13,784 matches
-
putea deveni o problemă, dacă el nu găsea o rezolvare rezonabilă. În fond, fata avea vina ei, toate avansurile acelea chemătoare îl făcuseră să sară din barca ce plutea pe o apă liniștită, într-o altă barcă ce putea să întâmpine vânturi neprielnice, chiar furtuni. Nu se absolvea de vină, dăduse curs invitațiilor, când putea foarte bine să treacă pe un alt trotuar, lăsându-i fetei posibilitatea de a găsi un cavaler, cam tot cu atâtea primăveri, lipsit de orice fel
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3122]
-
rezerva unde Olga își consuma zilele și nopțile chinuite, neștiind nici ea și nici medicii curanți câte îi mai erau înscrise în marele catastif al Celui de Sus. Ina intră, mulțumindu-i fetiței-asistente pentru amabilitate. Cum deschise ușa încăperii, o întâmpină o ființă lividă, stoarsă de viață, umbra unei umbre, cu un zâmbet pe care buzele încercau să l schițeze, dar cu toate eforturile nu reușiră să-l afișeze. Ochii ei, cândva căprui, vii și neastâmpărați, deveniseră inexpresivi, de un galben
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3122]
-
în gol, cu pruncul în brațe, de la etajul al nouălea.El a murit pe loc, în impact; copilul, cu cinci ore mai tărziu, la spitalul de urgență al municipiului. Așa ceva, într-o lume, într-un alt timp, ar fi fost întâmpinat de către opinia publică, ca ceva de nedescris. Aici, însă, acum, totul a trecut neobservat, ca ceva firesc, din corpul în putrefacție al cotidianului. După ieșirea din spital, fosta iubită, fosta concubină, fosta mamă iubitoare de prunc, devenită leoaică rănită iremediabil
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
stat, să evite participarea sa la micro sărbătorire, întrucât aici se plănuiseră acțiuni ostile, care ar fi putut fi periculoase pentru el.Căposulnu! Să nu participați voi acolo. Eu - da! și a mâncat papara! Mii de patrioți români l-au întâmpinat cu huidueli și fluerături. Cu pancarde și lozinci din care spicuesc: Jos trădătorul! Jos, vânzătorul de țară! Jos, tiranul Băsescu! Dezbinătorule și vrăjbitorule Băsescu, ieși afară! Cu toți zbirii tăi,ieși din țară! Tovarășe Ceaușescu. - Ia-l la tine, pe
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
de nas. În primul sat din calea autocarului, îl rugă pe șofer să oprească, îi mulțumi pentru servici, voi să-i dea câțiva lei, ăsta i-i refuză, îi ură drum bun, și se despărțiră. Intrând în club, feministele o întâmpinară cu mare entuziasm: ai reușit, nebuno, să-l duci pe vameș, iar nouă, să ne câștigi pariul. Dublu atac - dublă izbândă! Preconcertul Atât de caldă, atât de frumoasă era seara, atât de senin și încărcat de stele era cerul, atât
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
înnainta. Mai mult sărea, țupăia, decât mergea liniștit. și-apoi, ce fel de liniște s ar fi putut cuibări, în sufletul său răvășit de durere? În dreptul ușii de la intrarea în sala de concerte a institutului de teatru Nicolae Grig fu întâmpinată de un tânăr. Ce faci, la ora asta, pe aici, Doamnă Secretară; încotro, cu asa fugă? Nici eu nu stiu. Acum, că am ajuns aici, și că te-am întâlnit pe tine, pot spune că veneam aici ca sa întâlnesc un
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
sala plină - ochi! Odată cu înserarea, se anunță, că de-acum urmează concertul cel mare, de peste câteva zile. Sala rămase goală. Câțiva dintre studenții - artiști numărară banii rezultați. După care, îi telefonară, Doamnei Secretare: vă rugăm să veniți la institut. O întâmpinară, în același loc, unde-l întâlni, pe primul, aseară. Cu suma pregătită întrebă: cât vă este necesar, pentru intervenție? Atât. Aveți. Nițel mai mult. Fiți liniștită. Fiți fericită. Că aveți cât ați zis că vă este necesar. Poftiți plicul. Numărați
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
fine-finalul! La cantonul silvic situat în punctul Iepurele șchiop, nu departe de intarea în frumoasa Pădure Bătrână, alcătuită din arbori măreți, după cum, însăși vânătoarea, măreață este. La poarta cantonului cunoscuta fanfară de la Valea Mare. Fiecare nou intrat în incintă era întâmpinat cu un segment din Corul Vânătorilor. și dă-i bairam! și dă-i, și dă-i, până la miezul nopții. Mai precis, până nu se mai vedea om cu persoană, iar dacă se mai și vedeau, unii, între ei, nimeni nu
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
