4,649 matches
-
lumea, în concepția creștină, nu poate fi abordată decât prin raportare la Hristos, la lumina Sa care luminează tuturor. Durerea cea mare este că în vremurile acestea moderne și postmoderne, imaginea omului a fost pătată și deteriorată, odată cu ea fiind întunecată și istoria lumii. De aceea, rolul Logosului a fost și El deteriorat și marginalizat, punându-se accent pe energiile și resursele omului, pe iscusința și priceperea sa limitată, care poate înlocui purtarea de grijă proniatoare a lui Dumnezeu.Drept urmare, odată cu
DESPRE FRUMUSEŢEA LUI DUMNEZEU ÎN RAPORT CU FRUMUSEŢEA NOASTRĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 85 din 26 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350507_a_351836]
-
traseul a fost schimbat recent. În Oradea am oprit aproape de malul Crișului Repede, într-o parcare de lângă sinagoga evreiască; o clădire mare, lăsată în paragină! Nimeni nu o îngrijește, dar nici nu o demolează... In fine, dinspre vest cerul se întunecă... dar rămâne cu atât. Ruta prin Arad și Timișoara, mi se pare lungă... La frontiera sârbească se întunecă. E seara deja! N-am fost reținuți mult aici. Pe stânga rămâne în urmă un muntișor cu luminile unei localități la poalele
O VACANŢĂ ÎN GRECIA de IOAN NICOARĂ în ediţia nr. 609 din 31 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/350848_a_352177]
-
evreiască; o clădire mare, lăsată în paragină! Nimeni nu o îngrijește, dar nici nu o demolează... In fine, dinspre vest cerul se întunecă... dar rămâne cu atât. Ruta prin Arad și Timișoara, mi se pare lungă... La frontiera sârbească se întunecă. E seara deja! N-am fost reținuți mult aici. Pe stânga rămâne în urmă un muntișor cu luminile unei localități la poalele lui. De la frontieră până la Belgrad sunt vreo o sută de kilometrii... Capitala sârbilor rămâne în urmă... pasagerii noștri
O VACANŢĂ ÎN GRECIA de IOAN NICOARĂ în ediţia nr. 609 din 31 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/350848_a_352177]
-
două roți - probabil stăpânul măgarului - și ne oferă la vânzare niște caise și mere ca vai de ele. Am cumpărat și eu câteva fructe... Plecăm mai departe printre munți, la început print-un defileu, apoi prin tunele... Începe a se întuneca. În noapte nu mai văd decât luminile așezărilor omenești! La frontiera Macedo-Sârbă... lungă linie de tiruri și autocare. Aici am așteptat mai bine de trei ore. Când am sosit la frontiera noastră românească... se crăpa de ziuă. Suntem acasă! Am
O VACANŢĂ ÎN GRECIA de IOAN NICOARĂ în ediţia nr. 609 din 31 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/350848_a_352177]
-
în vorbe cuvântul, cerul îți coboară norii pe umeri deasupra stelele clipesc în păr. Se forează în adâncime prin vise caut izvorul și nu-l găsesc. Acum când sunt atât de sigur că vei fi o prințesă de verde, mă-ntunec și mă luminez ca un brad sub care Moș Crăciun ascultă copiii și le împarte bucuriile lumii. Inima mea călătorește cu magii sub aceeași călăuzitoare stea, sub care și tu mi-ai născut pruncii atât de frumoși. Referință Bibliografică: Ninsoare
NINSOARE PE GÂNDURI de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 363 din 29 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350905_a_352234]
-
VEDETĂ Autor: Sorin Petrache Publicat în: Ediția nr. 710 din 10 decembrie 2012 Toate Articolele Autorului Mirajul aparițiilor în presa scrisă, unde și-a câștigat numele de scenă „Distrugătorul de biblii” sau o posibilă apariție pe sticla televizorului i-au întunecat mințileGheorghe Lăzău (zis și Mailingher), chiriaș în satul Mădăras la nr. 309, se vrea, cu orice preț, vedetă mass-media, iar până la recunoașterea publică joacă propria scenetă de ev mediu timpuriu. „Măi sataniștilor, ați zis că vă rugați pentru mine, nevrednicul
DISTRUGĂTORUL DE BIBLII SE VREA VEDETĂ de SORIN PETRACHE în ediţia nr. 710 din 10 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351686_a_353015]
-
