2,648 matches
-
angajare și abandon ar trebui să identificăm momentele unei metamorfoze, ale unei deveniri. Spune Cioran: „La vârsta când scriam în românește Cartea amăgirilor (douăzeci și cinci de ani?) trăiam cu o asemenea intensitate că îmi era literalmente teamă să nu sfârșesc ca întemeietor de religie... La Berlin, la München, am trăit extazuri frecvente Ă ce vor rămâne pentru totdeauna culmile vieții mele. De atunci, n-am mai avut decât simulacre” (II, 304-305). Altundeva, despre anii berlinezi: „Singurătatea mea berlineză nu poate fi imaginată
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
mi-e rușine de mine. Chiar nu mai știu asupra cui să-mi revărs disprețul, mă aflu mai jos decât aceia care nici nu există pentru mine” (I, 353). Nu-i vorbă, și această rușine, ca mărturie a unui orgoliu întemeietor. Cu câteva paragrafe mai sus, Cioran preciza: „Câtă vreme n-am atins culmile umilinței și rușinii, n-avem dreptul să abordăm marile probleme” (idem). Dincolo de această dispută, dintre a ști și a vrea, Cioran e, în permanență, fie celălalt, pe
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
Abulia mea are nevoie de bici” (II, 28). Iată-l aici în ipostaza care-l salvează, de abulic, admirând, însă, energiile elementare, ba chiar figurile contradictorii, cum este adesea el însuși. Ca să se salveze, citește, adesea, cărți despre figuri de întemeietori. „Culmi ale abuliei!”, exclamă la un moment dat. Și continuă: „Ca să scap de ele, citesc din când în când o carte despre Napoleon. Curajul celorlalți ne servește uneori de întăritor” (I, 12). Lucrurile sunt însă duse și mai departe. Amintindu
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
Dumnezeu: o boală de care te crezi lecuit fiindcă nimeni nu mai moare din pricina ei și care te surprinde din timp în timp, când afli că mai există încă” (III, 362). De altfel, știm: boala are la Cioran un sens întemeietor. Oricum, suferă că trăiește într-un timp când pentru Dumnezeu nu mai moare nimeni. Ai aproape senzația că, în acest caz, propria suferință e legitimată și generată de nevoia de a-l confirma pe Dumnezeu, poate chiar de a-i
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
trupului, meteorologiei, simplelor accidente ale sângelui, Cioran își strigă deseori neputința și disperarea pentru a-și deplânge și, finalmente, nega identitatea ridicolă. Alteori, mai mult decât să-și tolereze bolile și să conviețuiască cu ele, Cioran le învestește cu sens întemeietor. Spune despre insomnii: „Datorez insomniilor mele tot ce-i mai bun și tot ce-i mai rău în mine” (I, 24). Este aici asumarea unei umilințe în plus, dar o umilință transformată în eroism, un eroism al cunoașterii care decurge
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
istorie. Notează Cioran: „La douăzeci de ani, aveam o nesățioasă dorință de glorie; Ă acum nu o mai am. Iar fără ea cum să acționez?” (I, 22). Iată cum, deși blamat uneori, trecutul acesta, al freneziilor, poartă în el ceva întemeietor și Cioran nu se poate sustrage nostalgiei sau admirației. Spune: „Când mă gândesc la pasiunile, la ardoarea tinereții mele, mi-e necaz că am ajuns la acreala asta searbădă, la acest neant penibil în care vegetez” (I, 202). Ce-i
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
internă a sensurilor redescoperite ritmic. Viziunea totalizatoare asupra lumii arhaice a fost posibilă prin intermediul mitului care a descătușat elementele de închiderea în propriile înțelesuri. Astfel, mitul nu este doar povestea unui început de lume, trecut de mult în neființa cuvântului întemeietor de noi înțelesuri. Sub pecetea unei deveniri continue a semnificațiilor, mitul se înfățișează ca discurs polifonic, dublu structurat: 1. nivele de semnificație ritul, ritualul, ceremonialul; 2. matricea semantică universaliile ontologice apa, pământul, focul, aerul. Relaționarea dinamică dintre cele două structuri
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
retras în lături și pământul stă deasupra apelor mereu până la vremea de apoi...".193 A. OBICEIURI FAMILIALE 1. APA În ritualurile de trecere, la români, apa antropomorfică descrie cadrul universal al desfășurării ceremonialului, făcându-l părtaș la procesualitatea logos-ului întemeietor de noi praguri existențiale care mijlocesc transsubstanțierea informalului, facilitând consacrarea. Ființialitatea universaliilor ontologice creează liantul dintre spațiul exterior, al gestualității ritualice și spațiul intern, ala limbajului poetic, în care elementul acvatic este tabu, rostirea ar distruge echilibrul dintre pragurile de
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
a zvârlit în hău. Și a zis: Să te încolăcești în juru pământului de nouă ori și să-l aperi de prăpădul apelor."348 Șarpele primordial, de origine sacră, era antropomorf, iar prin "căderea" ontologică a fost supus, paradoxal, unui blestem întemeietor, fiind considerat o cauză a facerii lumii: "Șerpele dîntâi nu a fost șerpe, a fost om, și era în cer la Dumnezeu, dar Dumnezeu l-a blesemat când a înșelat-o pe Eva, și s-a făcut șerpe. În cer
