1,362 matches
-
succesului nu poate asigura transmiterea valorilor. B) Critica tezelor lui Habermas Se observă mai întîi regimul dihotomiilor la care ne repune Habermas. Înțelegerea se opune succesului, societatea critică Statului, manipulatul manipulatorului. Binele și răul, umbra și lumina, ca și opozițiile înrădăcinate în utopia unei reconcilieri definitive între oameni, între aceștia și natură. Că acest mit, mereu reînviat, s-a numit domnia lui Dumnezeu pe pămînt sau, mai tîrziu, comunism, nu se pare să-l deranjeze pe profetul nostru... Cu cît analizele
Comunicarea by Lucien Sfez [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
dinamică a sculpturii cu baza asigurată de sol se află undeva între cea a arhitecturii și cea a picturii. Multe sculpturi sunt așezate la sol, dobândind o conexiune vizuală nemijlocită cu acesta. Dar rareori o sculptură este atât de ferm înrădăcinată în pământ încât să pară că răsare din el, asemenea clădirilor. Mai adesea și cu mult mai clar decât arhitectura, o sculptură apare ca un obiect independent, atras de sol și tinzând către acesta, organizat însă mai ales în jurul propriului
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
New York din 1939, cât și cea de la Montréal din 1967, au prezentat structuri sferice în mod remarcabil și adecvat, ținând seama că atari pavilioane au menirea de a întruchipa afirmații temporare, monumente simbolice ale prosperității, și nu neapărat structuri utilitare înrădăcinate în terenul comun al lucrurilor practice. Într-o asemenea manieră exaltată a proiectat în 1784 Etienne-Louis Boullée un cenotaf pentru Newton, „o sferă goală, cu bolta străpunsă de orificii, prin care lumina naturală este filtrată, creând iluzia stelelor pe cerul
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
produce teoria evoluționistă este una a orizontului de sens: omul trebuie să se compare cu toată lumea viului; privirea pe care o arunca până atunci în jos se transformă dintr-o dată în privirea către trecut. * Cred că în teoria evoluționistă este înrădăcinat și un sens prost al industrializării: am preluat ideea de competiție în lumea viului, transformându-ne în războinici ce-și înlătură cu violență concurența. Biruința omului împotriva Naturii dă seama de un asemenea mod de a fi. Succesul unei demonstrații
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
perspective, idiosincrasiile culturale ale fiecărei țări sunt de așa natură încât condamnă analizele comparative la superficialitate, dacă nu chiar la confuzii grave. Politica guvernamentală a fiecărei țări în fiecare moment istoric este astfel privită ca rezultatul unor tradiții atât de înrădăcinate încât singurul lucru care se poate face este descrierea și analiza separată a fiecărui caz în parte. A porni de la presupunerea că instituțiile sunt ușor de comparat duce, pentru a continua argumentația, la crearea unor legături incerte și la trasarea
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
întreg globul, constituționalismul a părut vreme îndelungată să se limiteze în primul rând la o "regiune atlantică" restrânsă. Chiar dacă a existat o expansiune a guvernării constituționale în timpul anilor 1980, există încă o mare îndoială asupra profunzimii cu care a fost înrădăcinat constituționalismul. Studiul comparativ al guvernării ca studiu al sistemului politic Studiul comparativ al guvernării nu se mai poate limita așadar la studiul configurațiilor constituționale. Într-adevăr, căutarea unei structuri mai largi începuse chiar dinainte de cel de-al Doilea Război Mondial
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
posibilitate. Legitimarea prin dezvoltarea impusă Partidele sunt adesea folosite de guvernanți pentru a menține sau a accentua scopurile și politicile pe care membrii societății le consideră greu de acceptat. Totuși, aceste partide au nevoie de sprijin extern pentru a se înrădăcina și pentru a fi în stare la rîndul lor să se comporte ca o "armată de ocupație" în favoarea autorităților naționale. Astfel de partide au de obicei nevoie să fie întărite la nivelul statului prin intermediul coerciției. Ele sunt de asemenea ajutate
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
membri ai parlamentelor regionale (Cortes), Madridul și Barcelona fiind singurele cu mai mult de douăzeci de locuri. Sistemul este astfel părtinitor în favoarea celor două mari partide naționale, dar este și destul de acceptabil pentru partidele naționaliste sau regionale, care sunt puternic înrădăcinate în provincii; astfel, partidele naționaliste catalane sau basce sunt bine reprezentate în parlament. Pe de altă parte, partidele mai mici al căror sprijin este disperat, precum partidele comuniste și de centru, începând cu anul 1982, nu sunt bine reprezentate. Sistemele
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