A văzut, dintr-o privire, tot ce-și dorea. Se tocmi, dete banii, în schimbul chitanței, după care se duse după furgoneta-taxi. Sosi îndată. Găsi pe cine s-o ajute. După ce încărcă totul, plecă spre casă. Acolo, Dumitru Durlig, soțul, o întâmpină cu gură mare. Ai cumpărat patul ăsta, cazon! Că doar nu mi s-a dat de pomană. Ce-ți trebuie ție așa pat? Mie? ție-ți trebuie, nu mie. Că tu, seară de seară și noapte de noapte, îmi mănânci
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
lume. Simplu de tot. N-am pistolul în buzunar? În mână, adică! Ba-l am. Atunci, de ce mai stau la gânduri? S a dus la triajul CFR din marginea orașului. Acolo muncea tatăl său. L-a găsit repede. L-a întâmpinat cu ”bine-ai mai venit pe la mine” , iar fiul, i-a răspuns cu un cartuș tras în frunte. Rapid, apoi, s-a dus acasă. Mama tocmai așeza masa. Pe neașteptate, a ucis-o. S-a dus la locuința amantei. Femee
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
-i lume-n care trăim! Asta-i lumea noastră! Ajungând în dreptul porții dincolo de care se află casa în care locuia, Corneliu Bichinez trăi un moment de uluire, ca un blestem de mare.Tatăl său, din poartă, beat și dușmănos, îl întâmpină cu întrebarea: ai văzut-o? Pe cine? Pe mamă-ta. Era lângă pubelă. Răgea după ajutor, ca un animal înjunghiat. Dar, lumea și a văzut de drumul ei, eu de fuga mea, liniștitoare, iar mă-ta, de călătoria către Dumnezeu
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
cealaltă localitate. Ceremonialul se desfășură potrivit prevederilor. Își terminară și aici treaba. Porniră mai departe.Bucurie și entuziasm nemaipomenit - din partea tuturor. Urmară încâ vreo câteva opriri, pe la alte adrese. Mulțumire enormă și din partea colindătorilor, și din a colindaților. Pretutindeni erau întâmpinați cu gustări, cu prăjiturele, cu plăcinte, colaci și bani. Inclusiv cu băutură. Mătușa Irina mai dădea câte un păhăruț pe gât. Copiii, însă, și conducătorul auto, nimic. Așa era bine, așa era normal. Urmau, în zorii zilei, să revină de unde
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
ele. Prima: n-a fost pe deplin satisfăcută, decât, în primele momente ale iubirii lor. Că, dintr-o dată, nu i-a mai plăcut nimic, nu i-a mai permis nimic, din ce și cum ar fi dorit el, ci , îl întâmpina, în fiece clipă, care i ar fi fost, cât de cât, dulce, ca o pisică permanent cu ghiarele scoase și cu dinții rânjiți. Asta l-a și făcut s-o lase pustiei, și el să se ducă-n lume. Cu
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
primei întâlniri a lui Mihai cu seniorii, când contesa de atunci întorcându se cu calul, îi aruncase mănușa și un inel; altul, momentul punctului culminant și, în sfârșit, altul, cel al deznodământului când Mihai este castelan de Hust. Iată-l-îmi spun-tânăr întâmpinând grupul de vânători străini, aroganți mai apoi, om matur, echilibrat, energic, cu răbdare de regizor. Într-una din scene, cea unde e însoțit de Henri, castelanul poate să facă referiri la trecutul său. De asemenea, nesomnul de acuma și neliniștile
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
Cavalerilor veniți cu ea) - Deci omul acesta nu minte? Comitele: Nu, Alteța Voastră Serenissimă. Doamna (Lui Mihai) - Ai venit să ne ceri ceva? Ai vreo plângere? Mihai: Nu, Domina. Doamna: -Atunci de ce ai venit dintre toți oamenii acestui sat, să ne întâmpini, și încă fără nicio ceremonie? Mihai: -... Am venit să te văd. Doamna: Pe mine? Mihai: Mai ales pe Altețea Voastră. Doamna :Dar de unde mă cunoști? Știi cine sunt, ai auzit despre mine? Mihai: Nu. Nu știu cine ești. Doamna: Atunci privește-mă
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
săracul din greu 24 din 24 fără întreruperi sau concediu. Dimineața ne trezim mai obosiți decât atunci când ne-am culcat, abia am făcut ochi și deja parcă suntem fără energie și deja stresați și cu griji pentru ziua ce o întâmpinăm. Având atât de mult de lucru în timpul somnului, creierul nu s-a putut relaxa și a consumat energie multă și zi de zi este același lucru și ne mai întrebăm: Cum de ne îmbolnăvim?. Vreau să menționez că gândurile negative
LINIȘTEA DIN INTERIOR by Doina Comanici () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1631_a_3047]
-
