2,273 matches
-
să stea până la ziuă, căci nu vrea să se culce în seara aceasta. VITALIE CIOBANU: Hell Hunt, în estonă, înseamnă „Lupul gentilom”. Data trecută când vizitasem localul, citez: „era un frig afară de trosneau pietrele caldarâmului, dar în localul pustiu, căldura însuflețea pereții. De undeva de la subsol, răzbăteau valuri de muzică violentă amestecate cu hohotele de râs ale clientelei... Pe o scară, aproape de ușa de la intrare, dispar la subsol chelnerii aferați, cu câte șase halbe de bere în mâini: se grăbesc să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
fel de copilăroasă mândrie, astfel cum și-l ridică caii de rasă arabă, ș-atunci gâtul nalt lua acea energie marmoree și doritoare totodată ca gâtul lui Antinous 302. Câte-un amănunt plin de veridicitate se relevă din amintirea tinereții, însuflețindu-i chipul: Sânii îi crescuse într-atâta de bătăile inimei încât sărise un bumb de la pieptărașul cam îngust de catifea neagră 303... Întocmai ca o nimfă în mare, iubita tinereții poetului este surprinsă în mișcare, filmată parcă în ascuns de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
text cu titlu cinic, Lasciate ogni dolore, din Strada mică (1964). Poemele, simple ca formulă, melodioase, multe cu rimă pereche, sunt optimist sau amenințător revoluționare, animate de un idilism muncitoresc, „angajate”, mimând un sentiment romantic-auroral. Universul „pastelurilor” lui R. este însuflețit, în plus, de un panteism specific, astfel încât toate elementele sunt în mod straniu purtătoare ale unui „mesaj” comunist intrinsec, de la „mestecenii-stindard” la „privighetoarea din Carpați” (metaforă pentru poet) sau la „steaua roșie a zării”. Culegerile conțin și câteva poezii erotice
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289115_a_290444]
-
jertfe cai cu căruțe cu tot, precum și o mare cantitate de obiecte din bronz, jad, ceramică și os. Toate acestea redau în parte imaginea societății chineze timpurii. Mormântul nobilului Zenghouyi și setul de clopote Nobilimea antichității chineze aprecia că poezia însuflețește spiritul, ritualurile disciplinează conduita și muzica este un simbol al prosperității și înfloririi societății. Astfel, perioadele de prosperitate și recesiune ale unui stat pot fi stabilite și în funcție de calitatea creațiilor muzicale specifice acelor vremuri. O descoperire ce a furnizat astfel
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
îi îndepărta. Amândoi, chiar Vredenburch, așa de germanofil altă dată, erau foarte dezamăgiți de civilizația germană. Multă vreme mai târziu am aflat că atunci declarase America război, lucru ținut ascuns de germani mai bine de două luni, ca să nu ne însuflețească această știre bună. Era ultima țară mare intrată în luptă. Pe lângă aceste evenimente penibile, aflarăm, cel puțin, prin ziarele lor de interpelarea de la Iași a lui Iorga, [care ne însufleți și îi câștigă pe veci recunoștința noastră,](Ediția I, 1937
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
de germani mai bine de două luni, ca să nu ne însuflețească această știre bună. Era ultima țară mare intrată în luptă. Pe lângă aceste evenimente penibile, aflarăm, cel puțin, prin ziarele lor de interpelarea de la Iași a lui Iorga, [care ne însufleți și îi câștigă pe veci recunoștința noastră,](Ediția I, 1937, p. 68. ) de frumosul răspuns al lui Ionel, în care își însușea răspunderea războiului, dar declara că a făcut un minister mixt ca să fie țara mai unită și că, înainte
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
pe picioare. Am fi voit să-i ținem câtva timp în spital ca să-i în tre măm, dar le era un așa mare dor de acasă, încât au plecat cât mai repede. Dar să revenim la Pasărea, în vară. Ne însuflețea mai ales descurajarea germanilor. [La stăriție un ofițer vorbea pe față că sunt pierduți, că se luptă fără nădejde ca să potolească poporul printr-o victorie în Moldova, că mizeria la ei este mare și încercuirea strașnică.]( Ibidem, p. 208. ) [Colonelul
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
cuviincioși și gata a ne face servicii de le-am fi cerut. Mai ales șeful lor, Gefreiter Landowski, polonez până în fundul inimii, câștigat cu totul prin încrederea ce arătam în viitorul țării lui și care de atâtea ori ne-a însuflețit și dânsul citindu-ne scrisorile de acasă, în care nu se vorbea decât de demoralizarea armatei germane. El prevenea mănăstirea și satul Burdușani de câte ori se anunța pe a doua zi o rechiziție. Astfel au fost scăpați porci și multe arămuri
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