mai întâi pe obraz, iar imediat pe buze. Băiatul nu mai știa ce să facă! Cocuța i-a umplut din nou paharul și l-a îndemnat să bea. Cei doi aproape că nu văzuseră că era deja seara și se întunecase. Norocul lui Suman era că la grajd nu avea nimic de făcut, căci caii erau la pășune și reveneau numai dimineața. Chiar dacă se întunecase Cocuța nu a aprins lumina din cameră. L-a invitat pe băiat să se așeze mai
COCUŢA de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 716 din 16 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351722_a_353051]
-
a îndemnat să bea. Cei doi aproape că nu văzuseră că era deja seara și se întunecase. Norocul lui Suman era că la grajd nu avea nimic de făcut, căci caii erau la pășune și reveneau numai dimineața. Chiar dacă se întunecase Cocuța nu a aprins lumina din cameră. L-a invitat pe băiat să se așeze mai comod pe o canapea din camera alăturată, unde și-au continuat discuțiile parcă fără importanță. Încet, încet apropierea dintre cei doi era parca mai
COCUŢA de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 716 din 16 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351722_a_353051]
-
din cântecul magic iese lumina și își deschide aripa, zburâd în văzduh, în ochiul tău de astăzi, în ochiul tău de mâine, împovărate stau tăcerile de duh, se-aude primăvara, talanga sună trist, prin munții noștri plini de freamătare, trene întunecate sub raze cad învinse și turmele eterne iau drumul către veac. vin primăveri de vis cu nostalgii pierdute în care ne vedem copii, zburdând pe câmp, sau tineri dați în mugur îndrăgostiți lulea, purtând povara dulce a iubirii, apoi trecuți
ÎN ZÂMBETUL TĂU SE-ARATĂ PRIMĂVARA de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 768 din 06 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351758_a_353087]
-
Părinți subliniază faptul că trebuie evitat proiectarea propriului tău psihism asupra celuilalt. Trebuie să-l înțelegi pe celălalt într-o deplină lepădare de sine, până când ajungi să afli în el chipul lui Dumnezeu. Atunci descoperi cât de mult poate fi întunecat, deformat acest chip de către puterile răului. Atunci poți vedea inima omului ca loc în care binele și răul, Dumnezeu și diavolul, duc o luptă neîncetată. În această luptă trebuie să se intervină nu prin forță exterioară, care nu poate duce
INTERVIU CU Î.P.S. ACAD. PROF. UNIV. DR. IRINEU POPA – ARHIEPISCOPUL CRAIOVEI ŞI MITROPOLITUL OLTENIEI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 654 din 15 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346423_a_347752]
-
mărțișor. Ce psalm înalt, trezirea la viață! Îndatorat, de unde ești, te chem, Să punem în cuvinte dimineață, E primăvară-n suflet și-n poem... ÎNTRE GHIOCEL ȘI CRIZANTEMĂ... Nu e meritul meu Că m-am născut. Tristețea mea adumbrește, Nu întunecă. Aseară Un înger Ți-a fotografiat Surâsul. Mirosea A Primăvară... ȚESĂTOAREA Nu mai țese mama la război, Ea, cea mai vestită dintre toate, Doamne, ce tindee minunate Rostuia, sărmana, pentru noi! Mai presus de nume și de fire! Timpul ei
DE ZIUA TA FEMEIE ! de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 433 din 08 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346583_a_347912]
-
-Fiule, ce s-a întâmplat? întrebă regele. -Atacul... murmură prințul, atacul.... a... început....! Și căzu lat la pământ. Regele fugi la el. -E timpul.... zise Cel Înțelept. După cinci minute, barbarii de la poarta castelului au văzut cum deodată cerul se întunecă și din castel iese o rază verde de lumină. Apoi se auzi o detunătură și o undă de șoc masivă seceră toți barbarii și distruse toată vegetația. Peisajul deveni gri și monoton. La fel se întâmpla în alte două locuri
CASTELE DE FLAVIUS JEBELEAN de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 401 din 05 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346672_a_348001]
-
cerșetori, am scris poezia: Mai sunt cerșetori în lumea asta,/ mai sunt cerșetori în orașul meu!/ Cu trupuri despuiate,/ lipite de asfaltul rece,/ cu mâini întinse,/ cântând Aria cerșetorului ... / Tristă le e cântarea,/ trist e să-i privești cerșind!/ Se-ntunecă strada cu trecători,/ se-ntunecă sufletul meu... Luați acești triști oameni,/ încălziți-le trupurile, sufletele!/ Ce falsă-i fericirea/ cât timp mai sunt cerșetori/ în lumea aceasta,/ cât timp mai sunt cerșetori/ în orașul meu! Referință Bibliografică: Mai sunt cerșetori
