocol care atestă prietenia și solidaritatea dintre cele două țări. Pe l noiembrie, în fața mulțimii îngrămădite în piața Domului din Milano, Ducele face publică constituirea "Axei" Berlin-Roma în jurul căreia s-ar putea "uni toate statele europene", care constituie însă preludiul unei apropieri tot mai mari între statele totalitare. Ofensiva hitleristă în Europa Centrală Anul 1937 aduce
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
ales în căutarea operelor consacrate de trecerea timpului. Cozi lungi se formează în fața Muzeului de Artă din Florența, a Muzeului d'Orsay și a Luvrului la Paris, sau în fața unor prestigioase expoziții (Viena, Paris, Berlin, Van Gogh etc.). Lumea se îngrămădește la marile festivaluri muzicale sau teatrale (Salzburg, Avignon, Verona, Aix-en-Provence) și petrece noaptea sub cerul liber pentru a obține un loc la Scala din Milano. Dar cultura și arta curentelor de avangardă rămîne în general domeniul rezervat unui public de
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
elitei conservatoare, ucis mai târziu în duel de către Nicolae Filipescu. A doua zi s-a ținut la sala Joje întrunirea de protestare în fața unui public agitat. Pe strada Regală lumea foia, dar și poliția. Pe trotuarele din fața sălii, publicul se îngrămădise și aștepta înfrigurat desfășurarea evenimentelor. Președinte al întrunirii a fost aclamat Dimitrie Giani: au vorbit Petre Grădișteanu, Gheorghe Paladi și Ion Lahovary. A doua zi, în Gara de Nord, s-au petrecut scene neuitate de entuziasm; plecau surghiuniții, dar tot în seara
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
care i-a reușit de multe ori. O întrunire intimă a majorităților din Cameră și din Senat e convocată în sala de ședințe a Senatului. Acolo, Ion Brătianu rostește un discurs plin de îngrijorări patriotice, spune că nouri groși se îngrămădesc la orizont, că un război amenință și că România poate să fie în primejdie. Brătianu lasă să se înțeleagă cum că războiul ar putea izbucni între Rusia și Austria din cauza Bulgariei, ceea ce ar trebui să ne îndemne ca să ne strângem
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
întâmplarea». Masele sunt ciudat de impresionabile. Un nimic le încovoaie, un nimic le ridică. Ca și când refuzul meu, atât de simplu, ar fi schimbat cu ceva situația, curajurile scăzute se înviorează, un entuziasm de emoție se răspândește în mulțime, lumea se îngrămădește în jurul meu. Sunt un fel de erou pentru aceiași cari, adineaori, mă priveau ca pe un aristocrat, adică ca pe un vrăjmaș. șefii revoluționari, pe care nu încetasem de a-i combate cu toate puterile logicii, vin de-mi strâng
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
legionari și armată. Fabricius, ministrul Germaniei la București, este înlocuit cu von Killinger, care a luat în primire legația la 23 ianuarie, și trupele germane intră în București și înăbușă rebeliunea. Peste 2 000 de legionari au fost arestați și îngrămădiți în manejul cazarmei de la Malmaison. 62 Eram, într-o seară, la Inculeț acasă, care îmi arăta stricăciunile suferite din cauza cutremurului la casa lui din strada General Cristescu. Aflasem de la el că Dumitru Iuca era grav bolnav și ne înțeleseserăm să
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
l-a numit pe Gherman Pîntea "ejusdem farinae". Mai întîi această Transnistrie a servit ca loc unde au fost expediate țigăncile, florăresele de pe piețele Capitalei, care supărau ochii conducătorului. Mai tîrziu însă, în Transnistria au fost trimise trenuri cu evrei, îngrămădiți în vagoane de marfă. Eram avocatul unei societăți de textile, "Astra" din București. Am cunoscut la acea întreprindere un bătrîn evreu, contabilul fabricii. De cîte ori îl vedeam și vorbeam cu el, mă impresiona modestia și viața sărăcăcioasă pe care
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
mai mult cu orașele europene și aproape deloc cu acele din America de Nord, în special, cu acelea din Statele Unite. Legația României fusese închisă în timpul războiului. Interesele României erau încredințate legiunii Suediei. Localul fusese părăsit și o parte din mobilier se găsea îngrămădit într-o casă dintr-un cartier mărginaș al orașului, iar chiria casei, neplătită de ani de zile. Mai înainte însă de a mă ocupa de instalarea și deschiderea legației într-un nou local, m-am ocupat de formalitățile necesare pentru
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
adaptăm noilor condiții de viață. Era primăvară. Ici-colo, timid, vegetația încerca să-și facă simțită prezența. Fusese o iarnă relativ ușoară, lipsită de ninsorile binefăcătoare pentru agricultură. Au fost, în schimb, geruri năprasnice și vânturi puternice, care răscoleau puțina zăpadă, îngrămădind-o pe ulițele întortocheate ale satului. Dar nu ploua. Alimentele erau tot mai puține și mereu mai scumpe. Începuse foametea cauzată de cel mai secetos an din câți avusese până atunci Moldova. Vara anului 1946. Într-o seară, în timp ce noi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