nu șagă - a aruncat peste umăr Mitruță Ogaș. Pe nesimțite, au ajuns la Crâșma din drum. Costache crâșmarul și Măriuța - care trebăluiau prin curte - au ieșit în poartă. Bine ați venit! Sau mai degrabă bine ați ajuns, gospodarilor! - i-a întâmpinat crâșmarul, cu bucuria fluturându-i pe chip. Bine v-am găsit - au răspuns moș Dumitru și Hliboceanu într-un glas. Ce bucate vă pregătesc pentru diseară, a intrat în vorbă și Măriuța. Cred că știi și tu ce tebuie la
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
la treabă! - a vorbit Pâcu, jumătate serios, jumătate în glumă. Nici o grijă, moș Pâcule. Spunând acestea, s-a ridicat. Cu o figură zâmbitoare, s-a dus la Costache, care ședea - ca întotdeauna - lângă hornoaică. Care-i porunca, boierule - l-a întâmpinat crâșmarul. Apoi n-ar fi mare lucru. Încă un rând de rachiu și apoi vin cât or vrea să bea oamenii. Și ai grijă de moș Pâcu, că altfel ți-ai găsit beleaua. Îl știu de-o viață. Așa-i
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
Costache a văzut semnul lui Hliboceanu și s-a îndreptat cu oala burduhoasă către Pâcu, pe care l-a întrebat: Mai dorește vin cinstita față a dumneavoastră? Așa se cade să vorbești cu un om de seamă ca mine - a întâmpinat Pâcu țanțoș întrebarea lui Costache. După ce a văzut ulcica plină, cu un gest de mare boier Pâcu a ridicat-o și ducând-o încet la gură a băut cu evlavie... Când a simțit că prin toate cele spuse și făcute
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
-n glumă, Hliboceanu. Asta o înțelegeau și ei, dar strigătul lui Hliboceanu a picat ca un strop de apă vie turnat în mădulare... Au tras la umbra copacilor de dincolo de poarta crâșmei. Costache crâșmarul, care trebăluia prin curte, i-a întâmpinat ca întotdeauna cu un „Bun venit, gospodarilor” rostit cu voioșie. Bine te-am găsit, stăpâne! - a răspuns Hliboceanu. Cu ce vă stăm în față? a întrebat, profesionist crâșmarul. De data asta, doar cu câte o ulcică cu apă. La întoarcere
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
vă știu și mi-o albit părul, d-apoi încă de pe vremea tatălui meu? O viață de om nu alta! - se minuna angrosistul. Nu te cruci, jupâne, că faci păcate. La dumneata la Talmud nu se spune așa - l-a întâmpinat Pâcu. Nu spune la Talmud, dar se spune la dumneavoastră și nu-i nimic rău în asta. Am mai ieșit oleacă din casă, jupâne. Și cât ne or mai ține ciubotele nu ne-om lăsa de cărăușie - a mărturisit moș
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
mie, pe când eram copchil de vreo șapte ani... Și să știți că-i adevărul gol-goluț... Păi de câte ori nu ne-ai spus tu că ți s-o întâmplat ba asta ba ceea?... Cine nu crede, să nu asculte. Bun cuvânt? - a întâmpinat Pâcu vorbele lui moș Dumitru. De data asta, te iert, Pâcule, dar altă dată... Atunci ascultați... Ningea de vreo cinci zile... Ningea răzbit. Nu adia nici un fir de vânt. Fumurile din hornuri nu și mai găseau cale spre cer, ci
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
Omătul moale, răscolit din locurile mai înalte se aduna în gârliciul drumului... Ninsoarea se prefăcea în fuioare răsucite în neștire, care păreau că se fugăresc unul pe altul. Îndată mersul săniilor a devenit mai anevoios. Unde nu te așteptai te întâmpina câte un mal de zăpadă... Cu mare trudă au zărit cumpăna fântânii de la Crâșma din drum. Ia te uită! Am ajuns și la jumătatea drumului, oameni buni! - a strigat Hliboceanu. Mai oprim sau mergem înainte? - a întrebat Mitru ță. Nu
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
erau marcați de oboseală, de frig și de nenorocirea care a căzut asupra lui Hliboceanu. Când au terminat de mâncat, Mitruță s-a dus în cămăruță, să-l aducă pe Cotman la masă. Cum a trecut pragul, Cotman l-a întâmpinat: Uite aici cum flăcăul ista o făcut ochi, numai că nu spune nimic. Se uită fix la mine și din când în când îngaimă un singur cuvânt. Ce spune? Cere apă. Apă cere mereu. În rest, tace și se uită
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
să-l lăsăm aici. Luni om vedea noi ce-i de făcut. Așa cred și eu. Costache a trece la socoteală toate cele, ca să nu fie cu bănat. Să-l vedem sănătos. Cât despre socoteli, om mai vedea noi - a întâmpinat Costache spusa lui Mitru ță. Cum îi vremea afară? - a întrebat Cotman. Nu s-o schimbat cât îi negru sub unghie. Îi aceeași urgie... Hai să-l vezi și să-ți iei ziua bună de la Hliboceanu! Hai! Au intrat în
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]