4,549 matches
-
fost o deschizătoare de drumuri în domeniul digital art. Și totuși, într-o seară, am comis sacrilegiul de a da cu spray pentru insecte. Am revenit peste două ore: mii de cadavre zăceau pe câmpul de luptă. Ca să-i pot înmormânta pe toți într-o groapă comună, cu toate onorurile cuvenite, a fost nevoie să folosesc aspiratorul. Adelina a venit cu ideea să ne logodim. Cică așa se practica în Constanța. Trebuia să fac rost cumva de o familie. Am început
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
un tur de control, la prima oră. Am tolba plină. Vreți? Aa..., ca să nu scăpăm din vedere, la noapte ar cam fi cazul să mergem și noi la Lucică Sculă Mică, la capelă, la "Eternitatea". La priveghi. Că mâine îl înmormântează și-l pierdem. Ăsta-i marele dezavantaj al vieții: că se sfârșește, la un moment dat! lansează Nae. Cine mai vine? se interesează încet, Avocatul. Păi, dintre-ai noștri..., Bibi, Vălică Buletin, Cezărel, Iulian Apostatu', Pale Botîncur, poate și Șobolanu
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
început și s-a terminat cu bani împrumutați de la Banca Română. Nadina a găsit foarte gentilă atenția lui, a petrecut două săptămâni să-și înaugureze castelul, apoi s-a întors, plictisită, la București. Nimeni nu-i poate pretinde să se înmormînteze de vie nici chiar într-un cavou de lux. O fotografie, soră geamănă cu cea de deasupra patului, numai cu rama ruralizată, potrivită locului, a rămas acolo ca să-i ție de urât lui Grig. Și datoria la Banca Română, din
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
reprime dezordinile tocmai în ținutul respectiv, încît soldații ar trebui să tragă în părinții și frații lor proprii, că astfel un caporal, după ce a împușcat pe tatăl său, care se afla printre țăranii răzvrătiți, a cerut voie căpitanului să-l înmormînteze și a fost decorat și citat pe ordinea de zi a întregii armate, că în anume orășele s-au format gărzi naționale pentru a se apăra de eventuale atacuri ale bandelor de țărani dobitociți, că la marginea județului Ilfov, azi-noapte
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
nu s-ar respecta ce a spus HUE, că n-am auzit bine. Oameni buni, se adresă Dumitru Avădănei, eu am făcut războiul cu vărul meu și la răsărit și la apus. Dumnezeu ne-a apărat. Nu vrea să-l înmormânteze creștinește? Îl ducem noi la groapă și fără popă. Pe front, când erau uciși de inamic camarazi la Cotul Donului sau la Oarba de Mureș ori în Munții Tatra, în Cehoslovacia, săpam groapa, băgam într-un mormânt săpat la repezeală
Pensionariada by Corneliu Văleanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91844_a_92866]
-
cum ninsoarea începea să se întețească am plecat imediat trecând din nou prin satul Hulubărești. În fața casei mortului se mai aflau mulți oameni care mai comentau. Am oprit mașina și am întrebat ce s-a hotărât. - Apoi maică, va fi înmormântat după datină. Feciorul Ilie s-a dus după preotul Nicolaie care nea slujit amar de vreme, de când a venit tânăr, până a îmbătrânit și nu a mai putut face slujbe. Cum să-l ducem la groapă fără popă și slujbă
Pensionariada by Corneliu Văleanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91844_a_92866]
-
m-am mâniat și mai tare pe Cel Atotputernic strigându-i doar: De ce m-ai pedepsit în felul acesta? Tragedia a fost mediatizată peste zi cred în toată Australia cu toate distrugerile făcute de stihiile naturii în zonă. Mi-am înmormântat pe cei dragi în curtea conacului și o lună de zile am trăit ca un buimac. Soarta mă lovise dureros de crunt. După cumplita tragedie am mai stat încă trei ani. Apoi am luat hotărârea să vând totul și să