tristă măcelărire, după ce-și îndeplinise mandatul, fusese înlocuit prin Arge toianu. Se înțelesese ce greșeală se înfăptuise și cum, în loc să stârpească Garda de Fier, se înmulțise numărul [membrilor] ei, făcând din fiecare centru de omor un focar de extensiune însuflețit de răzbunare. octombrie 1939. guvernul argetoianu Argetoianu, încrezător că va potoli furtuna și, nedându-și seama cât de neputincios va fi față de astfel de porunci, se instală, își rezervă Ministerul de Interne și publică un program de destindere. Iluzii își
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
strânși de parcă ar fi dormit tot timpul. De fapt Costică Cioată, că așa îl chema, făcea veșnic economie la vedere și dormea oricând, chiar când mergea cu vacile de funie pe drum. Totuși erau și momente când fața lui se însuflețea și asta se întâmpla când povestea cum a luptat el în 1919 sub comanda generalului Prezan (viitorul mareșal) în campania din Ungaria. Acum păștea vitele colectivei din sat și noi copiii ne adunam uneori și-l puneam să povestească. Atunci
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
pe bicicletă își oferi binemeritata evadare. Încet, încet, străzile prinseră viață. Urletele, chiotele, râsetele sănătoase, puseră stăpânire pe oraș. Ghiozdanele zăceau aruncate după ușă, uniformele dormeau cocoțate pe umerașe, mingea se rostogolea bezmetică în mijlocul drumului și veselia coborâtă din cui însuflețea jocurile nevinovate ale copiilor. Zâmbete sincere, bucurie de-a trăi și lipsă de griji, toate ca o ploaie benefică peste micul târg moldovenesc. * * * În scurt timp înțelese că ierarhia funcțiilor și puterea banilor se fac simțite și în școală. Elevii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
care își ieșeau din fire doar dacă aveau în mână o armă și luptau, sau atunci când își turnau pe gât o bute de bere. De obicei erau genul lasă-mă să te las, dispuși spre melancolie. Nici măcar banii nu-i însuflețeau prea mult. De la popoarele cucerite pretindeau un tribut în produse suficient cât să trăiască fără să fie siliți să muncească; de obicei a treia parte. Altfel, le lăsau să viețuiască după propriile obiceiuri, îngăduindu-le să facă întocmai ce-și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
a unui brigand. Și-a aranjat cele două pumnale ascunse sub glugă și, pipăindu-și capul ras, a mormăit: - După ce o să-l eliberăm pe Rotari, cineva trebuie să plătească și pentru fărădelegea asta. L-am admirat pentru optimismul ce-l însuflețea și care nu-l părăsise niciodată. Atunci când Bovo ni s-a înfățișat, s-a uitat la noi uluit. Avea pe el doar cămașa și pantalonii tociți și peticiți și n-avea pantofi în picioare. A clătinat din cap nedumerit, și-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
li se alătură oferindu-i halba. Noroc! Seara se scurse într-o atmosferă halucinantă. Darcey bău șampanie (se întreba dacă nu cumva începea să-i cam placă: poate că ținea de statutul de director!) și se bucură de zumzetul conversațiilor însuflețite din jurul ei. Îi auzi pe doi angajați mai tineri întrebându-se dacă trebuia să fii extrem de inteligent ca să avansezi la firmă, iar ea îi întrerupse spunându-le că nu era nevoie decât de dorința de a avea succes. Apoi se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
demult, imediat după război, după ce l-au arestat pe bunicul meu și nu mai era nici o șansă, ea m-a chemat, stă în apropierea Parisului, mi-ar fi plăcut să fii cu mine cu darul tău cu tot de a însufleți toate lucrurile, Și Alain? întrebarea a fost pusă, L-am întâlnit și pe el de câteva ori, am fost cu el în Bretagne, moștenise acolo o căsuță de la bunicul său, pescar pe vremuri, ne-am simțit bine, Alain e o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
ambițios ? — N-ar găsi niciodată unul mai bun ca mine, spune el depunând un sărut pe bărbia mea. Jean-Claude e una dintre acele ființe capabile să schimbe cu câteva vorbe inima celorlalți. E un Henric al V-lea care Își Însuflețește soldații Înaintea bătĂliei de la Agincourt. Asta m-a fascinat la el de când l-am cunoscut. Ar putea face carieră mondială ținând discursuri inspiraționale. — Există Însă o mică problemă aici, obiectez eu. — Care ? spune el țuguindu-și buzele ca și cum ai Întreba
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1756]
-
perseverența elevilor îndrumați de dascălii școlii s-au concretizat, în ultimii ani, de rezultate de excepție: premii și mențiuni pentru comunicări sau performanțe sportive și, nu în ultimul rând, numărul foarte mare de admiși în învățământul superior. Preocupări intelectuale vii însuflețesc mereu profesorii Liceului, pasionați de meserie, implicați în activitatea didactică și de educație cu generozitate și dăruire. Gradele didactice obținute cu calificative maxime, activitățile la ore și lecții deschise, coordonarea editării revistei școlii, toate probează vocația de dascăli pentru idealul