economiei și societății. Într-adevăr, în unele cazuri, scopului mobilizator i s-a dat o importanță considerabilă, spre exemplu în timpul revoluției culturale din China. Dar chiar atunci când nu i s-a acordat atât de multă atenție, el a rămas profund înrădăcinat în filosofia partidelor care propun ideologii autoritare egalitare și populiste. Această poziție îi ajută pe liderii acestor partide să își justifice politica de a persista în scopurile lor indiferent de opoziție și de a considera complet inacceptabilă orice mișcare desemnată
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
cutumă, nicio lege, ceea ce înseamnă că liderii ar putea acționa după bunul lor plac. Însă în practică, până și liderii foarte autoritari trebuie de obicei să-și organizeze modul de a acționa: doar când o țară sau un regim se înrădăcinează, liderul poate avea libertate aproape deplină de a acționa. Constituțiile joacă un rol în cadrul acestor reguli, deși nu neapărat pe cel mai important. Înțelesuri ale cuvântului "constituție" De fapt, cuvintele "constituție" și "constituțional" au trei înțelesuri distincte: * Ele se referă
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
și prea repede, iar funcționarii publici nu vor sau nu pot să îi urmeze. Așa s-a întâmplat în multe state din lumea a treia. În astfel de cazuri, politicienii au folosit adesea instrumentul partidului pentru a încerca să-și înrădăcineze valorile, în special în situațiile când au suspectat că funcționarii publici trăgeau de timp. Această practică a fost deosebit de dezvoltată în statele comuniste, bucurându-se în mod clar de un oarecare succes; alte state cu un singur partid au avut
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
Patriei, prin statuile Libertății, prin procesiuni, cantate și predici, sărbătoarea revoluționară nu urmărea decît să impună pe ruinele "vechilor superstiții" o nouă formă de sacralitate. Și, fără îndoială, aceasta e și principala cauză a insuccesului. Entuziasmul promotorilor săi nu se înrădăcinase în realitatea socială. Se lovea de o tradiție milenară, de o credință tradițională încă neștirbită, dar și de independența, de libertatea de a dispune de sine însuși, de autonomia persoanei, de un individualism liberal, în care se angajase o bună
by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
acțiunii sociale și politice", Parisul, "simbol impunător și complet al țării", a asigurat, victorios, "generalizarea nobilă și curată a spiritului modern" în detrimentul acelui haos confuz al "intereselor individuale", caracteristic "epocilor barbare", epoci "în care omul depinde încă de pămînt, este înrădăcinat în el, pare a face parte din el". E un text lipsit de orice echivoc: ceea ce, pentru Michelet, asigură, în raport cu toate celelalte forme de organizare colectivă, superioritatea "acestor mari și frumoase sisteme numite națiuni", este, într-adevăr, convingerea că aceste
by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
la divergență, de a le face să se alinieze la interesul general al tuturor activităților de care vor mereu să se desprindă 82... Astfel, tema Unității este dezvoltată de cei mai împătimiți interpreți, cu atft mai mult cu cît se înrădăcinează în ei convingerea că .trăiesc anevoios, dureros, ceea ce numim azi criza dramatică a civilizației. Acesta este, într-adevăr, sensul formulei epocă "critică", sens opus celui de epocă "organică", pus în circulație, cu mult înaintea lui Auguste Comte, de vocabularul școlii
by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
1763. 62. "Actuel", nr. 32, iunie 1972. Vezi editorialul Ce înseamnă o viață bună?, p. 5 și 6. Această profesiune de credință tradiționalistă apare, în mod surprinzător, într-o revistă-magazin (p. 11), considerată a fi "progresistă" sau de "stînga": "omul, înrădăcinat în pămîntul său, se sprijină pe tradiție, în timp ce omul din industrie și, mai ales, nomadul care se conturează în el nu văd inițierea decît în vestigiile misterioase ale trecutului său îndepărtat etc." 63. Rose-Marie Lagrave, Satul romanesc, "Actes du Sud
by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
cu puterea") (65 a, p. 150). "Păcatul de moarte" al școlii românești din acea perioadă, aprecia acest pedagog, îl constituia incapacitatea absolvenților oricărui grad de învățămînt de a ști să aplice ceea ce au învățat. Mai mult, în viața socială se înrădăcinase concepția că cine frecventează școala scapă de muncă, de munca fizică, devenind "funcționar". Școala, al cărei conținut și scop îl constituia "cultura generală", avea în aprecierea sa un caracter abstract, formal, rupt de viață; era una din "formele fără fond
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
sale, ci și de întreaga măreție a Sacrului, a Ritului, a Tabuului. Din acest moment, individul regăsește temelia identității sale deopotrivă în mediul său familial, etnic, regional și în filiația mitologică / reală care îl leagă de Națiunea sa. Această identitate, înrădăcinată într-o Glie-Mamă, se nutrește dintr-o Istorie foarte bogată în Încercări și Biruințe, care provoacă suferințe și bucurii mimetice ce întăresc identificarea cu Patria. În același timp, amenințarea istorică a Dușmanului joacă un rol decisiv în cristalizarea și exaltarea
