1,882 matches
-
ori, chiar cu o mai puternică intensitate, în Românii supt Mihai-Voievod Viteazul de N. Bălcescu. Sub impulsul romantismului național, în perioada pașoptistă are o bună reprezentare și poezia naturii, individualizată geografic. Rare înainte de 1840 (Iancu Văcărescu, Primăvara amorului, V. Cârlova, Înserare, Gh. Asachi, La Italia, Cezar Bolliac, Meditații), elemente de pastel pătrund tot mai abundent în poezie și în proza poetică. Se găsesc în aproape toate scrierile vremii, cum și în Zburătorul lui Heliade-Rădulescu, în Trecutul. La mănăstirea Dealului, Mormintele. La
PASOPTISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288709_a_290038]
-
colaborând mai ales la presa clujeană („Steaua”, „Tribuna”, iar după 1990, „Clujul liber”, „Nu”). Va publica volumele Țărâna serilor (1967), Reminiscențe (1969), Trecerea pragurilor (1972), Elegii (1975; Premiul Asociației Scriitorilor din Cluj-Napoca), Nimburi (1977), Pâinile punerii nainte (1979), În lumina înserării (1982), Înstelatele oglinzi (1984), Orfica tăcere (1988), Crepuscularele vitralii (1993), Chemări spre nicăieri și niciodată. Poezii 1985-1995 (1996). Se dedică în același timp prozei - Tărâmul izvoarelor (1968) - și memorialisticii, concepută sub formă de roman autobiografic: Frumoasa risipă (1980), Steaua câinelui
MIHADAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288111_a_289440]
-
reușită de excepție. SCRIERI: Ortodoxie păgână, București, 1941; Țărâna serilor, București, 1967; Tărâmul izvoarelor, București, 1968; Reminiscențe, București, 1969; Trecerea pragurilor, București, 1972; Elegii, București, 1975; Nimburi, Cluj-Napoca, 1977; Pâinile punerii nainte, Iași, 1979; Frumoasa risipă, Cluj-Napoca, 1980; În lumina înserării, București, 1982; Înstelatele oglinzi, Cluj-Napoca, 1984; Înaltele acele vremi, Cluj-Napoca, 1987; Orfica tăcere, Cluj-Napoca, 1988; Pe muntele Ebal, Cluj-Napoca, 1990; Steaua câinelui, Cluj-Napoca, 1991; Pinii de pe Golna, Cluj-Napoca, 1993; Crepuscularele vitralii, Cluj-Napoca, 1993; Chemări spre nicăieri și niciodată. Poezii 1985-1995
MIHADAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288111_a_289440]
-
mai multă forță vitală sau Ki zi de zi, iar viața noastră nu constă În mod normal doar În experiențe negative. Cele pozitive - dragostea și afecțiunea din partea familiei și prietenilor, vederea unor copii care se joacă sau a unei frumoase Înserări, satisfacția adusă de un proiect creativ sau de o reușită la serviciu -, toate contribuie la intensificarea vibrațiilor noastre sau a forței vitale, astfel că aceste efecte le contrabalansează pe celelalte. Prin urmare, doar traumele majore sau experiențele negative semnificative au
Reiki pentru o viață by Penelope Quest () [Corola-publishinghouse/Science/2150_a_3475]
-
luminare interioară. Oare nu mergem prea departe dacă sugerăm comparația cu universul transcendent al orbilor, ca supremă expresie a izolării și singurătății? Borges, analizând sintagma lui Goethe, „adles nahe werde fern” („tot ce e aproape se îndepărtează”), spunea că la înserare până și cele mai apropiate lucruri se îndepărtează de ochii noștri, adăugând: „așa cum lumea vizibilă s-a îndepărtat de ochii mei”. Ghetto-ul, la fel ca pierderea vederii, nu înseamnă catastrofa, „o nenorocire totală”. Dimpotrivă, e un nou prilej de verificare
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
