2,732 matches
-
intrase în casă, băuse pe nerăsuflate o cană plină de apă rece, de-abia adusă de bunicul de la fântâna din vale. Nu-i pică ușor bunicii această situație neplăcută, văzând cum fruntea copilului arde ca focul, iar nasul îi curge întruna. Speriată, bunica nu găsi altă cale, decât să pună mâna pe telefon, s-o consulte pe nora sa de la București, Mirela, mama copilului, să întrebe ce să facă cu bietul copil. - Mamă soacră, strigă cam supărată mama lui Ionuț prin
RĂCEALA de VIOREL DARIE în ediţia nr. 2238 din 15 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/372510_a_373839]
-
perne, să doarmă. Se lăsă noaptea. Copilul adormi liniștit, nu se mai sufoca în somn. Bunica îl urmărea din vreme în vreme, s-audă cum respiră. Se făcu dimineața. Ionuț încă dormea profund, dar parcă din ce în ce mai liniștit. Bunica se ruga întruna: Doamne, ar grijă de copilașul nostru, fă-l bine sănătos ! Nu lăsa pe cel rău să ne chinuie copilul ! Când se trezi a doua zi, Ionuț era deja vioi. Chiar o șterpeli pe-afară, la soare. Bunica, văzându-l sculat
RĂCEALA de VIOREL DARIE în ediţia nr. 2238 din 15 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/372510_a_373839]
-
toată lumea sau să placi tuturor. La noi există zicala : Câinii latră, caravana trece”, și adaug: “caravana suntem noi”. Se spune că, un turist, într-o noapte pe care o petrecea în savană, nu a putut dormi din cauza câinilor care lătrau întruna, în ciuda faptului că a încercat să-i liniștească. Dimineață le-a spus acest lucru băștinașilor, iar aceștia i-au adus la cunoștință, că în timpul nopții câțiva lei au vrut să intre în tabără și se aflau urme în apropierea cortului
ATITUDINI ÎN FAŢA UNUI ÎNCEPUT de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1472 din 11 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372799_a_374128]
-
15 aprilie 2015 Toate Articolele Autorului Totuși Simt un deșert în mine când înțeleg, târziu, că vorbesc singur. Nimeni nu m-aude. Și sufletul mă doare când lumea mă exclude tocmai acum când totu-n mine-i viu. Oare de ce întruna mă încăpățânez să fiu ce n-am fost încă niciodată? Toți vor vedea o piatră în orișice agată și o infatuare-n al meu crez. Urc și cobor pe dune, convins că-i în zadar să cred că viața-mi
POEME de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1566 din 15 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372920_a_374249]
-
și cobor pe dune, convins că-i în zadar să cred că viața-mi încă mai cutează, sperând să mai găsească acea dorită oază unde să-ngenunchez ca-ntr-un altar. Regretul e nisipul în bice prefăcut ce mă plesnesc întruna fără milă. Și totuși încă-n gânduri un rest de clorofilă se vrea-ntr-un ulm, în plin deșert crescut. Hecate Am fost cumva Hecate? Îmi pare c-am avut ca ea două destine diferite. Iubirea și-altruismul păreau că
POEME de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1566 din 15 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372920_a_374249]
-
2016. Ce-aș schimba toamna-n primăvară! Le-aș da toate într-o seară, de-aș ști că va fi al meu, pentru totdeauna, pururi și mereu! Mi-aș lua visele curate, cele de demult uitate. În fereastră aș aprinde-ntruna stelele-mbietoare cu mâna. Mi-aș număra anii în floare, dac-aș ști că el coboară, aș aduna frânturi de gânduri și le-aș scrie-n mii de rânduri. Mi-aș scrie romanul meu nescris, clipele de nesomn și vis
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/372817_a_374146]
-
nesomn și vis, sperând că-ntr-o zi cu soare drag dorul mi-l va aduce-n prag. Dragostea eu mi-aș striga, căci mi-o știe numai Luna. Dar mi-e teamă c-aș strica rimele ce-mi vin întruna. Aș țese acorduri dulci pe Lună, ... Citește mai mult Ce-aș schimba toamna-n primăvară!Le-aș da toate într-o seară,de-aș ști că va fi al meu,pentru totdeauna, pururi și mereu!Mi-aș lua visele curate