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
a intelectualilor de stînga, continuatori ai misiunii universaliste a Luminilor, și cea a intelectualilor de dreapta, care vor apăra și ilustra valorile sfinte ale Statului-națiune: Glia, Morții, Tradiția, Rațiunea de Stat, Onoarea Armatei. Sfera intelectualilor europeni este puțin sau prost înrădăcinată din punct de vedere sociologic și instabilă și oscilantă din punct de vedere ideologic. Ea oscilează între statutul elitist al "marelui gînditor" sau "profesor" și condiția de paria a răzvrătitului marginal, frate al "autorului blestemat". Ea pendulează între critica miturilor
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
face inconștienți, dacă devenim conștienți de faptul că în noi înșine subzistă și se dezvoltă degradarea somnambulică, dacă rămînem în același timp pe deplin conștienți că pericolul de moarte vine din dezbinarea noastră, atunci descoperim esențialul: dușmanul principal s-a înrădăcinat în noi înșine, este în noi, și este singurul dușman cu care ne putem confrunta direct și pe față. Dușmanul principal se află efectiv în noi: este futilitatea noastră, viața noastră trăită "din zi în zi", catalepsia noastră, descompunerea noastră
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
europeană, iar această nouă conștiință europeană este cea care face vizibilă și sensibilă comunitatea noastră de destin. Această conștiință a comunității de destin s-a răspîndit deja, dar rămîne încă haotică, epifenomenală și șovăitoare. Ar trebui ca ea să se înrădăcineze în zonele profunde ale gîndirii noastre, ale simțirii noastre, ale ființei noastre. Ca întotdeauna, decizia nu-i va reveni niciodată conștiinței singure. Ca întotdeauna, la un moment dat și imprevizibil, întîlnirea dintre impulsurile inconștiente venite din adîncuri și revelațiile conștiinței
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
colină", sunt steagul american și Statuia Libertății. Pe lângă acestea, ar mai fi, potrivit lui Nachbar și Lause, încă două iconuri care au creat imagini stereotipe ale Americii: mașinile și cărțile de credit. Ambele produc iluzia de mișcare și libertate financiară nelimitată. Înrădăcinate în credința puternică în libertatea individuală, aceste două imagini creează foarte bine contextul pentru unul dintre cele mai populare ritualuri americane: vacanța în familie. Ceea ce este poate mai puțin evident este faptul că mitul și modul concret în care acesta
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
să nu fi avut lecturile literare ale lui George Eliot și nici subtilitatea filosofică a lui Thomas Hardy, dar cu siguranță devenise mult mai "popular" decât aceștia. În vreme ce, în romanele lui Hardy, cititorul regăsește trimiteri la un folclor preistoric, păgân, înrădăcinat în tradiție în adevăratul sens al cuvântului, sau la simboluri preluate din tragedia greacă, în romanele lui Dickens lectorul găsește trimiteri la manifestări culturale cotidiene (circ, târg). Renumele lui Dickens a depășit granițele Marii Britanii încă din secolul al XIX-lea
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
de elemente culturale dacice și romane, peste care s-a suprapus religia creștină ortodoxă. Astfel, localnicii țineau sărbătorile creștine, dar se bucurau și de tradițiile mai vechi, precreștine. Importanța riturilor de trecere (căsătoriile și înmormântările) este grăitoare pentru cultura adânc înrădăcinată în forme vechi, tra-diționale, pe care valahii au reușit să o păstreze într-o formă nepervertită. Un astfel de exemplu ar fi modul în care este oficiată ceremonia de înmormântare la valahi, descrisă în următorul pasaj: ,,Ritualurile legate de moarte
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
legătură "naturală" cu rădăcinile lor istorice (medievale și creștine) și etnice (populare și țărănești). În Germania, dimpotrivă, numeroși scriitori, juriști și filozofi din secolele al XVIII-lea și al XIX-lea au legat cultura germană de studiul originilor poporului germanic, înrădăcinând-o în temelia istorico-etnică, mitică și instituțională. Ei i-au proclamat sus și tare valorile creatoare și civilizatoare, pentru care limba poetică la origine trebuia să fie vectorul (de unde importanța studiilor de psihologie romană în universitățile germane din secolele al
by Matthieu Béra, Yvon Lamy [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
luptă în care multe pot depinde de voința, credința și priceperea umană. 13.2.3. Retorică, expresivitate și sugestionabilitate Lucrurile stau similar și în cazul retoricii. Înainte de a face obiectul de studiu al specialiștilor, retorica a avut o formă populară înrădăcinată în ocultism. Hermes Trismesgistul, Jakob Böhme și mulți alții s-au ocupat de importanța retoricii în scrierile lor hermetice. Există așadar o variantă științifică și elaborată a acesteia, dar și una populară, neelaborată, caracterizată prin simplitate, polisemantism, una care lasă
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]