5,364 matches
-
veșmintele pe care le vor face: un pieptar, un efod, o mantie, o tunică lucrată la gherghef, o mitră și un brîu. Să facă fratelui tău Aaron și fiilor săi, veșminte sfinte ca să-Mi împlinească slujba de preot. 5. Să întrebuințeze aur, materii vopsite în albastru, în purpuriu, în cărămiziu și in subțire. 6. Efodul să-l facă de aur, de fir albastru, purpuriu și cărămiziu, și de in subțire răsucit; să fie lucrat cu măiestrie. 7. Să aibă doi umerari
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85084_a_85871]
-
și pîinea din coș. 33. Să mănînce astfel tot ce a slujit la facerea ispășirii, ca să fie închinați în slujbă și sfințiți; nimeni altul să nu mănînce din ele, căci sunt lucruri sfinte. 34. Dacă va rămîne ceva din carnea întrebuințată pentru închinarea în slujbă și din pîine pînă dimineața, să arzi în foc ce va rămîne; să nu se mănînce, căci este un lucru sfînt. 35. Să urmezi, cu privire la Aaron și la fiii lui, toate poruncile, pe care ți le-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85084_a_85871]
-
15. Bogatul să nu plătească mai mult, și săracul să nu plătească mai puțin de o jumătate de siclu, ca dar ridicat pentru Domnul, pentru răscumpărarea sufletelor. 16. Să ridici de la copiii lui Israel argintul pentru răscumpărare, și să-l întrebuințezi pentru slujba cortului întîlnirii; aceasta va fi pentru copiii lui Israel o aducere aminte înaintea Domnului pentru răscumpărarea sufletelor lor." 17. Domnul a vorbit lui Moise, și a zis: 18. "Să faci un lighean de aramă cu piciorul lui de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85084_a_85871]
-
sfeșnic. 22. Gămălioarele și brațele sfeșnicului erau dintr-o bucată cu el, bătut în întregime dintr-o bucată de aur curat. 23. A făcut apoi cele șapte candele ale lui, mucărele și cenușarele lui toate de aur curat. 24. A întrebuințat un talant de aur curat pentru facerea sfeșnicului cu toate uneltele lui. 25. Apoi a făcut altarul pentru tămîie din lemn de salcîm; lungimea lui era de un cot, și lățimea de un cot; era în patru muchii, și înălțimea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85084_a_85871]
-
ajutor pe Oholiab, fiul lui Ahisamac, din seminția lui Dan, meșter la săpat în pietre, la cioplit cu meșteșug, și la lucrat pe gherghef în materiile vopsite în albastru, în purpuriu, în cărămiziu, și în in subțire. 24. Tot aurul întrebuințat la lucru pentru toate lucrările sfîntului locaș, aur ieșit din daruri, se suia la douăzeci și nouă de talanți și șapte sute treizeci de sicli, după siclul cortului. 25. Argintul celor ieșiți la numărătoare, din adunare, se suia la o sută
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85084_a_85871]
-
conștiinței. Acolo, în profunzimi, acea idee se altoise pe alta mai esențială: Lina avea o mulțime de bani câștigați, pe care îi ținea neplasați. Neglijentă si risipitoare cum era, nu avea să se aleagă de acei bani nimic. Pe cinci, întrebuințați la cumpărarea unui imobil. Scoborând mai adânc în gândurile ascunse, doctorul Rim credea că acei bani ai femeii ar fi trebuit să-i aparțină lui. O luase de nevastă, ceea ce era o mare cinste. îi suporta de atâția ani prezența
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
va da în toamnă o mare serbare muzicală, care se pregătea din timp. Elena spera că Rim va fi destul de restabilit pentru a-și da concursul. Trimisese anume pentru acest scop o scrisoare de chiar mâna ei. în adevăr, Elena întrebuința mai obișnuit telegraful, telefonul sau secretara. - Dumnealui cîntă? întrebă Sia, din fericire fără poftă de râs, mai mult uimită de acel talent. - Să vedem! Să vedem! spuse Rim Linei, cu aere pretențioase. Până atunci ce nu se poate întîmpla! . . . E
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
că n-a plecat cu trenurile sanitare. își terminase deci convalescența subt nemți și ieșise din spital cu o mulțime de hârtiuțe doveditoare, pe care le păstrase cu grije. Urâte timpuri! Era la dispoziția inamicului și, lucru curios, inamicul îl întrebuința tot pe lângă serviciul de aprovizionare. Lică nu putea suferi capitala subt ocupație si credea că e mai bine să nu fie zărit pe acolo. Plecase fără să vadă pe Sia. l-ar fi fost greu să dea ochi cu domnișoara
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