și scris în forță (imagini memorabile, neașteptate), creând astfel o stare emoțională puternică. Acest tip de atac îl întâlnim în marele reportaj: O vale adâncă și largă, tăiată în carnea de piatră a Alpilor. Jos, în adâncuri, apa Innului. Cețurile înserării cuprind cerul în lumini bizare, colorează crestele în umbre albastre și portocalii. În mijlocul acestei încrețiri muntoase, suspendat între cer și pământ, la 1 700 de metri înălțime, se află satul Guarda, adunat din case vechi de piatră în jurul unei biserici
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
întrețese cu accentul patriotic al evocării gloriei de altădată. Amploarea reflecției, nocturnul tainic, metafore concretizând abstracții („negura uitării”, „aripile vremii”, „viscol de dureri”) configurează la C. schița unui stil, nu fără retorică, dar capabil să se ridice până la viziune lirică. Înserarea este prima elegie românească în spirit lamartinian, în care tristețea, neliniștea nedefinită și gravă (se cultivă un fel de mister al stării afective) și singurătatea se reliefează prin contrast cu calmul naturii, cu liniștea câmpenească (sesizată, în ciuda unor note de
CARLOVA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286110_a_287439]
-
sângele amestecat cu noroi se închegase. Știi spaniolă? îl întrebă Velasco, însă omul continua să horcâie printre buzele întredeschise. Ochii îi erau și ei deschiși, dar se uita în gol, de parcă un văl subțire îi acoperea privirea. Moartea cobora asemeni înserării peste trupul tânărului indian. Habeas requiem aeternam, murmură Velasco, ținându-l pe tânăr de mâna murdară de sânge și de noroi. În clipa aceea, nu mai era un misionar mistuit de ambiția de a creștina Japonia, ci un simplu preot
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
este întemnițat împreună cu alți preoți la Ōmura. Am auzit că încă nu s-a lepădat de credința creștină. După ce slujbașii plecară, samuraiul se așeză și rămase mult timp așa, îmbrăcat în hainele sale cu blazon. Încăperea peste care se lăsa înserarea era rece, căci nu se făcuse focul. Samuraiul își aduse aminte de cuvintele slujbașului și se gândi că străinul acela trufaș și mândru din cale afară n-avea să se lepede de credința lui, un om ca el n-avea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
Sa cerească!” Scriindu-și testamentul, Velasco se gândea în sinea lui că rănise o mulțime de oameni cu trufia și semeția lui și că era nevoit să îndure suferința de a doua zi drept răscumpărare. Când îi înmână temnicerului testamentul, înserarea și frigul învăluiseră încet-încet temnița ca de obicei. La gândul că mâine pe vremea aceasta ei nu vor mai fi înăuntru, dar înserarea va învălui din nou temnița goală, la fel ca și azi, Velasco se simți dintr-o dată jignit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
că era nevoit să îndure suferința de a doua zi drept răscumpărare. Când îi înmână temnicerului testamentul, înserarea și frigul învăluiseră încet-încet temnița ca de obicei. La gândul că mâine pe vremea aceasta ei nu vor mai fi înăuntru, dar înserarea va învălui din nou temnița goală, la fel ca și azi, Velasco se simți dintr-o dată jignit. Pe când se ruga împreună cu Luis Sasada, dintr-un colț al temniței se auzi pe neașteptate zgomot de pași și ușa zăbrelită se deschise
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
printre dealuri și, vara, vitele erau sperioase ca niște căprioare. Și toamna, când le aduceau Înapoi la vale, mugetele și zgomotul continuau, și grămada aceea de trupuri se mișca Încet ridicând praful. Și cum se vedeau crestele profilate În lumina Înserării și felul În care luna Își arunca strălucirea asupra văii spre care coborau ei călare. Acum Își amintea cum cobora prin pădure, ținându-se de coada calului atunci când nu mai vedea nimic, și-și amintea toate poveștile pe care voia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
