19,276 matches
-
înlăturării efectelor dezastrelor. ... 2. În cadrul stabilit de prezentul acord, părțile contractante își pot acorda ajutor reciproc, la cerere, în cazul iminenței/producerii unui dezastru ale cărui consecințe pe teritoriul statului părții contractante care este amenințată/ afectată nu ar putea fi înlăturate în totalitate prin eforturile și mijloacele părții contractante respective. ... 3. Prevederile prezentului acord nu sunt aplicabile pentru prevenirea și combaterea actelor de terorism sau sabotaj. ... Articolul 2 Definiții Pentru scopurile prezentului acord, noțiunile enumerate în continuare au următoarele semnificații: a
ACORD din 4 aprilie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/255008]
-
încheiate ori, după caz, săvârșite sau produse înainte de intrarea în vigoare a legii noi nu pot genera alte efecte juridice decât cele prevăzute de legea în vigoare la data încheierii sau, după caz, a săvârșirii ori producerii lor, fiind înlăturată puterea legii noi asupra trecutului. În contextul criticilor de neconstituționalitate este menționată jurisprudența Curții Constituționale cu privire la principiul neretroactivității legii. ... 6. Curtea de Apel Craiova - Secția a II-a civilă opinează în sensul că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată
DECIZIA nr. 31 din 27 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255066]
-
18 octombrie 2007, dată de Y.T. prin comisie rogatorie, cu declarația dată de Y.T. în fața notarului public, la 3 decembrie 2007. Analiza comparativă a acestor două declarații, coroborate cu toate probele de la dosar, arăta că era necesar să înlăture declarația din 3 decembrie 2007, întrucât aceasta nu reflecta realitatea și fusese dată cu scopul de a-l scăpa pe reclamant de urmărirea penală din România. ... 28. Înalta Curte a precizat apoi că declarația dată de Y.T. prin comisie rogatorie
HOTĂRÂREA din 2 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/254952]
-
reclamantului sau dacă aceasta a avut o anumită importanță 48. Curtea observă că, în motivele de apel, parchetul a precizat că declarația lui Y.T. constituia un element de probă „fundamental“ (supra, pct. 20). În plus, curtea de apel, care a înlăturat această probă din dosar, o calificase ea însăși drept „importantă“ (supra, pct. 16). Curtea observă, de asemenea, că declarația lui Y.T. a fost elementul folosit de Înalta Curte în raționamentul său pentru stabilirea faptelor și constituia singura probă care îl
HOTĂRÂREA din 2 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/254952]
-
financiară, stabilite în conformitate cu actele normative aplicabile, sunt: .................(Se vor enumera de către FUI. ) . . ........... . (3) Clientul are dreptul să opteze pentru oricare dintre formele în care este constituită garanția, conform prevederilor alin. (2) . (4) Clientul are dreptul de a înlătura obligația de a constitui garanția financiară prevăzută la alin. (1) prin plata în avans a sumei de ................., stabilită astfel: ................(Se detaliază modul de stabilire a sumei care va fi plătită în avans de către client. ) . ............... . ... 10. Despăgubiri/Compensații Articolul 17 (1
ORDIN nr. 91 din 23 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256720]
-
vor fi deduse spre soluționare instanței judecătorești competente. (2) Procedurile prealabile de soluționare a litigiilor apărute cu ocazia derulării contractului nu sunt obligatorii; părțile se pot adresa direct instanței de judecată competente. ... 13. Forța majoră Articolul 21 Răspunderea părților este înlăturată atunci când prejudiciul este cauzat de forța majoră, în condițiile prevăzute de Codul civil. ... 14. Alte clauze Articolul 22 Convenția de consum, precum și orice alte anexe agreate de părți care nu contravin prevederilor reglementărilor în vigoare, fac parte integrantă
ORDIN nr. 91 din 23 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256720]
-
persoanelor respective [...] “ . În același sens, instanța de contencios constituțional a făcut trimitere la jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, potrivit căreia procedura cu caracter administrativ prin care se retrage imediat și temporar permisul de conducere reprezintă o măsură menită să înlăture din circulația pe drumurile publice pe cel care ar prezenta un pericol public pentru ceilalți participanți la trafic (a se vedea Hotărârea din 28 octombrie 1999, pronunțată în Cauza Escoubet împotriva Belgiei, paragraful 33). ... 21. De asemenea, prin Decizia nr.