pentru bani și aceeași 161 dezinteresare. Când Lică, ajuns la sfârșitul răbdării, găsise ideea bună de a instala pe Sia la Lina, nici el chiar nu-și închipuise ce bune rezultate are să dea. Sia era mândră și bucuroasă că e întrebuințată la o combinație financiară. Leafa ei, firește, mergea la Lică, ca un drept al lui. Ea era acolo numai o interpusă pentru a-și scoate dobânzile unui capital de ură veche și de datorii neiertate, pe care le avea de
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
numărătoare, și anume argintul pentru răscumpărarea oamenilor, după prețuirea făcută, și tot argintul pe care-i spune cuiva inima să-l aducă la Casa Domnului, 5. preoții să-l ia fiecare de la cei pe care-i cunoaște, și să-l întrebuințeze la dregerea casei, oriunde se va găsi ceva de dres." 6. Dar s-a întîmplat că, în al douăzeci și treilea an al împăratului Ioas, preoții încă nu dreseseră stricăciunile casei. 7. Împăratul Ioas a chemat pe preotul Iehoiada și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85047_a_85834]
-
privitoare la stricăciunile casei. 13. Dar cu argintul care se aducea în Casa Domnului, n-au făcut pentru Casa Domnului nici lighene de argint, nici mucăre, nici potire, nici trîmbițe, 14. ci îl dădeau celor ce făceau lucrarea, ca să-l întrebuințeze pentru dregerea Casei Domnului. 15. Nu se cerea socoteală oamenilor în mîinile cărora dădeau argintul ca să-l împartă lucrătorilor, căci lucrau cinstit. 16. Argintul jertfelor pentru vină și al jertfelor de ispășire nu era adus în Casa Domnului: ci era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85047_a_85834]
-
Fereziții, Heviții și Iebusiții 2. s-au unit împreună într-o înțelegere ca să lupte împotriva lui Iosua și împotriva lui Israel. 3. Locuitorii din Gabaon, de partea lor, cînd au auzit ce făcuse Iosua Ierihonului și cetății Ai, 4. au întrebuințat un vicleșug, și au pornit la drum cu merinde pentru călătorie. Au luat niște saci vechi pe măgarii lor, și niște burdufuri vechi pentru vin, rupte și cîrpite, 5. iar în picioare purtau încălțăminte veche și cîrpită, și erau îmbrăcați
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85104_a_85891]
-
ne atingem de ei. 20. Iată ce le vom face: îi vom lăsa cu viață, ca să n-aducem peste noi mînia Domnului din pricina jurămîntului pe care li l-am făcut." 21. "Să trăiască", le-au zis căpeteniile. Dar au fost întrebuințați la tăiat lemne și la scos apă pentru toată adunarea, cum le spuseseră căpeteniile. 22. Iosua i-a chemat, și le-a vorbit astfel: Pentru ce ne-ați înșelat, zicînd: " Suntem foarte departe de voi", cînd voi locuiți în mijlocul nostru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85104_a_85891]
-
este scris în cartea legii lui Moise, fără să vă abateți nici la dreapta, nici la stînga. 7. Să nu vă amestecați cu neamurile acestea care au rămas printre voi; să nu rostiți numele dumnezeilor lor și să nu-l întrebuințați în jurămînt; să nu le slujiți, și să nu vă închinați înaintea lor. 8. Ci alipiți-vă de Domnul, Dumnezeul vostru, cum ați făcut pînă în ziua aceasta. 9. Domnul a izgonit dinaintea voastră neamuri mari și puternice și nimeni
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85104_a_85891]
-
și astăzi încă imensa majoritate a oamenilor nu se poate despărți de dânsa. Barbaria Sciților este ilustrată de Herodot si cu alte exemple: astfel mai spune el că Sciții au obiceiul de a scoate ochii tuturor sclavilor pe care îi întrebuințează le pregătirea lăptăriilor din care mai cu seamă se hrănesc, pentru a-i împiedica astfel de a fi distrași de la treaba lor (IV, 2). Sciții erau un popor nomad. Neavând nici orașe nici sate, nici zidiri și carele fiind singura
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
căci el ar fi cunoscut lucrurile din propria-i experiență și nu după nesigure povești ca Herodot.» Acest scriitor atât de bine informat asupra Sciției, iată ce spune despre cultura albinelor: «La Sciți frigul e nesupărăcios pentru albine, încât ei întrebuințază nu miere străină, ci locală, ba o și exportă, vânzând faguri Mizilor.» Cu toate că izvorul lui Aelian vorbește de Sciți îndeobște, este învederat că cultura albinelor nu putea să existe la partea nomadă a acelui popor, la Sciții propriu ziși; ea
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
și cultura pământului. Herodot ne spune anume că Sciții aveau obiceiul de a bea vin curat și se spunea în Grecia că de aceea înnebunise regele Spartei, Cleomen fiindcă desprinsese acest obicei scitic. Grecii aveau o zicătoare obișnuită ce se întrebuința, atunci când se cerea de băut vin curat: «toarnă ca la Sciți» (IV, 84). Sciții însă nomazi, care trăiau din laptele iepelor și aveau ca băutură spirtoasă una pregătită tot din lapte, nu puteau să aibă vinul ca băutură obișnuită și