Doborât de ani și dor M-am oprit lângă izvor Și în trista înserare Am privit în depărtare. Copleșit de întristare Umblu singur pe cărare, Mândra e pe căi străine Și la mine nu mai vine. E amurgul ce îl simt aproape Și în curând o să mă-ngroape. Eu voi porni în sunete de
Epilog by NECULAI I. ONEL () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83204_a_84529]
-
în enunțuri scrierea corectă a formelor mai/m-ai. 2.Subliniați cuvintele și expresiile frumoase. 3.Construiți un text cu titlul Noapte de mai folosiți ca început dat versurile: Stau încremenit Parcă niciodată N-am mai pomenit Noapte-așa-nstelată... Înserare Ștefan Octavian Iosif S-a înserat. Ușor se-nalță fumul De prin ogeaguri către bolta vastă, Domol coboară turma de pe coastă, Umplând cu larma de talange drumul. Blând, florile, în liniștea lor castă, Își dăruiesc văzduhului parfumul, Și noaptea-și
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
stele, Mi te-oi pune în fereastră, În căsuța cu perdele. Și-ai să fii tu, licurici, Lampa păpușicii mele. Cerințe: 1.Citiți și memorați versurile. 2.Alcătuiți o compunere cu titlul ” Noaptea în grădină”. Folosiți planul de idei: -momentul înserării; -liniștea nopții; -răsăritul lunii, apariția stelelor; -farmecul grădinii; parfumul florilor; -vietățile întunericului; -frumusețea nopții. Legenda buburuzei Eugen Jianu Au ieșit la soare ghioceii albi, brândușele galbene și toporașii albaștri. Albinele își deretică stupul; că mâine o să iasă la treabă. Mieii
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
alergat în jurul lui. Iar el a-ncremenit pe loc, posac, Cum îl prinsese vremea pe cărare, Ca o perniță sferică în care O fata rea ca să se joace A-nfipt o sumedenie de ace. Am alungat copiii să se culce Și-n înserarea limpede și dulce Ce se lăsa din cer încetinel, Am stat acolo singură cu el. Și mă-ntrebam pe gânduri: Oare, cum A fost făptura-i la nceput de lume ? Din care veacuri înecate-n fum Porni el oare, ca
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
doamne grațioase se aplecau deasupra unor găleți stropindu-se cu apă, parte a ritualului de două Îmbăieri zilnice. Copii mititei stăteau cocoțați pe bivoli de apă, Învățați deja cum să-și țină echilibrul pe cocoașa păroasă a acestora. Se apropia Înserarea, trădată de mirosul de fum. Se aprindeau focuri pentru masa de seară. Din fiecare gospodărie se ridica un fel de ceață care plutea deasupra pământului ca o pătură de binecuvântare. Prietenii mei se Întoarseră și văzură că pantele dealurilor aveau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
ia rămas bun, unul după altul, de la gazda lor și să se întoarcă, în lecticile comode, fiecare la casa lui, escortați de trena lungă și tăcută a servitorilor atenți să le lumineze drumul cu felinarele. Ziua se pierdea într-o înserare caldă, abia răcorită de o briză ce cobora dinspre dealurile învecinate să mângâie frunzișul pomilor din grădină. Lumina artificială a felinarelor, aprinse prompt de servitori, dezvăluia falsitatea frescelor puțin stinse, care, pe toți pereții, propuneau imagini rustice: vii, fântâni țâșnitoare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
stea! Doamne, un buchet de vin Fă-mă ca să simt din plin, Gustul vieții, fericirea Să uit c-am pierdut ... iubirea! ACESTEA TOATE, LUMII DE DUMNEZEU VORBESC! Parfumuri ce coboară din inima pădurii Și cântece vrăjite din lirele naturii, Umbrele-nserării, plutinde pe câmpie Și florile grădinii cu blândă gingășie, Mulțimile de stele care pe Cer lucesc Și tril de păsărele ce vesel ciripesc, Valurile mării cu zbaterea-n milenii Și cântecele care le-ascultă pământenii, Soarele și Luna pe cer
