2,365 matches
-
suportă ei zborul! Am mers cu mașina, în toate concediile, ca să am eu grijă de ei. Am făcut parte din viața lor , zi de zi, ceas de ceas. Îi așteptam mereu cu devotement! Mă bucuram când veneau seara și mă întristam cănd plecau dimineața ! Mă jucam cu băiatul lor, pentru că ne bucuram reciproc de prietenia celuilalt ! Îi înțelegeam când mă certau pentru că ei, prietenii mei ,au întotdeauna dreptate Mă retrăgeam în colțul meu supărată ,în primul rând pe mine, pentru că i-
CITTA de MIRELA PENU în ediţia nr. 1359 din 20 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/377727_a_379056]
-
zei,Veșminte îndrăznețe.În florile dorinței... XXX. MAMA, IZVOR DE IUBIRE, de Angelina Nădejde, publicat în Ediția nr. 1526 din 06 martie 2015. O, mamă, câte griji porți zilnic tu în tine De-ar fi să ni le spui, ai întrista o lume! Și câte lacrimi verși, ce frică te-mpresoară Când stai de mă veghezi ca boala să dispară. Spui rugăciuni în șoapte, te-nchini pe la icoane, Ești salcie aplecată spre mine plângătoare. Genunchii ți-s jăratec, altarul - al tău
ANGELINA NĂDEJDE [Corola-blog/BlogPost/377614_a_378943]
-
sufletul prin vamă? Mi te topești ca ceara, destinu-i ca o ceață, De unde ai lumina ce-ți arde acum pe față? Citește mai mult O, mamă, câte griji porți zilnic tu în tineDe-ar fi să ni le spui, ai întrista o lume! Și câte lacrimi verși, ce frică te-mpresoarăCând stai de mă veghezi ca boala să dispară.Spui rugăciuni în șoapte, te-nchini pe la icoane,Ești salcie aplecată spre mine plângătoare.Genunchii ți-s jăratec, altarul - al tău suflet
ANGELINA NĂDEJDE [Corola-blog/BlogPost/377614_a_378943]
-
nu mai au întotdeauna lacrimi... Eram surprins, eram mut și simțeam o durere adâncă în piept și tăceam. Nu știam ce să spun. Împărtășeam în tăcere durerea ei atât de neașteptat pusă în câteva fraze simple și lacrimi ce mă întristau și mă loveau parcă mai mult decât cuvintele. Într-un târziu, după ce am plecat și făcusem câțiva pași, am îndrăznit să o întreb cu vocea frânta și șoptită: - Care ai tăi?! Familia ta? - Ai mei, domnule, numai ai mei și
CUTREMUR (4 MARTIE 1977) ÎN AMINTIRI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1890 din 04 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/377722_a_379051]
-
putut consimți la sporirea atât de disproporționată a cheltuielelor și la micșorarea avuțiilor lor proprie. A da la această întrebare un răspuns afirmativ ar fi de a abuza de ficțiunile constituționale, a tăgădui că starea de astăzi trebuie să ne întristeze pentru prezent și să ne îngrijească pentru viitor, ar fi să arătăm o crudă nepăsare pentru soarta țării. A mai găsi că asemenea momente sânt oportune pentru a ne arunca în afaceri financiare, calificate de strălucite, este mai mult decât
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
3 aprilie, s-a petrecut o altă faptă care dovedește înalta ponderațiune cu care se urmează regulamentul acelui corp matur, o faptă comică desigur pentru privitorul nepăsător din galerie și din loje dacă n-ar avea un caracter care să întristeze pe oamenii aciia cari nu văd în parlamentarism o simplă formalitate. Iată dar ce s-a întîmplat. După regulamentul Senatului e știut că, ori de câte ori se face o propunere care are de scop a fi formulată într-un proiect de lege
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
țara cu sine însuși decât un partid. Nu este tot acesta rolul Coroanei, care stă deasupra partidelor și pentru care suferințele amare ale populațiilor nu pot fi indiferente, oricât de trandafirii ar fi obrajii marelui partid "naționale-liberale". De aceea ne întristează lipsurile ce le constatăm în mesaj, neajunsurile ce le are omittendo. Când șefii statelor fac război sau comandanții armatei dau o bătălie este un obicei ca, biruința câștigată, ei să se ducă la fața locului spre a da mângâiere răniților
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
moment de criză banca n-ar putea {EminescuOpXI 149} răspunde deci pentru aceste 26 milioane, din care moment ea trebuie să soliciteze și ar primi privilegiul cursului forțat. Din acel moment însă ea devine o fabrică de hîrtie-monetă. Ceea ce ne întristează mai mult este că, nici în materii de o gingășie atât de mare și cari pot implica ruina totală, nu se discută cu răceală și având de temei natura lucrurilor, ci curat succesul momentan. Succese momentane au avut însă toate
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