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
toarnă ca la Sciți» (IV, 84). Sciții însă nomazi, care trăiau din laptele iepelor și aveau ca băutură spirtoasă una pregătită tot din lapte, nu puteau să aibă vinul ca băutură obișnuită și Herodot ne spune chiar că vinul se întrebuința la Sciți numai la ceremonii. (IV, 66, 70). De aceea suntem de părere că și această notiță trebuie raportată la Agatirși. Tot despre aceștia adaugă Herodot că au femeile în comun și acest amestec stabilind între toți indivizii o frăție
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
strâmt, și Dierna sau Tierna râușor în Dacia nume pomenit de Ulpian în Digeste (L, 15, 1 § 8), de Ptolemeu (III, 8) Tabula peutingeriană și alte izvoare. Acest cuvânt n-ar fi altceva decât numele de apă atât de des întrebuințat la Slavoni: Cerna, (apă) neagră. Asupra lui Strumon observăm că rădăcina cuvântului sru sau stru este arică și înseamnă a curge. Această rădăcină s-a păstrat aproape la toate popoarele arice în forme mai mult sau mai puțin pline: Așa
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
dace nu era c ci mai curînd z avem și altă dovadă. Există la Daci o plîntă TtQodtogva, (elleborum nigrum), soiu de elebor cu foile negre. Această plîntă se numește până astăzi la poporul român zîrnă (cu z), de unde termenul întrebuințat despre plînte a se zîrni adică a deperi la umbră. Este de observat că numele de zîrnă se aplică în românește tocmai la aceeași plîntă care purta în limba dacă pe acel de n()od’t6<>v(x, încât nu
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
lapte. Ei posedau înainte de toate herghelii imense de cai, care probabil vor fi servit într-un timp mai vechi ca și Sciților la hrana animală, singura de care dispun popoarele nomade. După așezarea Geto-Dacilor, caii serveau pentru călărie. Boii erau întrebuințați pentru lucrarea câmpului și căraturi, probabil și carnea lor pentru hrană. Vacile pentru laptele lor din care știeau a extrage untul, prin urmare și smântăna și brânza. Oile erau de asemenea îngrijite atât pentru lapte cât mai ales pentru lâna
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
get Ziraxis.Dacii care vin mai târziu au și ei construcțiuni de lemn făcute din garduri de nuiele căptușite cu lut. Cele mai adeseori ei clădeau zidurile prin lut apăsat între doi pereți de scânduri și apoi ars. Mai arareori întrebuințau piatra, însă așezată numai câte una peste alta și îmbinată, fără var sau ciment. Cărămida le era necunoscută ca si Germanilor. Din acest sistem puțin trainic de zidării se explică cum se face de nu se află în Dacia decât
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
a speculat asupra instinctului celui mai puternic ce se mișcă în adâncurile ființei omenești, acel al păstrării sale indefinite, căruia îi place să transporte și dincolo de mormânt farmecul nespus al acestei existențe. Știind pe poporul său incult și barbar, el întrebuință și mijloace înșălătoare pentru a-1 face să primească noua învățătură; astfel erau prezicerile viitorului și retragerea sa în suteran. Pentru a îndruma și mai ușor triumful învățăturilor sale, el ia ajutorul puterii lumești și asociază pe rege la lucrarea
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
l-am cunoscut la Traci ca păcat național. De acea Zamolxis întrunea pe ucenicii lui la niște ospețe, de unde carnea era cu desăvârșire îndepărtată și fără îndoială că și vinul trebuia să fie alungat, întrucât găsim mai târziu pe Deceneus întrebuințând, pentru a ajunge la același rezultat, un mijloc si mai radical, stârpirea viilor. Am văzut că ideea nemurirei era cunoscută și la Sciți, că ea pare a nu fi lipsit niciodată de sub titva omenească. Pe când însă la celelalte popoare ale
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
Geților), de formă ovală, împodobit cu deosebite figuri sau flori. b)Casca, care pare totuși a fi servit numai clasei întâi a nobililor, deoarece pe oamenii de rând îi vedem pretutindene luptând cu capul gol. Că trebuia să fi fost întrebuințate și căștile în armata dacă, se vede de pe aceea că între trofeele luate de Romani de la Daci se află și căști. c)Lorica sau cămașa de zale, compusă din verigi de fier care se purta pe trup de către ofițeri. d
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]