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
dualismul existențial yin yang care ordonează manifestarea cerească, pluvială, terestră, acvatică și subterană.360 În mitologia românească, balaurul își are obârșia în comuniunea gnoseologică dintre elementele primordiale care devin active printr-un ritual solar, ipostaziat de cercul sacru al șerpilor întemeietori de viață nouă: "Balaurii se fac așa: sub grămezi mari de găteje, sau în ziduri sparte și părăsite, ori prin locuri umede cu multă frunză și iarbă pe deasupra, se strâng la un loc o mulțime mare de șerpi; se așază
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
că nu, sir Isaac, asta o știm cu toții. Newton: Și nici eu nu sunt sir Isaac Newton! Möbius: Știu, ești Albert Einstein. Newton: Pe naiba! Nu sunt nici măcar Herbet-Georg Beutler, cum cred cei de aici! Numele meu e Kilton. Möbius: Întemeietorul studiului analogiilor? Newton: În persoană... Möbius: Cum de-ai ajuns la ospiciu? Newton: Jucând rolul unui nebun... Möbius: Ca să mă spionezi pe mine? Newton: Ca să lămuresc o dată pentru totdeauna ce se ascunde sub masca nebuniei dumitale... Aerul ăsta de german
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
îi ofer un desen dintr-o Grecie vizitată mai recent. Viorica PETROVICI Energia disperării sau Alexa Visarion Am avut doar câteva întâlniri cu Alexa Visarion. Lucram la Teatrul Armatei din Moscova, fiind nevoit să părăsesc Chișinăul, deși fusesem unul din întemeietori celebrului, în URSS, teatrul "Luceafărul". La Moscova realizasem spectacolul Tot ce avem mai sfânt după o piesă de Ion Druță, care devenise evenimentul teatral cel mai important din capitala rusească. În acest răstimp ministrul culturii din URSS Ecaterina Furțeva a
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
cel mai important din capitala rusească. În acest răstimp ministrul culturii din URSS Ecaterina Furțeva a venit în întâmpinarea cererii unor iluștri, dar disperați actori de la Teatrul MHAT de a-l numi în funcția de director artistic pe Oleg Efremov întemeietorul faimosului "Sovremennik". Situația la teatrul academic, înființat de C. S. Stanislavski și V. I. Nemirovici-Dancenco, era dramatică. Rutina pusese stăpânire pe cea mai vestită scenă a Rusiei. Efremov se străduia din răsputeri să facă față acestei crize. A selectat trupa
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
a venit imediat: marea dramă care repetă oarecum fatalismul veșnicei năruiri din legendă este dezinteresul public pentru mitul fondator al românilor atât pe vremea lui Ceaușescu, cât și azi. Dacă în comunism scenariul fusese acuzat de misticism, astăzi tema sacrificiului întemeietor este percepută drept prea profundă și, de aceea, înfricoșează. Cam în asta a constat contribuția mea: reconfigurarea structurii de ansamblu a scenariului și sugerarea discretă a unei anumite iconomii poetice. Mai departe, încărcarea textului filmic cu materia concretă, emoțională și
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
este mai adevărată, mai profundă și mai seducătoare decât realitatea. Închiderea teatrului echivalează cu recăderea în mediocritatea și rutina existenței cotidiene. În al doilea rând, pornind de la semnificațiile pe care numele personajului le implică (numele ales de Beckett, unul dintre întemeietorii teatrului absurdului, sugerează divinitatea absentă în lumea modernă) se conturează ideea polemică a prezenței lui Dumnezeu printre oameni: eram printre oameni, trăiam... Sufeream ca un câine, dar trăiam... Trăiam peste tot, în fiecare cuvânt... SUBIECTUL al IIlea (30 de puncte
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
anumite idei de "continuitate" și, implicit, de "progres". Pentru a înțelege mai bine atitudinea lui Dilthey față de tema noastră, pornim de la exemplele unor caracterizări pe care el le face în Einleitung... în legătură cu diverși filozofi și diferite filozofii. Bunăoară, Protagoras este "întemeietorul teoriei relativismului percepțiilor"91; spiritul sceptic al școlii eleate "a transformat școala lui Heraclit [...] într-o arenă a scepticismului" care "a inundat apoi toată știința greacă", până ce aceasta "s-a apropiat astfel de începuturile unei teorii a cunoașterii"92; "metafizica
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
domeniului respectiv -, o face "pe propria răspundere"127. Sub acest aspect, Al. Boboc comentează că "istoria, care se ocupă cu faptele (și semnificația lor) nu are ca obiect și valabilitatea ideilor antrenate în istoria faptică, evenimențială" (s.n.)128. Este adevărat, întemeietorul fenomenologiei îl judecă pe Dilthey numai după criterii filozofice, ceea ce înseamnă că respectă, cel puțin aparent, purismul metodologic pe care l-am evocat anterior. În realitate însă, fundamentele în funcție de care valorizează valabilitatea unei Weltanschauungs-philosophie sunt doar ale unei anumite filozofii