culoare, ci refugiul universului colorat". Și, într-o picantă juxtapunere: "Cînd "negrul", despre care vă voi vorbi, și-a întrebat prietena, pe care tocmai o dezvirginase, cum a fost, ea a răspuns: "Îmi imaginasem totul mai frumos". El s-a întristat, dar așa e de regulă". Trucul ca regulă. Tot Jünger, despre cele două tăișuri ale drogului. Șarpele, caduceul medicinei: "El este animalul zeilor morții și cel al lui Esculap o natură în care veninul (drogul n.n.) își unește cele două
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
în favoarea noii/ vechii formațiuni activiste. Că acest reziduu pestriț de țărănime a început, ca-n veac, să-și are palma de pămînt plugul fiind tras de vaca ce-i dă și laptele zilnic nu ne mai miră. În schimb, ne întristează. Evident, nu stratul acesta încă masiv dar marginal a determinat configurația recentului scrutin, însă, atașat celui fost proletar de la orașe la fel de lumpen și-acum a contat enorm în calculul (și așa lovit grav de fraudă). Dar care orașe? Pentru că Bucureștiul
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
șir analizabil ca "A-apoi-B-apoi-C", o transformare a ordinii care să opereze asupra sa ar duce la "C-înainte de C-A-apoi-B", iar o transformare a repetiției ar duce la "A-apoi-B-apoi-C-A repetat" (cf. "Fusese foarte fericit; apoi plecă din orașul său; apoi se întristă", "Se întristă. Înainte de a se întrista, fusese fericit; apoi plecă din orașul său" și "Fusese foarte fericit; apoi plecă din orașul său; apoi se întristă. Fusese foarte fericit"). Două sau mai multe structuri superficiale diferite ar putea decurge astfel din
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
ca "A-apoi-B-apoi-C", o transformare a ordinii care să opereze asupra sa ar duce la "C-înainte de C-A-apoi-B", iar o transformare a repetiției ar duce la "A-apoi-B-apoi-C-A repetat" (cf. "Fusese foarte fericit; apoi plecă din orașul său; apoi se întristă", "Se întristă. Înainte de a se întrista, fusese fericit; apoi plecă din orașul său" și "Fusese foarte fericit; apoi plecă din orașul său; apoi se întristă. Fusese foarte fericit"). Două sau mai multe structuri superficiale diferite ar putea decurge astfel din aceeași structură
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
a ordinii care să opereze asupra sa ar duce la "C-înainte de C-A-apoi-B", iar o transformare a repetiției ar duce la "A-apoi-B-apoi-C-A repetat" (cf. "Fusese foarte fericit; apoi plecă din orașul său; apoi se întristă", "Se întristă. Înainte de a se întrista, fusese fericit; apoi plecă din orașul său" și "Fusese foarte fericit; apoi plecă din orașul său; apoi se întristă. Fusese foarte fericit"). Două sau mai multe structuri superficiale diferite ar putea decurge astfel din aceeași structură de susținere. ¶Pe de
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
duce la "A-apoi-B-apoi-C-A repetat" (cf. "Fusese foarte fericit; apoi plecă din orașul său; apoi se întristă", "Se întristă. Înainte de a se întrista, fusese fericit; apoi plecă din orașul său" și "Fusese foarte fericit; apoi plecă din orașul său; apoi se întristă. Fusese foarte fericit"). Două sau mai multe structuri superficiale diferite ar putea decurge astfel din aceeași structură de susținere. ¶Pe de altă parte, unii cercetători ai narațiunii (și, mai exact, ai basmelor și miturilor) consideră transformările ca fiind operațiuni intertextuale
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
început din punct de vedere plastic; Educatoarea invită copiii să-și îndrepte gândul printre eroii cunoscuți și să-i aleagă pe „cei buni”, care ne produc bucurie în suflet (de ce?) și să-i precizeze pe „ce-i răi „care ne întristează (de ce?); Pe un panou se așează două măști care sugerează bucuria și tristețea. Copiii trebuie să analizeze dacă în povestea aleasă de ei să fie pictată predomină eroii buni, care ne luminează viața, își vor așeza lucrarea în dreptul măștii vesele
Micii năzdrăvani, conflictul şi jocul by Alina Nicoleta Bursuc () [Corola-publishinghouse/Science/1683_a_3100]
-
număr", ,,ideea de a număra banii din salariu" etc. 69 Vezi exemplele prin care Slama-Cazacu 1999: 297 ilustrează aceste aspecte cuvinte/perifraze prin care copiii înlocuiesc termenii abstracți comuni: După ce se ia soarele [= apune], e rece afară", ,,că te-ai întristat înseamnă că ți-ai făcut de gând", ,,când mori, când închizi ochii și nu mai respiri...toată viața ta nu mai respiri, nu te mai miști" acestea putându-se constitui (în opinia noastră) într-un alt tip de expresivitate, caracteristic
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