Pensionariada by Corneliu Văleanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91844_a_92866]
-
iubitei mele. Era un bărbat cam de 45 de ani. Ce m-a uimit era asemănarea cu Dora, care-i moștenise ochii și părul negru. Mi-a povestit tragedia la care nu se aștepta. Mi-a spus că a fost înmormântată marți, la prânz. A fost gătită mireasă după tradiția unei fete nemăritată, iar mire a fost un tânăr din sat de vârsta ei, care acum este elev de liceu. A fost înmormântată cu fanfară care a cântat de dimineață până la
Pensionariada by Corneliu Văleanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91844_a_92866]
-
se aștepta. Mi-a spus că a fost înmormântată marți, la prânz. A fost gătită mireasă după tradiția unei fete nemăritată, iar mire a fost un tânăr din sat de vârsta ei, care acum este elev de liceu. A fost înmormântată cu fanfară care a cântat de dimineață până la coborârea în groapă, așa cum e tradiția cu tinerii necăsătoriți. La această veste cumplită, m-am pus pe un plâns de nestăpânit. El m-a prins în brațe, spunându-mi: - Așa a fost
Pensionariada by Corneliu Văleanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91844_a_92866]
-
pământul, apoi am pus trandafirii, explicându-le de ce sunt câte 17 albi și 17 roșii. Vârsta pe care o avea. Albi pentru puritatea ei îngerească, iar cei roșii pentru iubirea noastră nevinovată. Într-un colț al cimitirului, acolo unde sunt înmormântați sinucigașii era și familia criminalului pe care mi-a arătat-o tatăl îndurerat. M-am despărțit de ei. Pe drumul spre spitalul unde locuiam, în autobuz, m-am hotărât să mă călugăresc. A doua zi, m-am dus la director
Pensionariada by Corneliu Văleanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91844_a_92866]
-
blestemele s-au abătut și asupra familiei sale. I-au murit doi copii în floarea vârstei ca o pedeapsă divină, făcându-l să sufere. Tata, murind la Iași, la 80 de kilometri de satul nostru, l-am adus să-l înmormântăm alături de părinții lui, în cimitirul satului. Deși, era la începutul lunii martie, s-a pus pe o ninsoare ca în plină iarnă și pe un viscol troienind zăpada. Fratele cel mai mare Gelu, împreună cu vărul Ilie Avram, băiatul cel mai
Pensionariada by Corneliu Văleanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91844_a_92866]
-
datează de la mijlocul primului secol se găsește într-o scrisoare a apostolului Paul. Vorbind despre evanghelie, Paul afirmă: „Căci v-am transmis, în primul rând, ceea ce am primit și eu: Cristos a murit pentru păcatele noastre, după Scripturi, a fost înmormântat și a înviat a treia zi, după Scripturi. Și i s-a arătat lui Chefa, apoi celor doisprezece” (1Cor 15,3-5). Această carte tratează despre cele trei aspecte esențiale ale Crezului: moartea, îngroparea și învierea lui Isus. Nimeni n-ar
Ultimele zile din viaţa lui Isus : ce s-a întâmplat cu adevărat by Craig A. Evans, N. T. Wright () [Corola-publishinghouse/Science/101017_a_102309]
-
cazuri, despre ne-înmormântarea sa. Într-o carte publicată pe la jumătatea anilor ’90, un cercetător cunoscut al Noului Testament, invitat frecvent la programele de noutăți și documentare, a făcut afirmația surprinzătoare că, foarte probabil, trupul lui Isus nu a fost înmormântat, sau cel puțin, nu într-un mormânt, așa cum crezuseră creștinii timp de două mii de ani. Acest cercetător sugera că trupul lui Isus fie a fost lăsat pe cruce, fie, cel mult, a fost aruncat într-un șanț unde a fost