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/372817_a_374146]
-
clipele de nesomn și vis,sperând că-ntr-o zi cu soare dragdorul mi-l va aduce-n prag.Dragostea eu mi-aș striga,căci mi-o știe numai Luna.Dar mi-e teamă c-aș stricarimele ce-mi vin întruna. Aș țese acorduri dulci pe Lună,... III. TRISTEȚE TOMNATICĂ, de Irina Bbota, publicat în Ediția nr. 2070 din 31 august 2016. Toamna vine iar, cu brațele ei goale, ploile reci și ceața îi dau din nou târcoale. În adâncuri se-
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/372817_a_374146]
-
IERI...AZI...MÂINE... - IRINA BBOTA, de Irina Bbota, publicat în Ediția nr. 1451 din 21 decembrie 2014. Ieri... Mergeam pe muchia vieții cu sufletul ciobit, Dezamăgirea-n mine anunța furtuna, Dar ochii,îndreptați spre orizontul infinit, Ca două perle-albastre, vibrau întruna. Azi... Afirm, fără nici un pic de tăgadă, Că lumea mea, pierdută dincolo de zare, Ce-ntr-o vreme evoca o anume depărtare, Nu vroia să fie doar o biată muritoare, Vroia să-și salveze a ei modestă onoare. Mâine... Sper să
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/372817_a_374146]
-
al universului tărâm divin, Și eu să mă nasc iar, cu un râs cristalin... Citește mai mult Ieri...Mergeam pe muchia vieții cu sufletul ciobit,Dezamăgirea-n mine anunța furtuna, Dar ochii,îndreptați spre orizontul infinit,Ca două perle-albastre, vibrau întruna.Azi...Afirm, fără nici un pic de tăgadă,Că lumea mea, pierdută dincolo de zare,Ce-ntr-o vreme evoca o anume depărtare,Nu vroia să fie doar o biată muritoare,Vroia să-și salveze a ei modestă onoare.Mâine...Sper să
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/372817_a_374146]
-
Printre jivinele ce stau la pândă Și vor sentința să ne-o dea pe dată. Dar nu te teme, draga mea, de colții Și ghearele ce vor să ne sfășie, Pe tot cuprinsu-ntunecat al bolții Doar steaua noastră arde-ntruna, vie. Și chiar de-am înroși cu stropi de sânge Zăpada iernii ce-a căzut devreme, Iubito, doar atât te rog, nu plânge Și ei, atunci, mai mult de noi s-or teme. Și chiar de ne plecăm în fața sorții
SENTINȚA de LEONTE PETRE în ediţia nr. 1561 din 10 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373003_a_374332]
-
am dus bucuroasă mamei, strigându-i: „Mama, am găsit măsline-n cimitir!” Noroc că nu mă tentase să gust din ele! Era în timpul războiului și o auzisem pe mama spunând că nu se mai găsesc măsline... Deși iernile erau blânde, întruna din serile de iarnă trecând prin cimitir spre casă și fiind întuneric (școala avea programul după amiaza pentru copiii claselor mici), începuse dintr-o dată să ningă viscolit. Fulgii de zăpadă mă prinseseră în vârtejul lor și amețisem. Scăpasem din mână
ALBA IULIA de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 2169 din 08 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372930_a_374259]
-
Dar câte amintiri nu s-au legat de flori și de fluturi și mai târziu! Nu am uitat nici panta lină a acelui deal, îmbrăcat în mătasea verde a ierbii, pe care mă rostogoleam la vale, la plecarea spre casă. Întruna din zile când mă întorceam de la școală cu acea colegă care locuia prin apropiere, mă cuprinsese bucuria că aveam cui spune povestea zămislită pentru acele flori „Sângele Voinicului”, descoperite în poiana din apropierea casei și am început a-i povesti, ajungând
ALBA IULIA de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 2169 din 08 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372930_a_374259]
-