Regăsirea by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91647_a_107362]
-
unic pe întreaga planetă, zvonul ar fi ajuns în sat și aș fi jignit de moarte pe negustorița din Oșlobeni, depreciindu-i comerțul pe toată Valea Cracăului. Și parfumul de cracatiță plutea pătrunzător și fără sfârșit în aerul răcoros al înserării. - S-o îngropăm! hotărî Adela într-o fulgerare genială. Am înhumat cadavrul într-un mormânt adânc, săpat cu bărdița birjarului. Deasupra mormântului am așezat un bolovan - modest monument funerar - și, împăcați în suflet de isprava făcută, am plecat. Umbrele serii
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
în umbră, eclipsată. Avea zece ani. Din felul în care stătea pe marginea trotuarului, din poziția mâinilor lui, din câtimea x în sine, am știut atunci, așa cum știu și acum, că și el era pătruns de magia acelui ceas de înserare. — Nu te poți opri din țintit? m-a întrebat continuând să stea nemișcat. Dacă ai să-i lovești bila, o să fie doar un simplu noroc. Vorbea, comunica, și totuși nu rupea vraja. Atunci am rupt-o eu. Deliberat. — Cum poate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2217_a_3542]
-
În echilibru oasele Înșirate de-a lungul trupului, făcuse curățenie prin farfurii!! Patronul ospătar, avea grijă ca vinul să nu lipsească dela masă și din pahare. Apetitul de băutură a celor doi tehnicieni se dovedi inepuizabil, iar Tony Pavone opservă Înserarea. De aceea, de data asta hotărât să onoreze promisiunea dată Carlei, se adresă patronului. „Jupâne, fă plata te rog...!” „Cum e posibil...?” protestă el. „Alaltăieri...?” „Nu toate zilele pot fi la fel...!” Polipeanu care plesnea de sătul, având chef de
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
câțiva bănuți...” Tony Pavone opservă de fapt, la plecare taximetristul nu pornise ceasul de taxare. Nu dădu atenție acestui amănunt, din moment ce cursa era efectuată În afara orelor de program, mai mult decăt sigur, șoferul avea dreptul la un câștig suplimentar. Odată cu Înserarea, ajunseră cu bine acasă. Șoferul opri mașina În fața noului restaurant Amfora, care fusese dat În exploatare după plecarea lui În afara țării. În general, toate noile construcții din jurul pieții nu aveau mai mult de zece ani de existență și afișa o
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
unor „Încurcă lume” cum suntem noi...!” „Mi-ar face plăcere s’o cunosc...” - afirmă și Gică Popescu care Încă nu-și făcuse plinul privind sticlele ce rămăseseră fără conținut. „Bună ideie...! Să vină să bea un păhărel cu noi...” Treptat, Înserarea Își așternu mantaua ei cenușie În timp ce Marele Bulevard Își aprinse luminile confirmând faptul: noaptea propiu zisă se apropia, marcând scurgerea unei jumătăți de zile În care pofta de băutură a lui Paulică se amplifica În timp ce Gică Popescu spera să nu
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
laolaltă cu prietenii tăi...! Cu toții vom lupta să te salvăm. Ridică-ți fruntea și vei Învinge...!” Fulgii de zăpadă Îi pătrundea sistematec pe sub Îmbrăcăminte În timp ce gerul Îi tăia respirația. Îi era frig și cald În același timp. Pe loc realiză Înserarea iar el trebuia să prezinte raportul de lucru zilnic. Hotărât să lupte, să zdrobească mârșăvia comisă, În pas alergător coborî scările... Câteva zile Încă, sub influența nedreptății făcute,Tony Pavone vărsă lacrimi amare de suferință. Își reveni treptat, ajutat de
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]