MAI SUNT CERŞETORI ÎN LUMEA ASTA! de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 404 din 08 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346708_a_348037]
-
sunt cerșetori în lumea asta,/ mai sunt cerșetori în orașul meu!/ Cu trupuri despuiate,/ lipite de asfaltul rece,/ cu mâini întinse,/ cântând Aria cerșetorului ... / Tristă le e cântarea,/ trist e să-i privești cerșind!/ Se-ntunecă strada cu trecători,/ se-ntunecă sufletul meu... Luați acești triști oameni,/ încălziți-le trupurile, sufletele!/ Ce falsă-i fericirea/ cât timp mai sunt cerșetori/ în lumea aceasta,/ cât timp mai sunt cerșetori/ în orașul meu! Referință Bibliografică: Mai sunt cerșetori în lumea asta! / Vavila Popovici
MAI SUNT CERŞETORI ÎN LUMEA ASTA! de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 404 din 08 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346708_a_348037]
-
sufletele celorlalți, fiindcă el este pur și simplu altfel construit. În schimb, peste noblețea lui caracteristică s-a revărsat, putem spune, cu năvalnicie, de foarte multe ori de-a lungul timpului, aerul sufocant al micimii interioare a unor personagii profund întunecate în spirit și gândire, ca și cum arta de a exista pe acest pământ s-ar rezuma numai la a-ți „desăvârși” cu asiduitate un chip bine încheiat de monstru continuu tăvălit prin noroiul cleios al unui caracter de două parale brechtiene
(PROF.UNIV.DR. ALEXE GHEORGHE) – JOCUL CU CIFRE ÎN AŞTEPTAREA UNUI GODOT DELOC ÎNCHIPUIT... de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 794 din 04 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345545_a_346874]
-
bacovia îi evocă pe decadenți, pe simboliști - familia sa spirituală - mai ales pe Verlaine, adică acea faună mereu beată, târându-și sfârșitul lamentabil al vieții cu care, de altfel, se compară”; 10. „frumosul cuvânt melancolie, lăsat moștenire de Eminescu, se întunecă la el, apare din străfunduri ca o muzică dureroasă și invadează întregul vers”; 11. „ce este acest plumb care dă titlul celei mai bune plachete de versuri a poetului? Acesta este o veritabilă găselniță a lui Bacovia, un „truvai”; 12
DOUĂ LOGODNICE STELARE EMINESCIENE: SVETLANA PALEOLOGU MATTA ŞI LUCIA OLARU NENATI de GEORGICĂ MANOLE în ediţia nr. 794 din 04 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345591_a_346920]
-
prea frumos, fiind invitată apoi la o recepție la palat. A devenit Doamna de Onoare a Reginei Elisabeta, care o prețuia și pentru cunoașterea limbii germane. Ar fi trebuit să aibă un lung turneu în America, dar începutul războiului a întunecat nu doar cerul, dar a zădărnicit toate planurile, mai ales cele culturale, iar viața Veturiei va un alt curs, de multe ori extrem de periculos. De menționat că după căsătoria cu Veturia, Octavian Goga s-a afirmat pregnant pe scena politică
IUBIRILE SCRIITORILOR 2 de MIHAI ŞTIRBU în ediţia nr. 733 din 02 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345704_a_347033]
-
prea frumos, fiind invitată apoi la o recepție la palat. A devenit Doamna de Onoare a Reginei Elisabeta, care o prețuia și pentru cunoașterea limbii germane. Ar fi trebuit să aibă un lung turneu în America, dar începutul războiului a întunecat nu doar cerul, dar a zădărnicit toate planurile, mai ales cele culturale, iar viața Veturiei va un alt curs, de multe ori extrem de periculos. De menționat că după căsătoria cu Veturia, Octavian Goga s-a afirmat pregnant pe scena politică
OCTAVIAN SI VETURIA GOGA de MIHAI ŞTIRBU în ediţia nr. 548 din 01 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345718_a_347047]
-
și atunci vom avea toate acestea ... în imaginație. Ca și acum! -Nu! Atunci ieșim din mormânt și ... ne ducem la cârciumă pentru a bea. Tot discutând pe această temă, cei doi n-au observant că în cameră și afară se întunecase. -Costică! Aprinde lampa! Nu vezi că nu ne mai vedem? -Lasă măi Mărine, mai bine mergem la cârciuma lui Bălosul! Facem economie de fotoghin, cum zic oșenii. -Ce vorbești, Costică!? De unde ști că zic la gaz, așa cum ai zis!? -Păi