în: Ediția nr. 2078 din 08 septembrie 2016 Toate Articolele Autorului Iubesc cum poate n-am iubit nicicând, iubire-n jur și-n mine semănând spre a vedea cum dragostea răsare pe pajiștile sufletului meu în flori în care sunt întruna eu polenul plin de-arome-amețitoare. Iubesc cum poate nimeni n-a iubit și-acestei pasiuni i-am dăruit și sufletul și inima și minte arzând pe al ei rug mistuitor un început ce-a fost întruna dor și-al cărui nesfârșit
IUBESC de ANATOL COVALI în ediţia nr. 2078 din 08 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371292_a_372621]
-
în flori în care sunt întruna eu polenul plin de-arome-amețitoare. Iubesc cum poate nimeni n-a iubit și-acestei pasiuni i-am dăruit și sufletul și inima și minte arzând pe al ei rug mistuitor un început ce-a fost întruna dor și-al cărui nesfârșit va fi fierbinte. Iubesc cum poate n-am visat să pot iubi, dând pentru dragostea mea tot. A. C. Referință Bibliografica: Iubesc / Anatol Covali : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2078, Anul VI, 08 septembrie 2016
IUBESC de ANATOL COVALI în ediţia nr. 2078 din 08 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371292_a_372621]
-
ochi mirat de frunză / oglindește sărutul furat”. Există o comuniune freatică a poetei cu Bacovia, cu atmosfera orașului unde plouă mereu și “Bacovia privește în pământ / ochi împăienjeniți / în jurul lui / orașul / cearcăn de lumină / prea violet / să îndure primăvara / plouă întruna / plouă cu spume / un pumn de frunze / tânguie tăcut / plopii s-au contopit cu umbra / vântul șuieră prin turle / din luna zgribulită / ies lilieci / noaptea-i de plumb / toamnă oriunde / dar nu ne pasă / cu sufletele suflecate / ne iubim ca
LUMINA , ATENEUL SCRIITORILOR, BACĂU, 2013 (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 861 din 10 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/344737_a_346066]
-
22 septembrie 2016 Toate Articolele Autorului FURTUNĂ N-am reușit să potolesc furtuna Iscată de privirile viclene, Săgeți de foc, trimise printre gene, Ca să aprindă soarele și luna. Ademenit de-un glas ca de sirene Către abisul ce mă cheamă-ntruna, Sorbind din cupă toată mătrăguna, Durerile au devenit perene. Și mai zăresc o poartă-ntredeschisă, Iar vocea toamnei, blândă, se aude. Ne dăruiește liniștea promisă, Chiar dacă-n parcuri băncile sunt ude. Dar floarea încă nu este ucisă, Iar frunzele tot
FURTUNĂ de LEONTE PETRE în ediţia nr. 2092 din 22 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344827_a_346156]
-
speriat, am închis-o repede spunând: nu, nu se poate, e o întâmplare, nu vreau! Versetul se referea la pace și liniște, dar eu mă zbăteam în valuri. Eram neputincioasă. Nu mă vedeam capabilă fizic să fac acest lucru. Spuneam întruna: Doamne, nu sunt în stare, nu cred că m-ai chemat pentru așa ceva. Luptele mele interioare mă chinuiau, gândurile alergau în toate direcțiile. Îmi răsunau în urechi ultimele cuvinte spuse de Sergiu : “Ligia, nu uita că trenul spre București trece
LIGIA NICHESCU de LIDIA ILIESI în ediţia nr. 14 din 14 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344926_a_346255]
-
zise Maria. Emilia dădu din cap, afirmativ. Imediat însă, mamă și fiică binecuvântau împreună această clipă. Nicio comoară din lume nu putea înlocui îmbrățișarea lor. O alchimie a dreptății se strecura prin pânzele destinului. - Fata mea, fata mea, repeta Emilia întruna, ștergându-și lacrimile. Mă vei ierta vreodată? - Te-am iertat, mamă, sunt aici, cu voi, și e cea mai fericită clipă din viața mea! Pe urmă se îndreptă către Ștefan: Oare vă voi putea mulțumi vreodată? - Mi-ai mulțumit, Tania
PROMISIUNEA DE JOI (VIII) de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 829 din 08 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345745_a_347074]
-