Ultimele zile din viaţa lui Isus : ce s-a întâmplat cu adevărat by Craig A. Evans, N. T. Wright () [Corola-publishinghouse/Science/101017_a_102309]
-
exilați sunt acum uciși și lăsați neîngropați. Dintre toate virtuțile lui Tobia, cea mai mare era faptul că îi îngropa pe cei morți (1,18-20; 2,3-8; 4,3-4; 6,15; 14,10-13). Unii dintre cei ale căror trupuri le înmormânta, evident, nu fuseseră pur și simplu uciși, ci executați de autoritatea statului. Dreptul Tobit explică: „Dacă Senaherib ucidea pe cineva atunci când se întorcea vreun fugar din Iudeea [...] Căci pe mulți dintre fiii lui Israel i-a ucis din mânia lui
Ultimele zile din viaţa lui Isus : ce s-a întâmplat cu adevărat by Craig A. Evans, N. T. Wright () [Corola-publishinghouse/Science/101017_a_102309]
-
executat, totuși a fost îngropat. Dar de ce am putut găsi rămășițele îngropate doar a trei sau patru evrei condamnați la moarte înainte de anul 70 d.C. în Israel? Cu siguranță au fost mult mai mulți. Și dacă ceilalți executați au fost înmormântați cum se cuvine, după cum am argumentat, de ce nu am găsit mult mai multe schelete ale unor astfel de persoane? Prin urmare, unii au susținut că prin prisma faptului că mii de evrei au fost răstigniți în primul secol în apropierea
Ultimele zile din viaţa lui Isus : ce s-a întâmplat cu adevărat by Craig A. Evans, N. T. Wright () [Corola-publishinghouse/Science/101017_a_102309]
-
mormântul de la Talpionul de Est sunt de factură iudaică și nu au de-a face nimic cu Isus și cu creștinismul de la început. Simbolul face probabil trimitere la templul din Ierusalim. Dat fiind faptul că familiile aristocratice și preoțești erau înmormântate în sectorul cel mai întins de la Talpio (între ele se afla probabil și familia lui Caiafa, marele preot precedent) și că toate numele găsite în mormântul din Talpionul de Est sunt hasmonee, este plauzibil ca acest mormânt să fi aparținut
Ultimele zile din viaţa lui Isus : ce s-a întâmplat cu adevărat by Craig A. Evans, N. T. Wright () [Corola-publishinghouse/Science/101017_a_102309]
-
care seamănă cu Petru sau îl reprezintă pe Petru, făcându-le o vizită pentru a-și lua rămas bun. Nu întâmplător ei își propun să meargă la închisoare în ziua următoare pentru a-i lua trupul lui Petru ca să-l înmormânteze cum se cuvine. Cu alte cuvinte, oricât de intense ar fi fost acele experiențe ale întâlnirii cuiva precum Isus, fără mormântul gol, lumea ar fi zis că trebuie să fi fost un „înger”. Dar nu se întâmplă așa. Ei spun
Ultimele zile din viaţa lui Isus : ce s-a întâmplat cu adevărat by Craig A. Evans, N. T. Wright () [Corola-publishinghouse/Science/101017_a_102309]
-
în care i-am turnat pe gât tot felul de porcării, spirt, esență de migdale, urină etc. Când nu mai putea nici să zvâcnească, am început să jucăm tenis cu el, cu paletelele noastre grosolane de plastic. Apoi l-am înmormîntat, încă viu, într-o cutie de vin tonic, peste care am turnat pământ și l-am bătătorit. Între noi era același lucru. Toată ziua ne urmăream prin șanțurile labirintice de canalizare. Coboram acolo prin locuri anume, pășind pe țevi smolite
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
fiecare poezie era un imn de slavă închinat acestuia. Se mai muncea doar pentru asigurarea mijloacelor minime de subzistență și pentru întreținerea vastei rețele de sateliți care retransmiteau permanent muzica arhitectului. Oamenii se iubeau pe muzica arhitectului și, când erau înmormîntați, aveau parte de aceeași muzică funerară. Cei doi japonezi care îngrijeau marele Mishiba intraseră în legendă, iar după moartea lor le urmară alți doi, care își luară același nume ca primii. Astfel, de-a lungul secolelor, se perindă în mica