DECIZIA nr. 130 din 15 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256974]
-
dispozițiilor art. 346 alin. (3) lit. b) și alin. (4) din Codul de procedură penală. Excepția a fost ridicată de Radu Ciurea în procedura camerei preliminare. ... 5. În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține, în esență, că, deși se înlătură o parte dintre probele propuse de procuror, judecătorul de cameră preliminară este obligat să dispună începerea judecății, dacă procurorul nu solicită restituirea cauzei la parchet. Arată că dispozițiile criticate nu permit judecătorului de cameră preliminară să evalueze suficiența cantitativă a
DECIZIA nr. 118 din 15 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256973]
-
restituire a cauzei la parchet este prevăzută de lege și pentru situația în care judecătorul de cameră preliminară exclude toate probele administrate în faza de urmărire penală [art. 346 alin. (3) lit. b) din Codul de procedură penală]. Dacă însă înlătură numai unele dintre probele administrate în faza de urmărire penală, dosarul nu va fi restituit parchetului, ci judecata va avea loc pe baza probelor legal administrate de către organul de urmărire penală și a probelor ce vor fi administrate nemijlocit
DECIZIA nr. 118 din 15 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256973]
-
în etapa cercetării judecătorești. ... 15. În jurisprudența sa, Curtea a constatat că dispozițiile art. 346 alin. (3) lit. b) și alin. (4) din Codul de procedură penală - care împiedică judecătorul de cameră preliminară să dispună începerea judecății atunci când a înlăturat ca nelegale toate probele administrate în cursul urmăririi penale - țin seama tocmai de principiul separării funcțiilor judiciare, consacrat de prevederile art. 3 din Codul de procedură penală, având în vedere faptul că, într-o astfel de ipoteză, începerea judecății ar
DECIZIA nr. 118 din 15 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256973]
-
a Înaltei Curți de Casație și Justiție, și art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă, în interpretarea acestora că, pe calea dezlegării date prin hotărâre preliminară obligatorie, asemenea hotărâre a Înaltei Curți de Casație și Justiție ar putea înlătura, de la data publicării sale în Monitorul Oficial, efectele obligatorii pe același aspect, date prin decizie a Curții Constituționale, în stabilirea constituționalității, publicată anterior în Monitorul Oficial“ (dosarele nr. 107D/2019 și nr. 108D/2019). ... 10. Prin Încheierea din 10 ianuarie 2019
DECIZIA nr. 153 din 17 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256831]
-
147 alin. (4) din Constituție. ... 19. Instanțele judecătorești sunt ținute de efectul obligatoriu al Deciziei nr. 52 din 18 iunie 2018, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, nefiind în drept să înlăture un atare efect întrun proces de apreciere a compatibilității dezlegării date de instanța supremă cu Constituția și cu deciziile Curții Constituționale, pentru că ar încălca sfera exclusivă de competență a Curții Constituționale. ... 20. Potrivit art. 142 alin. (1) din Constituție
DECIZIA nr. 153 din 17 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256831]
-
și cuantificabile constituie o situație extraordinară a cărei reglementare nu poate fi amânată, în sensul art. 115 alin. (4) din Constituția României, republicată, astfel că o eventuală legiferare, pe altă cale decât delegarea legislativă, nu ar fi de natură să înlăture de îndată consecințele negative identificate, în temeiul art. 115 alin. (4) din Constituția României, republicată, Guvernul României adoptă prezenta ordonanță de urgență. Articolul I Legea nr. 17/2014 privind unele măsuri de reglementare a vânzării terenurilor agricole situate în extravilan și
ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ nr. 104 din 30 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256924]
-
a ancheta infracțiunile săvârșite de judecători și de procurori trebuie „să fie justificată de imperative obiective și verificabile legate de buna administrare a justiției și să fie însoțită de garanții specifice care să permită, pe de o parte, să se înlăture orice risc ca această secție să fie folosită ca instrument de control politic al activității respectivilor judecători și procurori susceptibil să aducă atingere independenței acestora și, pe de altă parte, să se asigure că respectiva competență poate fi exercitată în
DECIZIA nr. 149 din 17 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256823]
-
mai 2019, Curtea Constituțională a constatat că dispozițiile art. 14 alin. (4) din anexa nr. VII la Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice sunt neconstituționale. În final, autorii prezentei excepții solicită Curții Constituționale să înlăture „dispozițiile neconstituționale din întreaga reglementare succesivă a acestei componente salariale, cu influență asupra salarizării polițiștilor“. ... 23. Cu referire la art. 23 din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017 arată, mai întâi, că sintagma „structurile centrale ale instituțiilor din“ introduce
DECIZIA nr. 294 din 17 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256677]
-
energie electrică sau, după caz, cu preavizele de deconectare și precizează explicit data-limită de constituire/actualizare/reconstituire a acestora. (3) Refuzul constituirii/actualizării/reconstituirii garanției financiare dă dreptul FUI de a solicita OR întreruperea alimentării cu energie electrică. Articolul 43 (1) Clientul final poate înlătura obligația de a constitui o garanție financiară prin plata lunară în avans. În acest sens, clientul final solicită FUI, în scris, în termen de maximum 2 zile de la data primirii solicitării prevăzute la art. 38 alin. (1) , opțiunea de