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
Noica, ne-am afla în fața unei "limitații ce limitează". Acest fapt ar duce finalmente la un singur sistem, "fenomenologic", acreditat cu valabilitate absolută, cu atât mai mult cu cât autorul vorbește despre caracterul neștiințific al sistemelor anterioare. Ce-i drept, întemeietorul fenomenologiei nu cedează întru totul tentației de a propune un sistem universal, precum Hegel sau Comte, ci vizează cartesian doar stabilirea fundamentelor pentru "viitoare sisteme doctrinare riguros științifice"132. În acest sens, Al. Boboc subliniază că potrivit lui Husserl, "filozofia însăși
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
Husserl, Filozofia ca știință riguroasă, p. 76. 134 Ibid., p.75. 135 Edmund Husserl, Filozofia ca știință riguroasă, p. 54. 136 De altfel, comentând o observație a lui Landgrebe despre Husserl, Al. Boboc precizează că, din punctul de vedere al întemeietorului fenomenologiei, "filozofiei îi incumbă o dublă intenționalitate: explicarea și comprehensiunea lumii și răspunderea pentru angajarea aspirației spre cunoaștere, pentru intrarea într-un <<sistem>>" (Prefață la E. Husserl, Scrieri filozofice alese, București, Editura Academiei Române, 1993, pp. 11-12), adică niște sarcini pe
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
fiindcă "distincția conceptuală și claritatea" sunt "o chestiune de teorie riguroasă" -, în schimb, autorul unei Weltanschauung are nevoie de "înțelepciune", deoarece aici "o personalitate i se adresează alteia", iar "profunzimea (Tiefsinn) este o chestiune de înțelepciune". Mai mult decât atât, întemeietorul fenomenologiei supralicitează rolul clarității în cunoașterea adevărului, atunci când consideră că "profunzimea constituie un indiciu al haosului, pe care veritabila știință vrea să-l transforme într-un cosmos, într-o ordine simplă, pe deplin clară, etalată"35. Departe de a vedea
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
face parte. El descoperă că lucrurile nu au fost create o dată pentru totdeauna și că nu există numai tipare imuabile ori concepte infailibile, pe care trebuie să le admită necondiționat. Atunci, el înțelege că poate fi, pe cont propriu, un întemeietor. Odată cu asumarea creativității, omul devine tot mai conștient de vocația lui demiurgică și se transformă, cu metafizica lui cu tot, într-un emul al lui Dumnezeu. Acest fapt este ilustrat de numeroasele redefiniri și "autoîntemeieri" în domeniul științelor spiritului în
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
cu diferite formațiuni la guvernarea din timpul războiului și a avut de făcut față ascensiunii mișcărilor totalitare. Cel mai important lucru pentru mișcarea socialistă a fost apariția regimului bolșevic. Revendicîndu-se din socialism, Marx și Revoluția de la 1789, comuniștii se considerau întemeietorii unui nou regim socialist. În aceste condiții, socialiștii europeni s-au văzut puși în situația de a căuta ceea ce îi diferențiază de bolșevici 11, de a fi nevoiți să ofere o serie de răspunsuri credibile legate de identitatea doctrinară. Situația
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
actor în București. Punct. Oameni cu șoric 1993. Lucram la Teatrul "Luceafărul" din Chișinău un Cocteau Părinți teribili (căruia eu i-am spus În casa asta se trîntesc ușile). A fost un mare succes al teatrului, confirmat de Ion Ungureanu, întemeietor al teatrului, regizor și ministru al culturii. În paranteză fie spus, atunci domnul Ungureanu mi-a mărturisit că i-a plăcut montarea mea nu numai fiindcă era jucată în foaier, un foaier special, cu uși mari, albe, și multe oglinzi
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
dată În folosință actuala școală. Primul Învățător a fost Țăpîrdea Haiducu. A urmat Costache Vintilescu, apoi Sandu VÎrlan ( Între 1856-1877 ). Venea la școală cine vroia și cine putea. Urmează Nae Popescu. Pleacă la război de unde nu se mai Întoarce. Adevăratul Întemeietor și organizator al școlii din Lupoaia, la care veneau și copiii din Valea MÎnăstirii și RÎpa, a fost preotul C. Lupoianu, care a funcționat și ca Învățător plătit de stat Între 1878-1918. Înființează o bibliotecă de circa 200 de volume
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
care menține tonul sobru, elipse (elipsa predicatului), dislocări, inversiuni topice, anacoluturi, neologisme cu funcție de epitete ("azur", "agreste ", "nadir"), alături de termeni concreți, sintagme inedite. Metafora "Adâncul acestei calme creste" semnifică frumosul pe care poetul îl transformă în "joc secund", un cântec întemeietor de lume, o sonoritate orfică în "sens invers". I. Barbu își imaginează o relație dintre poezie și geometrie: "Ca în geometrie înțeleg prin poezie o anumită simbolistică pentru reprezentarea formelor posibile de existență, întrucît există undeva, în domeniul înalt al
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]