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]
-
ne preda Constituția Republicii Populare Române. De fapt, în cadrul orelor, domnia sa promova o educație a conștiinței cetățenești, a dragostei de oameni, de muncă, de locurile natale, de părinți, respectul față de tradiții, integrarea în viața socială. Vorbea avântat și reușea să însuflețească și să convingă. Cuceriți fiind de discursul său, noi, elevii, târziu am remarcat un tic al profesorului: din când în când mângâia marginea gulerului cămășii cu arătătorul mâinii drepte spunând „nu-i așa?” concomitent cu o ușoară mișcare a capului
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]
-
trebui să facem treabă serioasă, pregătindu-ne mai bine pentru a face față problemelor pe care știința și economia le vor ridica”. Acest îndemn este și astăzi deosebit de actual. Formația lui ca om de știință se reflectă în prelegerile calde, însuflețite de noutatea conținutului. Nu intra în detalii obositoare, de importanță secundară pentru un curs experimental ca cel de „structura materiei”, aborda în schimb toate problemele noi, de perspectivă pentru știință și pentru economie. Făcea dese referiri la descoperirile din domeniul
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]
-
pe Nobunaga. Când descoperi acest lucru, Hikogoro exclamă furios: — Ce lecție de ingratitudine! Și ordonă executarea guvernatorului. Yoshikane fugi la Nobunaga, care Îl ascunse În Castelul Nagoya. În aceeași zi, Nobunaga Își ceruse trupele Într-un atac contra Castelului Kiyosu, Însuflețindu-și oamenii cu strigătul de luptă: — Pentru răzbunarea Guvernatorului provinciei! Ca să-l atace pe șeful clanului, Nobunaga trebuia să aibă dreptatea de partea lui. Dar era și o ocazie de a elimina unele obstacole din calea lui. Îl lăsă la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2247_a_3572]
-
să muriți? Dacă rămâneți În urmă, urmașii voștri nu vor avea parte decât de rușine, până la sfârșitul veacurilor! Grosul forțelor lui Nobunaga nu avansa În formație. Unii soldați ajungeau cu Întârziere, pe când alții Înaintau În rânduri dezordonate. Dar toți erau Însuflețiți de atracția glasului său. Nobunaga răgușise de atâtea urlete, iar oamenilor le era greu să Înțeleagă ce spunea. Însă nici nu mai era necesar. Le ajungea să știe că Îi conducea. Între timp, Începuse o ploaie torențială, ca un potop
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2247_a_3572]
-
samurai Împreună. — Ei bine, Mataemon, și eu sunt fericit. Ai un ginere minunat. Te felicit din tot sufletul, spuse Inuchiyo. Ascultă, știu că astă seară am dat buzna. Nu te-ai supărat, nu-i așa? — Deloc, deloc, Îl asigură Mataemon, Însuflețit de tot ce se Întâmpla. Vom bea cât e noaptea de lungă! Inuchiyo râse sonor: — Dacă bem și cântăm toată noaptea, nu vom supăra mireasa? — De ce? Nu așa a fost crescută, răspunse Tokichiro. E o femeie foarte virtuoasă. Inuchiyo se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2247_a_3572]
-
Coiful cu coarne al lui Ieyasu Și Honda Heihachiro. Unul dintre membrii clanului Takeda instalase acest pamflet pe colina Hitokotozaka. Oamenii lui Ieyasu fuseseră bătuți măr și mânați Într-acolo - sau, cel puțin, așa se credea În rândurile clanului Takeda, Însuflețit de victorie. Dar, după cum recunoștea și poezia, și clanul Tokugawa avea câțiva oameni de ispravă, iar retragerea lui Honda Heihachiro fusese admirabilă. Cu siguranță, nici Ieyasu nu era un adversar oarecare. Dar În acea bătălie care urma, toate forțele clanului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2247_a_3572]
-
vii“ organizate de el avură un efect pozitiv asupra moralului ezitant al apărătorilor. Dacă seniorul lor era hotărât să moară În luptă, atunci și ei erau hotărâți să-l urmeze. Sosise vremea să moară. Patetica Îndârjire a lui Nagamasa Îi Însuflețise, astfel, pe vasalii săi. Dar, cu toate că era un general Înzestrat, nu era genial. Nagamasa nu știa cum să-și facă oamenii să moară cu bucurie pentru el. Stăteau În așteptarea asaltului final. TREI PRINȚESE Pe la amiază, soldații de la poarta castelului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2247_a_3572]
-
la banchete. Călugării buddhiști cârteau, Întrebând pe cine Îi considera Nobunaga străini - pe creștini sau pe ei Înșiși. Nobunaga detesta explicațiile. Nu putea suferi să audă un lucru articulat literă cu literă, preferând intuiția nemijlocită dintre oameni. Ba chiar Îl Însuflețea. — Sotan, se Întoarse el către celălalt. Tu ce părere ai despre toate astea? Ești tânăr, deci Îmi imaginez că, În chip firesc, vezi lucrurile altfel decât Soshitsu. Sotan privi un moment spre lampă, precaut, dar apoi răspunse, cât se poate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2247_a_3572]