REGULAMENT din 23 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256721]
-
actului de sesizare să fie sancționată cu restituirea cauzei la parchet, nu ar fi utilizat expresia „procurorul (...) nu răspunde în termenul prevăzut de aceleași dispoziții“, ci ar fi utilizat un limbaj mai precis, de exemplu, menționând că procurorul nu a înlăturat neregularitățile actului de sesizare. În schimb, folosirea verbului „nu răspunde“ poate fi interpretată drept o rămânere în pasivitate a procurorului care fie omite să remedieze neregularitățile constatate, fie ignoră total încheierea judecătorului de cameră preliminară. În ceea ce privește felul
DECIZIA nr. 23 din 4 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256972]
-
deoarece, conform art. 286 din Codul de procedură penală, „procurorul dispune asupra actelor și măsurilor procesuale și soluționează cauza prin ordonanță, dacă legea nu prevede altfel“. Or, în situația analizată, legea nu prescrie care este actul procesual prin care se înlătură neregularitățile sesizării. Referitor la chestiunea verificării actului pentru legalitate și temeinicie de către procurorul ierarhic superior și a termenului-limită până la care ar interveni această verificare, s-a susținut că actul procesual de remediere nu are o valoare echivalentă rechizitoriului
DECIZIA nr. 23 din 4 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256972]
-
de către procurorul ierarhic superior, după caz. Dacă s-ar accepta soluția ca remedierea neregularităților actului de sesizare să se realizeze prin ordonanță și nu prin alt act procesual, concluzia care se impune este aceea că ordonanța prin care procurorul înlătură acele neregularități nu mai trebuie verificată sub aspectul legalității și temeiniciei, întrucât legiuitorul impune această formalitate doar în cazul rechizitoriilor. O ordonanță de remediere a neregularităților nu reprezintă un nou act de sesizare a instanței și nici o nouă dispoziție
DECIZIA nr. 23 din 4 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256972]
-
a practicii judiciare și cel al recursului în interesul legii. Finalitatea hotărârii preliminare este aceea de a asigura predictibilitate jurisprudenței anterior consolidării unei practici neunitare consistente în rândul instanțelor judecătorești, pe când recursul în interesul legii are menirea de a înlătura o practică neunitară deja intervenită. Așa cum s-a statuat anterior în jurisprudența Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală, din modul de reglementare a celui dintâi mecanism de unificare a practicii judiciare rezultă că legiuitorul a
DECIZIA nr. 23 din 4 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256972]
-
Dacă, în cazul rechizitoriului, legiuitorul a normat în mod explicit atât cu privire la cuprinsul, cât și la finalitatea acestui important act procesual prin care se dă o rezolvare cauzei la finalul urmăririi penale, demersul procedural ulterior prin care sunt înlăturate, în faza de cameră preliminară, neregularitățile sale nu a fost reglementat într-o formă la fel de detaliată. Pe cale de consecință, clarificarea conținutului și sensului dispozițiilor art. 345 alin. (3) din Codul de procedură penală reclamă interpretarea lor prin
DECIZIA nr. 23 din 4 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256972]
-
cum au fost modificate prin Legea nr. 356/2006 pentru modificarea și completarea Codului de procedură penală, precum și pentru modificarea altor legi, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 677 din 7 august 2006. Opțiunea legiuitorului de a înlătura, prin actul normativ ultim precizat, varianta anterioară de reglementare, în care rechizitoriul era supus nu simplei verificări, ci confirmării procurorului ierarhic superior, s-a grefat, așa cum rezultă din expunerea de motive la Legea nr. 356/2006, pe aprecierea că o
DECIZIA nr. 23 din 4 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256972]
-
de a solicita, atunci când constată neregularități ale actului de sesizare, remedierea lor de către procuror, rezultă că judecătorul de cameră preliminară este unicul îndrituit, de lege lata, să statueze asupra legalității actului remediu și a aptitudinii acestuia de a înlătura, în mod efectiv, aspectele de neregularitate inițială a trimiterii în judecată. Concluzia este susținută normativ nu doar de conținutul explicit al prevederilor referitoare la competența judecătorului de cameră preliminară, ci și de dispozițiile art. 346 alin. (3) și (4) din
DECIZIA nr. 23 din 4 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256972]
-
rezonabile rezultate din datele și probele existente într-o cauză penală, dispozițiile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 111/2011 reprezintă legea specială față de Codul de procedură penală, fiind aplicabil principiul specialia generalibus derogant, iar o normă generală nu poate înlătura de la aplicare o normă specială. Astfel, Înalta Curte de Casație și Justiție a României, în Decizia nr. 33 din 9 iunie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 108 din 23 februarie 2009, a stabilit că
DECIZIA nr. 295 din 18 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256091]
-
2009, a stabilit că, în virtutea principiului specialia generalibus derogant, concursul dintre legea specială și legea generală se rezolvă în favoarea legii speciale, chiar dacă acest fapt nu este prevăzut expres în legea specială. Acest principiu este definitoriu pentru a înlătura criticile autorilor sesizării cu privire la presupusa încălcare a dispozițiilor art. 26 alin. (1) din Constituție. ... 66. Invocând jurisprudența Curții Constituționale, arată că Legea fundamentală nu definește noțiunea de viață intimă, familială și privată, aceasta fiind protejată de lege în
DECIZIA nr. 295 din 18 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256091]