Care-L implora cu rugăciuni adânci să-i ajute pe băieții ei să împărtășească norocul oșteanului din primul război, oșteanul care, atunci, îi era deja unuia dintre ei tată, celuilalt urmând să-i devină după lăsarea la vatră. Se ruga întruna în casă, în ogradă, la câmp sau la poartă, cu ochii ațintiți în lungul drumului, în ambele sensuri ale acestuia: "Întâlnește-i, Doamne, și adu-mi-i sănătoși acasă! Ani de zile, mama ostașilor din Miroslovești n-a primit nicio
ÎNTÂLNEŞTE-I, DOAMNE, ŞI ADU-MI-I SĂNĂTOŞI ACASĂ! (RĂZBOIUL ÎN AMINTIRI MOŞTENITE) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 548 din 01 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345784_a_347113]
-
nici sub gloanțele și schijele războiului, fiindcă, mai mult decât alții, îl luase pavăză pe Dumnezeu și credea cu tărie în ziua cea mare a întoarcerii acasă. Frate-său mai vârstnic îl ocăra mereu că nu se cruță. Îl vedea întruna la capătul din față al trunchiului, acolo unde primejdia strivirii se dovedise a fi mai frecventă. Într-o zi, bădița Nică scăpă din nou de sub pază și dădu fuga pe la frate-său, cu grija încuibată, încă din copilărie, în sufletul
ÎNTÂLNEŞTE-I, DOAMNE, ŞI ADU-MI-I SĂNĂTOŞI ACASĂ! (RĂZBOIUL ÎN AMINTIRI MOŞTENITE) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 548 din 01 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345784_a_347113]
-
viață, de clipe grele, de supărari, regrete și grele competiții, de lupte și războaie ce vor sfârși în lacrimi, dar și de satisfacții, câștiguri și aplauze, diplome și medalii, recunoștința lumii, dese strângeri de mână, calde felicitări! Deci luptă, luptă-ntruna! Dă ce-i mai bun din tine, descoperă-ți talentul, vocația, chemarea, și vei avea încântarea! Planează lin, privește, cunoaște amănuntul, scrutează orice plan, că-n zare, bătrânețea apare cu regrete, și e ireversibil acest drum înapoi! Nu mă numesc
STRADA NOASTRĂ LUI GEORGE ROCA de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 833 din 12 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345828_a_347157]
-
luminoasă, versul îmbrăcat arată, Ca un Făt Frumos cu vise și cu trenă diafană. Și cu gingășie bate la o ușă de poet Ca să-l facă autorul unui nou portret. Și să-nchege împreună simfonia cea mai dragă... Să vestească-ntruna viața și a ei veșnică paradă. ARTISTUL Oftă adânc Artistul și ochi în ochi cu Omul, Cutreieră prin lacrimi atâtea dalbe versuri. Să plângi de mila unei făpturi ce ai creat-o E chiar o tragedie ce inima n-o
NETĂCERE (POEME) de MARINA GLODICI în ediţia nr. 824 din 03 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346038_a_347367]
-
luminoasă, versul îmbrăcat arată, Ca un Făt Frumos cu vise și cu trenă diafană. Și cu gingășie bate la o ușă de poet Ca să-l facă autorul unui nou portret. Și să-nchege împreună simfonia cea mai dragă... Să vestească-ntruna viața și a ei veșnică paradă. ARTISTUL Oftă adânc Artistul și ochi în ochi cu Omul, Cutreieră prin lacrimi atâtea dalbe versuri. Să plângi de mila unei făpturi ce ai creat-o E chiar o tragedie ce inima n-o
NETĂCERE (POEME) de MARINA GLODICI în ediţia nr. 824 din 03 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346041_a_347370]
-
taciun’ Și codită de păun. De-a crezut că-s atacată, El mă apară îndată. Lătra la dușmanul meu: Crede lumea că e rău. El nu-i rău, e doar isteț, Nu-i un câine nătăfleț; Eu vorbesc cu el întruna, El își adoră stăpâna. Oameni răi, cu mult păcat, L-au bârfit neancetat: Că e rău ,si mai și musca. Oameni ce merita-n cușcă! Neavând minte nițel, Se războiesc cu-n cățel; N-au cultură, nici decentă, Nici nu
BODYGUARDUL MEU , TIGRUT de SOFIA RADUINEA în ediţia nr. 1199 din 13 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347813_a_349142]