1,433 matches
-
Conducerile est-europene, și chiar nomenclatura sovietică, nu se așteptau deci ca acesta să atace înseși fundamentele ideologice ale leninismului, ci doar să îl recosmetizeze în raport cu noile provocări "burgheze" (vezi Brown: 1997). De aceea nici Ceaușescu nu a fost, la început, îngrijorat de prestația retorică a noului său omolog sovietic. Relațiile româno-sovietice nu au cunoscut evoluții majore față de pozițiile clasice. În 1986 Ceaușescu critica în cadrul CAER varianta "multilaterală" de cooperare propusă de către Gorbaciov, insistând în schimb asupra necesității impulsionării contactelor "bilaterale", fapt
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
eram oarecum ferit, deoarece nu intram direct În contact cu forțele antisemite. Citeam și ziare. A apărut la Oradea un ziar evreiesc În limba maghiară care relata ce se Întâmplă În Germania sub hitlerism și eram la curent și destul de Îngrijorat. Îmi amintesc În mod deosebit Îngrijorarea și amărăciunea din acest cartier evreiesc În timpul guvernului Goga - Cuza. Și ușurarea după căderea acestui guvern, căci atunci am simțit și noi legile antisemite. Lucrurile s-au Înrăutățit brusc o dată cu trecerea Ardealului de Nord
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
deosebita plăcere să stăm din nou de vorbă în Țara de Sus. În așteptare, vă transmit cordiale salutări și multă dorință de sănătate. Omagii Doamnei Dimitriu. Al Dv. G. Adamachi 13 București, 25 iunie 1977 Stimate Domnule Dimitriu, Sunt oarecum îngrijorat, aș putea spune, de faptul că după atâta timp nu mai știu nimic de Dv. Îmi amintesc cu multă plăcere de vizita mea la Suceava, de companie, mai mult decât agreabilă, a persoanei Dv., pe meleagurile Sucevei și, desigur, doresc
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
de jertfe aduse pe altarul credinței în Hristos și Învierea Lui, mai ales sub teroarea comunistă. Totuși, astăzi poporul nostru, hrănit timp de o jumătate de veac cu minciuna comunistă, cu diversiunea și teroarea, la auzul numelui de legionar tresare îngrijorat și se uită împrejur cu prudență, încuiat în răul cu care l-au hrănit slujitorii lui satana ca să nu se salveze, să nu se mântuiască, încât „văzând nu văd, auzind nu aud și nu pricep cu mintea”. Toți legionarii însă
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
schimbîndu-și radical poziția în momentele decisive. Profesorul Cuza, apelînd la unul din aforismele lui îl numea "un socialist sui generis"26. În mijlocul nesfîrșitelor greve, răzvrătiri și tulburări, doctorului Lupu îi plăcea să prezideze negocierile cu greviștii. Regele era tot mai îngrijorat și i-a cerut lui Iorga "să-l oprească pe Lupu". Siguranța a intrat firește în dispută cu acuzații lipsite de fond. Pe la mijlocul lui februarie 1920, Lupu i-a raportat lui Iorga că regele ordonase instalarea de mitraliere la Palatul
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
început să spere în renașterea acesteia. Codreanu îi trimitea telegrame de felicitare lui Hitler cu ocazia oricărei victorii a Curcubeului Axei, ca după decisiva vizită a lui Mussolini în Germania din toamna lui 1937 și imediat după Anschluss. Iorga urmărea îngrijorat slăbirea forțelor Micii Antante. L-a înfuriat opera comică protofascistă pusă în scenă de primul-ministru al Iugoslaviei, M. Stoiadinovici. În vara lui 1936, Titulescu (influențat de francezi) a încercat să îmbunătățească relațiile româno-sovietice (poate chiar să încheie o alianță defensivă
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
să-l termine pe Iorga"37. Vecinul (Ion Pascariu) i-a auzit lăudîndu-se cu aceasta, după care bătrînul l-a avertizat pe Iorga, oferindu-se să-l ascundă la niște rude ale lui. Iorga i-a mulțumit, dar nu părea îngrijorat. A petrecut totuși o noapte albă nu prea plăcută. A doua zi de dimineață, văzîndu-l pe domnul Pascariu pe fereastră l-a strigat, i-a făcut din deget a mustrare și i-a zis: "Mi-ai tras o sperietură pe
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
Americani și români din America, p. 71 58 Necesitatea unei enciclopedii a științelor economice, conferință ținută la 1 noiembrie 1934; Academia Înaltă de Studii Comerciale și Industriale din București, București, 1934 59 Șeicaru își amintește că Iorga era uneori prematur îngrijorat de faptul că sălile unde urma să-și țină conferințele nu vor fi pline. Nimeni nu vrea să asculte ceea ce am eu de spus." Dîndu-și seama că are relativ puțini cititori, comenta: Nimeni nu mai vrea să-mi citească lucrările
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