VÂRCOLACII, POVESTIRE DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 785 din 23 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352051_a_353380]
-
dincolo? -Vrei să spui că suntem dincolo, veniți de aici... -Nu mai înțeleg! -Lasă că ne dezleagă Bălosul al lui Labă! La cârciumă.” -Măi, dar rău se învârte pământul. -Am observat și eu. A căpătat chiar viteză de când s-a întunecat. - Păi, este la mintea cocoșului...a dispărut soarele.El mai ținea pământul să nu se învârtească prea rău. -Să nu amețească vârcolacii! -Vrei să spui că oamenii! - Păi...care oameni? Doar am stabilit că ne aflăm în lumea vârcolacilor. Tot
VÂRCOLACII, POVESTIRE DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 785 din 23 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352051_a_353380]
-
și atunci vom avea toate acestea ... în imaginație. Ca și acum! -Nu! Atunci ieșim din mormânt și ... ne ducem la cârciumă pentru a bea. Tot discutând pe această temă, cei doi n-au observant că în cameră și afară se întunecase. -Costică! Aprinde lampa! Nu vezi că nu ne mai vedem? -Lasă măi Mărine, mai bine mergem la cârciuma lui Bălosul! Facem economie de fotoghin, cum zic oșenii. -Ce vorbești, Costică!? De unde ști că zic la gaz, așa cum ai zis!? -Păi
VÂRCOLACII, POVESTIRE DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 785 din 23 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352052_a_353381]
-
dincolo? -Vrei să spui că suntem dincolo, veniți de aici... -Nu mai înțeleg! -Lasă că ne dezleagă Bălosul al lui Labă! La cârciumă.” -Măi, dar rău se învârte pământul. -Am observat și eu. A căpătat chiar viteză de când s-a întunecat. - Păi, este la mintea cocoșului...a dispărut soarele.El mai ținea pământul să nu se învârtească prea rău. -Să nu amețească vârcolacii! -Vrei să spui că oamenii! - Păi...care oameni? Doar am stabilit că ne aflăm în lumea vârcolacilor. Tot
VÂRCOLACII, POVESTIRE DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 785 din 23 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352052_a_353381]
-
și insistă să înțeleg că arta s-a născut din inconștiență, însă eu îl combăteam spunându-i că s-a născut din utilitate, necesitate și dorința de comunicare. Văzând că sunt absent, Zasmbaccian a tras brocardurile și totul s-a întunecat.” S-a trezit când șoricelul se urcase pe genunchi chițăind.Era prânzul și îi era foame. Al.Florin ȚENE Referință Bibliografica: Singur, povestire de Al.Florin Țene / Al Florin Țene : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 785, Anul III, 23
SINGUR, POVESTIRE DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 785 din 23 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352050_a_353379]
-
au umplut de întuneric Și orbecăiesc nebune prin al minții cosmos fad; Pete de cerneală vinovate mă privesc isteric: Unde-i călimara-ndoliată? Căprioarele mai caută o cale spre izvoare Dar picioarele se-mpiedică-n hățișurile gri; Căutarea le-o întunecă o teamă, călătoare Pe spinarea timpului complice. Umbrele se-ntind halucinante, mi se prind de suflet, Noaptea-mi înfășoară trupu-n mantia-i de abanos, La prăpastia răbdării îmi opresc nesigur umblet, Către Cer mă-nchin, în așteptare. Vreau ca al
TEMNIŢA CĂLIMĂRII de CURELCIUC BOMBONICA în ediţia nr. 1342 din 03 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/352190_a_353519]
-
zic, uită-te la tine și mă vei recunoaște. Uită-te la mine, îți zic uită-te la mine, și te vei recunoaște așa cum stai în lumina de sine scăldându-te într-o perfectă abluțiune. Pe fruntea mea s-a întunecat orizontul, aura-i neagră nici un sfârc de lumină nu se arată întuneric pe întuneric înghite. Drugi de fier și sârmă ghimpată împrejmuie gândurile prizoniere în spațiul târziu. Fluturi albi se rotesc pe deasupra și din zidul cunoașterii răsare o floare de
(CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 285 din 12 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356247_a_357576]