globuri; Pleoapele-i de foc Se stinseră; (se) deștepta, cuprinse cu mîinile minunea și merse Tremurînd, plîngînd prin Beznă, și jos în afunzimi. 70 Enitharmón pruncul de foc și-l alăpta în mohorîtele străfunduri, Șezînd în întuneric: deasupră-i Los era-ntristat în suferință-ngrozitoare De beznă-nvăluit; pruncul de foc creștea, hrănit cu laptele Lui Enithármon. În jurul ei Los stîlpi de fier zidi, Si de arama și argint și aur împătriți, cu-ntunecoasă temere profetica, 75 Fiindcă se temea acum de Moartea
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
să alcătuire Printre astrele lui Urizen, frîngînd făptura în bucăți Într-o nedeslușire fără chip și risipind-o pe Abis Că nouri pe al iernii cer, bătuți de tunete și vînturi. Această pentru ea era Supremă încîntare. Dezamăgiți Războinicii se întristară. 220 La lupta ies cu răcnete și goarne care răsună tare. O, Indurare! Se-ntorc jelindu-se, îndoliați, plîngînd. Nevăzuta sau văzută, întinsă-n lung sau lat, Acestfel se Schimbă Femeiasca Umbră în Război spre desfătarea-i, Urlînd nemulțumită, neagră
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
mele mădulare sortita-mi grea restriște o-nfășoară! Eu singură mă-ncumet gîrbáciul să-l îndur să șed sub vijelie Neatinsă, si sa sfidez ne-ndurătoarea frunte-a Regelui Luminii; Din hăurile-ntunecoase ale timpurilor de demult sortit să fie-Acela Care-ntrista-va Veșnicia; cu dragoste, înlăcrimata și supusă, Ochii 150 Mi-i nalt către Pavilioanele-ți; ascultă-mi ruga de dragul lui Luváh. Îl văd pe ucigașul lui Luvah al meu, în haine-nveșmîntat de sînge: Cel care luat-a tronul lui Luvah
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
este și interacțiunea pe care acestea o presupun și o manifestă față de copil prin capacitatea de a vorbi, de a da replici, de a comunica gestual sau mimic. Se Încearcă, așadar, crearea de mici roboți care vorbesc, se bucură, se Întristează, moțăie, dorm, visează, sesizează obstacole sau pericole - În fine - dau impresia că sunt ființe vii, inteligente, prietenoase. Oricât de multă inteligență (artificială!) am „turna” În aceste obiecte, ele rămân, până la urmă, niște constructe care fac prea mult (pentru copil), În
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
interior, că te-ai apropiat de cineva nu spre binele său, ci pentru a căpăta valoare sau pentru a urca Înălțimi. Și ute-așa ajungi la găunosul crez, bine ascuns, că „te-ai ajuns”. Te bucuri (În exterior), dar te și Întristezi (În suflet); ai de toate, ești aplaudat, ai multe la picioare... dar realizezi că-ți lipsește ceva: nu mult, dar esențial. Oare ce anume?... Al treilea motiv al acestei trăiri este dat de faptul că realizezi că timpul se scurge
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
Înalt rafinament a unor individualități. Cântând Într-un cor Înveți să urci și să cobori, să intri În lume și să te retragi din ea, să fii laolaltă cu alții și să te izolezi, să te bucuri și să te Întristezi, să câștigi și să pierzi, să strigi și să șoptești, să fii mare, dar și mic. Închipuiți-vă o masă de copii dintr-un sat oarecare, din familii cu nevoi și griji inerente, Într-o perioadă istorică ternă și fără
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
de a nu aparține clasei obidite și umilite, Își fac apariția nobilimea, aristocrația, titlurile și curtenii, dar și curtezanele etc. Însă acest soi de febră care Îl face pe om să vadă peste tot scări ale onorurilor și să se Întristeze că nu a reușit să se cațere decât până la un sfert, la o treime sau la jumătate din drumul până la ele a dus, fără Îndoială, la sporirea peste măsură a amorului propriu și a dat naștere vanității. Or, cum vanitatea
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
mitului lui Narcis așa cum i-a narat-o Wilde și cred că În ingenioasa „răsucire” a mitului ovidian poate fi citită modificarea de percepție artistică propusă de Oscar Wilde și generația sa: La moartea lui Narcis, florile câmpului s-au Întristat și au cerut râului câteva picături de apă ca să-l plângă. — Oh, a replicat râul, dacă picăturile mele de apă ar fi lacrimi, nu mi-ar ajunge să-l plâng eu Însumi pe Narcis. Pentru că Îl iubesc. — Oh, au răspuns
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
și să precipite evenimentele, ducând la pierderi și mai mari, fie și numai prin oprirea entuziasmului provocat de expansiunea și de avântul economic. Un om viu este un om care se bucură de viață atunci când are motive și care se întristează atunci când are motive. Nu este naturală trăirea impasibilă a evenimentelor din jurul nostru. Tot așa se întâmplă și în economie și societate. Contradicțiile din economie nu pot fi înlăturate pentru că nimeni nu le cunoaște în profunzime, cauzele, efectele, modul de desfășurare
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]