încercam o profundă bucurie triumfătoare constatând cât de puțin se schimbase pentru mine fața ei dragă, și cât de puțină importanță avea pentru dragostea mea faptul că era bătrână. Și mai regăseam pe chipul ei, deși acum arăta trist și îngrijorat, ceva din expresia însuflețită a tinereții. Am recunoscut, dându-mi totodată seama cât de mult îl uitasem, conturul gurii ei, mult mai frumoasă acum că era nefardată. Am sărutat-o ușor, scurt, pe buzele atât de familiare, așa cum ne sărutam
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
Abia după ce a plecat, m-a cuprins teama ca nu cumva să fi căzut și să-și fi fracturat o gleznă. Suna foarte subțiratic și fals. — O scurtătură peste stânci? Era o idee lipsită de sens, dar Ben părea prea îngrijorat ca s-o pună la îndoială sau ca măcar să-și manifeste ostilitatea. E vorba de stâncile din jurul casei dumitale? S-ar putea să fi căzut pe acolo. Mai bine să mergem imediat s-o căutăm, sau... mă duc să iau
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
în brațele somnului. N-are decât să vină Ben, n-are decât să dea foc casei, n-are decât să mă omoare! Meritam să mor. Când m-am trezit însă dimineața, mă simțeam mult mai puțin fatalist, dar mult mai îngrijorat. Eram copleșit de urgența necesității de a lua o hotărâre, dar nu exista nimic material, nici o dată, nici o dovadă pe baza cărora s-ar fi putut lua o hotărâre. Doream pătimaș să o smulg pe Hartley de acolo, la Londra
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
i-am dat nici o atenție și, un timp, am rămas tăcuți. James începu să scormonească cu degetele printre bolovani, scoțând la iveală pietricele pe care le arunca în apă. În cele din urmă, îmi spuse: Nu mai fi atât de îngrijorat, cred că e în deplină siguranță, sunt sigur că nu i se va întâmpla nimic rău. — Pe ce te bazezi? — Pe felul în care apreciez eu situația. — Înțeleg. — Și, de asemenea, pe episodul acela curios. Crezi că respectul sergentului Fitch
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
strice vizibil abia la începutul anilor 1890, în împrejurări pe care nu doresc să le anticipez. Acum însă, însemnările din jurnal, laconice cum sunt, ne lasă să ghicim totuși o anumită afecțiune a regelui față de soție. Este de-a dreptul îngrijorat de câte ori Elisabeta e bolnavă. O dovedesc mai cu seamă însemnările din ianuarie-februarie 1882, când regina a suferit de o gravă boală la ureche, care i-a pus viața în pericol. Soțul notează îngrijorat toate fazele bolii, cu perioade disperate, de
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
regelui față de soție. Este de-a dreptul îngrijorat de câte ori Elisabeta e bolnavă. O dovedesc mai cu seamă însemnările din ianuarie-februarie 1882, când regina a suferit de o gravă boală la ureche, care i-a pus viața în pericol. Soțul notează îngrijorat toate fazele bolii, cu perioade disperate, de dureri îngrozitoare, dar și cu intervale de liniște și speranță. Are grijă să-i asigure bolnavei asistența celor mai buni medici, pe care îi aduce inclusiv din străinătate. În urma acelei boli, Elisabeta și-
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
mine. După-amiaza audiențe de la 1 la 4. Furtună cu ploaie torențială. Seara citit. Elisabeta merge la teatru, operă italiană. Ploaie. Joi, 3 noiembrie/22 octombrie Vreme mohorâtă și ploioasă, frig umed. Ora 11 Stătescu. 11½ Brătianu la mine; este iarăși îngrijorat din cauza situației, pe care o vede în negru, crede că trebuie să fim enorm de prevăzători. Are o dispoziție proastă, nu știu de ce. După-amiaza audiențe. A fost prefectul Poliției la mine. Seara am semnat împreună cu Elisabeta o scrisoare pentru Prințul
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
suferă cumplit. Sâmbătă, 13/25 februarie Elisabeta a dormit puțin, cu cloral, se simte enorm de slăbită, are febră. Ora 11 venit medicii, făcut tăietura în spatele urechii (Kremnitz), aproape fără cloroform. Ora 12 Brătianu la mine, este și el foarte îngrijorat, ca și mine. La Elisabeta, care nu poate vorbi, are dureri enorme, e aproape inconștientă, primește cloral pentru a dormi. După-amiaza plimbare cu trăsura, cu Candiano, spre Văcărești. Elisabeta doarme liniștită, nu are febră, durerile mai puține, doar la rană
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
se simte bine și în putere. Ora 5½ primit pe Razis. Seara cu Elisabeta, scris. Ora 11 în pat. Senin cu stele. Luni, 8/20 martie Vânt, cer fără nori. Ora 11 ministrul de finanțe Lecca; este și el foarte îngrijorat din cauza secetei enorme și a vântului continuu. Semănăturile au suferit foarte mult. După-amiaza audiențe, cu Elisabeta. Seara scris. Marți, 9/21 martie Vânt, enorm de uscat. Înainte de amiază Stătescu, Dabija. După-amiaza de la 2 la 5 inspecție a Batalionului nr. 4
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