fost așa, pentru că aveam și nou Gulagul nostru care se numea Bărăgan. Au fost abandonați într-un loc pustiu. Nu aveau hrană și nici adăpost. Au fost nevoiți să-și încropească un bordei, un fel de vizuină unde s-au îngrămădit, precum cârtițele, cei șase copii și mama lor. Un medic omenos a angajat-o pe mama copiilor ca îngrijitoare la un spital rural aflați la câțiva kilometri distanță. Timp de șase ani, cât a durat deportarea, biata femeie a lucrat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
Încă de nebunia războiului. E greu să descoperi un metru pătrat nerăscolit de obuze. Vegetația e slabă, timid dezvoltată și ea de nebunia omului. Ajungem la vestitul fort Vaux. Vizităm tot interiorul. Într-o cameră de 20 m², au stat Îngrămădiți ultimii soldați francezi, zile Întregi, alături de bravul lor comandant, colonelul Reynal, În Iunie 1916, când a fost cucerit de germani. Torturați de foame și sete, câte un soldat francez se strecura noaptea afară În căutarea apei. Pereții exteriori ai fortului
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
numai că m-au exlus din generația mea biologică, dar l-au exasperat până și pe genitorele meu, care, În ultimii săi ani de existență - a murit relativ tânăr, Tatăl meu, Într-un accident rutier, la 56 de ani! -, a Îngrămădit pe creștetul meu nu puține din stupefacțiile dureroase și contondente pe care i le cauza comunismul. Nu, nu mă plâng, pentru simplul motiv... sau pentru două motive, cel puțin: unu, am traversat de bine-de rău aceste lungi, Întortocheate, chinuitoare perioade
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
și În mentalitățile de azi, suntem un fel de cetățeni de categoria a doua, dacă nu un fel de paria! Aproape victime „ideale”, În unele cazuri, și acest cult al tinereții ce exclude orice alt fel de valori, idealizând-o, Îngrămădind asupră-i toate calitățile, este, cred, una din formele „ciclice” prin care o societatea civilizată „recade” Într-un tip de primitivism. Europa, „Îmbătrânind” și suferind câteva războaie și sisteme barbare, s-a „Îmbolnăvit” cred eu de unele „ticuri” care amenință
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
dată” socială, dar, prin extindere, nu-i așa, În „cazul” de față - condiția dată inexorabilă a existenței! Dar... câți indivizi umani, de pe toate meridianele și din toate timpurile istorice, vor accepta această „condiție dată” a vieții, când nenorocirile sociale se Îngrămădesc asupra celor fizice, biologice, făcându-ne viața, ce pare a avea nevoie de atât de puține principii și condiții pentru a fi acceptabilă - imposibilă, sufocându-ne cu propriile noastre speranțe?!... Alungându-ne de la masa vieții după ce ni s-au Întins
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
și m-am întors orice tentă de visare care învăluise încăperea - detașarea de fetiță, tonurile de acuarelă - se evaporase inexplicabil. Singurul accident pe care îl remarcasem inițial era un raft răsturnat. Am îngenuncheat și l-am împins înapoi la perete, îngrămădind la întâmplare cărți și jucării pe raft, când mi-am reamintit ceva ce-mi spusese Sarah, întorcându-mi încet privirea spre tavan. Se vedeau niște urme chiar deasupra patului ei. N-am fost foarte sigur la început, dar când m-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
în așa fel încât să stau cu fața la el. Aveam brațele încrucișate. - Despre ce? întrebă el, alarmat. - Despre băieții dispăruți. N-aveam cum să-mi controlez îngrijorarea din voce. Ce știi despre ei? Tăcerea lui era semnificativă. În jurul nostru copiii se îngrămădeau spre mașini. Mașinile se puseră în mișcare pe porțiunea circulară dinspre ieșire, însă Porsche-ul era parcat pe trotuar. Așteptam. - Nici nu știu despre ce vorbești, zise el încet. - Am vorbit cu mama lui Ashton. Am vorbit cu Nadine. Știi ce-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
despre mutilarea unui cal în Pearce. Spune-le că aseară te-a sunat Patrick Bateman, sugeră scriitorul. Spune-le despre fata din camera 101 de la Orsic Motel. Haide. Fă pasul cel mare. Poate că așa o să te salvezi. I-am îngrămădit pe copii în Range Rover împreună cu Victor, care urma să stea într-un adăpost canin de la subsolul hotelului Four Seasons. Marta și-a lăsat mașina în fața casei și s-a urcat la volan. Această decizie a fost luată după ce polițiștii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
cu Înapoierea materialului bibliografic ce ați lăsat la noi. Pe lângă alte cauze - mi-au lipsit plicurile mari, iar În oraș merg rar de tot. Mă cam Încearcă niște „telegrame biologice” prin spate. Cerc totuși să rezist. Căci acum toamna se Îngrămădesc multe treburi, deși În livadă nu sau făcut fructe. Din informațiile biografice ce mi-ați dat lipsește locul nașterii lui E.D. Am copiat câteva titluri din bibliografie. Important e și numărul mare de articole-studii ce ați publicat și diversele reviste
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
Pe la mijlocul deceniului șase, am trăit un mic eveniment ce m-a marcat pentru acei ani și care arăta încă o dată, în cazul meu, cel puțin, forța, „tenacitatea” intuiției contra oricăror sfaturi sau planuri raționale. Printre zecile de volume ce se îngrămădeau lângă patul meu, în camera mea extrem igrasioasă (și care mi-a provocat acea gravă maladie a lui Bouillaud, de care am vorbită, se găseau și unele cărți semnate de Tudor Vianu, Estetica, în primul rând, pe care o citeam
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]