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
adorm, să le narcotizez printr-un vis tot mai puternic, în care nu exista nici moarte, nici păcat, nici despărțire. Reciteam mereu jurnalul, dar niciodată nu aveam curajul să mă apropii de 18 septembrie. De altfel, ziua aceea era oarecum înmormîntată pentru mine. Într-un plic gros, sigilasem câteva bilete de ale Maitreyiei, scrisorile inginerului, aceea a lui Chabù, ramura de oleandru, un ac de cap, câteva bucăți de hârtie cu însemnări de mâna Maitreyiei (multe din ele de pe vremea lecțiilor
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
aduci aminte acum, pentru că e prea mare decalajul între evidențe, te-am întrerupt tocmai când te pregăteai să ne explici în ce sens folosiseși expresia agnostos theos. Dumneata aveai în față, ca pe un ecran interior, imaginea lui Ivan oarecum înmormîntat în propriul lui trup. Și voiai să spui că așa arată uneori Dumnezeu, Spiritul Suprem, capturat, închis de Materie, orbit, alienat, ignorîndu-și propria lui identitate. Dar ce Dumnezeu era acesta? În orice caz, nu Dumnezeul lui Pavel, și nici al grecilor
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
lângă noi la vreo două sute de metri. Zadarnic s-a luptat Generăleasa, s-a dus până la Palat, să obțină o echipă specială, să dezgroape adăpostul și să-i caute. Să-i găsească măcar fata. Voia cu orice preț s-o înmormînteze cu rochia ei cea nouă. Cu rochia asta, adăugă apucîndu-i gulerul cu sfială și trăgînd-o încet spre el. Zadarnic. Nu s-a mai găsit nimic. Doar cenușă... Întinse brațul cât putu mai mult, înălțînd rochia, iar Iconaru o lumină întreagă
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
pierdut orice speranță. Plin de însuflețire, spunea: poți să scrii chiar și despre lucruri neconvenabile în noua noastră situație și uite că nimeni nu te bagă la pușcărie! Dimpotrivă, iei premii la concursuri literare!... Unii s-au și grăbit să înmormânteze democrația. Eu unul nu cred în sfârșitul democrației! Atâta vreme cât la un concurs literar nu se fac matrapazlâcuri, încă mai putem spera... Ce-a scris Rareș? întreba Felicia. Abia dacă trecea cu bărbia de tăblia mesei, dar nu era dispusă să
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
în copt. Lacrimile lui se amestecau cu picăturile sângelui ei. A fost dusă după aceea la punctul de comandă. în raportul oficial a fost consemnat, printre altele: „A murit în capul plutonului, ca o eroină, sublocotenentul Ecaterina Teodoroiu”. A fost înmormântată, cu onoruri militare, în locul numit „Poienele”, între brazi și carpeni. La căpătâiul ei plângea un ostaș. Era logodnicul care nu mai avusese norocul să devină soțul eroinei. În anul 1921, din inițiativa unui comitet special alcătuit și sub patronajul
Tainele istoriei: mirajul legendelor by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91790_a_92337]
-
zidite din jurul acelei sfinte biserici, trapezăria, și chiliile și alte îngrădiri, care s-au risipit și s-au stricat. Al doilea, și odăjdiile și argintăria bisericească care a fost dată de răposatul Petru voievod la acea sfântă mănăstire, unde este înmormântată și doamna domniei sale, Maria, toate au pierit; s-a găsit numai o tipsie de argint. Și singură doamna Maria, fiica răposatului Petru (Șchiopu) voievod, a mărturisit cu gura ei, de față, înaintea noastră și înaintea Sfatului nostru, câtă seamă de
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]