care e preocupat din cauza armatei, se teme de un război. Ora 11½ Chițu. La prânz Bamberg, care rămâne întreaga după-amiază cu Elisabeta. Audiențe. Bamberg la cină și întreaga seară. Elisabeta din nou o noapte foarte rea, febră mare. Sunt puțin îngrijorat. Duminică, 6/18 iunie Vreme întunecată, neprietenoasă. Ploaie. Elisabeta nu e deloc bine, trebuie să rămână toată ziua la pat. Ora 10½ la Palat, pe care i-l arăt lui Bamberg. Ora 11½ înapoi. După-amiaza audiențe. Ora 5 venit Bamberg
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
mai întâi lui Kalnoky, spre a vedea dacă incidentul se va stinge definitiv. Brătianu la mine, se simte mult mai bine, merge la țară. Lecca, Stătescu. După-amiaza audiențe. Orele 4-6 participat la examen la Școala Militară. Nici o depeșă de la Elisabeta, îngrijorat. Sturdza îmi telegrafiază că în Viena totul s-a rezolvat. Prefectul poliției la mine. Scris. Ceva mai răcoare. Vineri, 6 iulie/24 iunie Enorm de umed. Stöhr a venit încă de la ora 8½, în Sinaia se înaintează încet. Ora 10
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
poate să mai rămână. Orele 8-10 Stöhr la mine. Scris. Vreme ploioasă. Miercuri, 15/27 februarie Înainte de amiază în sfârșit ploaie, care nu ține însă decât o oră. Sturdza, apoi Brătianu la mine, discutat afacerea Ring. Brătianu este iarăși foarte îngrijorat de politica externă, eu îl liniștesc. După-amiază, orele 3-5, promenadă. Ring solicită o audiență motivată. Seara Sturdza la mine. Ring și-a cerut scuze pentru purtarea de la balul său. Crețeanu îi cere să-și retragă hârtia și să ceară audiență
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
târziu avea să devină deputat, apoi senator liberal. Este vorba de discursul ținut de senatorul Petre Grădișteanu la Iași în data de 5/17 iunie, cu ocazia dezvelirii monumentului lui Ștefan cel Mare. În acel discurs, Grădișteanu s-a arătat îngrijorat de soarta românilor care trăiau în afara granițelor regatului, în Bucovina și în Transilvania, fapt ce a provocat nemulțumirea Austro-Ungariei. În literatura de specialitate, consecințele incidentului au fost interpretate diferit. Una dintre interpretări favorizează ideea că „incidentul Grădișteanu” a dus la
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
lumea cărților, în care nu ți se cere niciodată să fii șmecher și nu intransigent. Fiindcă eu mă încăpățânez să cred mai departe că, în ciuda oricăror necesități imediate (și chiar și datorită acestora), mai trebuie să rămână și cineva profund îngrijorat pentru tot ce se întâmplă și, în același timp, capabil să nu vadă lucrurile numai din perspectiva momentului, ci și pe un termen mai lung. Text apărut în 22, numărul 25 din 1992 Vară electorală După ce am fost obligați să
Crimă și moralitate. Eseuri și publicistică by Ileana Mălăncioiu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1914_a_3239]
-
folosite pentru a plăti soldații. De data aceasta însă, expediția fusese contracarată decisiv și soldații s-au întors în Boston prost dispuși, mormăind după plata cuvenită. Soldații nemulțumiți sunt predispuși la revoltă, așa că guvernul din Massachusetts a început să caute, îngrijorat, o modalitate prin care să plătească soldații. A încercat să împrumute 3000- 4000 de dolari de la negustorii din Boston, dar evident că bonitatea guvernului nu era printre cele mai ridicate. Într-un final, statul Massachusetts a decis, în decembrie 1690
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
mai multe ezitări, prezența Angliei în acest grup putea surprinde, dacă nu am ține cont de informațiile provenite de la I.C. Brătianu, din care reieșea declarația de sprijin în favoarea românilor făcută în Parlamentul de la Londra, de către ministrul de finanțe englez 361. Îngrijorat de posibilitatea ca, prin evenimentele de la București, să fie afectată integritatea Imperiului Otoman și drepturile sale, executivul englez pleda în favoarea unei analize atente asupra oportunității menținerii statului român după abdicarea lui Cuza, invocând mai ales firmanul otoman din 1861, prin
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
să îi ,,civilizeze" pe arabi și să profite de pe urma petrolului lor, dar irakienii au insistat să își urmeze propriul scenariu. După paisprezece luni, responsabilul britanic pe problema Irakului, Winston Churchill, îi scria prim-ministrului său, David Lloyd George: ,,Sunt profund îngrijorat în privința Irakului. Misiunea pe care mi-ați dat-o devine cu adevărat imposibilă [...]. Abia poți găsi un ziar conservator, liberal sau laburist care să nu fie cât se poate de ostil față de rămânerea noastră în această țară [...]. Cred că acum
Memorandum către președintele ales by MADELEINE ALBRIGHT () [Corola-publishinghouse/Science/999_a_2507]