4,348 matches
-
bateriene nu este edificatoare datorită faptului că la unele bacterii (incluzând și cianobacteriile), peretele celular este acoperit de polizaharidele extracelulare (Phoenix și al., 2002). Biosorbția unor coloranți cu cianobacteria Calothrix sp. tulpina KC97, izolată din ape termale este dependentă de învelișul său aderent la suprafața celulelor. De fapt, microorganismul produce o rețea de polizaharide extracelulare în mai multe moduri structurate (capsule, gel și membrane). Exopolimerii cianobacteriilor au funcțiuni multiple. Polizaharidele extracelulare care acoperă celulele au rol de protecție a propriei celule
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
-
sunt altceva decît modalități de slăbire sau chiar de încetare a forței de individualizare a topicelor împreună cu care constituiau cupluri denominative. Cauzele unor astfel de procese nu diferă întru totul de cele care determină „moartea“ cuvintelor comune. Schimbările petrecute în învelișul sociogeografic al teritoriului afectează într-o măsură importantă haina onomastică a acestuia, toponimia. Cele mai expuse acestei „erodări“ sunt rea litățile sociale și toponimele corelate cu acestea, cum ar fi așezările umane și numele lor, oiconimele. Este revelator faptul că
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
sl. svod. Față de rom. bute, butuc, butaș, but etc. franceza are forma fût însemnând „trunchi de arbore; butoi; (constr.) coloană”, iar germana Fass „butoi”. Româna păstrează miezul lichid în forma poloboc, cu suf. -oc. Cf. sl. rs. polova (pleavă), adică învelișul gol al bobului de cereală, vprus. pelwo „Ib.”. Butoi are o structură asemănătoare cu fr. futaille „vas pentru vin, lichide etc.” (cf. rom. bute), însă cu un sufix augmentativ care amintește de fr. tonneau „recipient de lemn asamblat din doage
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
indoeuropenizare în jumătatea de est a Europei, se înscrie în continuitatea preindoeuropeană euro-afroasiatică a materialului lingvistic. Constituirea limbii este rezultatul necesității de a comunica o idee concentrată în cuvânt sub formă de sens al acestuia. Latura sonoră a cuvântului, adică învelișul sonor al sensului, se structurează fonetic și gramatical și se transmite mecanic în viața colectivă a fiecărei comunități. Sistemele fonetice și gramaticale sunt creații zonale prin cutumă, subordonate în întregime comunicării sensului în colectivitatea respectivă, care poate cuprinde zone mai
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
noastre sursa de inspirație? Prin inovație și diversitatea umpluturilor (omițându-le pe acelea de post, umpluturile pot fi din carne de găină, curcan, rață, gâscă, vițel, porc, vită, miel sau ied, din pește 17, din brânză etc.), dar și a învelișurilor (foi de varză acră sau dulce, frunze de viță, de ștevie, de tei, de hrean, ba chiar și de... leuștean!). Pe vremuri, umpluturile se mai înveleau și în frunze de sfeclă sau de paltin. Sarmalele din pește sunt pomenite de
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
fel de „rulou“ avem de-a face, așa cum este învelit în prapure), dar este foarte probabil ca influența turcă să fi fost precedată de cea romană, căci latinii cunoșteau esicium-ul, o frunză de dafin umplută cu carne. Sarmalele românești cu învelișuri atât de variate puteau fi întâlnite, pe vremuri, și în Grecia, unde se umpleau frunze de limba-mielului (Borrago officinalis). Dacă matca acestui fel de mâncare este mediteraneeană, nu e de mirare că îl găsim și la evrei, sub numele de
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
cele din grupa B, primul descoperitor fiind Christian Ejkman (1858 - 1930) medic fiziolog olandez și deținător al Premiului Nobel (1929). El a observat că porumbeii de Java, mâncând orez decorticat se îmbolnăvesc. Deducția a fost logică: principiul vital este în învelișul boabelor (1897). A. Takaki observase deja (1882) că boala Beri-beri o au și cei care consumă graminee decorticate. Dar cercetătorul japonez n-a avut iluminația lui Ejkman, descoperitorul primei vitamine B. Precizarea o face biologul olandez Gerrit Grijns (1912). Vitamina
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
prin transport anterograd, încărcându-se cu substanță mediatoare. Ajunse în teritoriul presinaptic, are loc fuzionarea și încorporarea unor vezicule în membrana plasmatică a butonului terminal, în vederea eliberării prin exocitoză a conținutului. După exocitarea mediatorului, veziculele sunt acoperite temporar cu un înveliș de clotrină pe care, pierzându-l, intră în ciclul proceselor de umplere și refacere a stocului butonal. Reciclarea veziculelor sinaptice exocitate se realizează fie sub formă de transport retrograd, urmat de preluarea și deplasarea anterogradă a neurotransmițătorului, fie prin simplă
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
din structurile ce încep la nivelul bronhiolei respiratorii. La acest nivel, epiteliul cubic devine turtit și lipsit de cili. Alveolele pulmonare au pereți subțiri, construiți dintr-o rețea de capilare sanguine anastomozate, înglobate într-o rețea de reticulină și un înveliș epitelial format din două tipuri de celule: - pneumocite de tip I (membranoase), celule mici, pavimentoase, în număr redus; - pneumocite de tip II (granulare), celule mari, rotunde sau cuboidale, mult mai numeroase, bogate în corpi denși secretori de surfactant pulmonar antiatelectazic
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
totdeauna ridicole, corupția totdeauna apărată și totdeauna plăcută, iar pudoarea mereu ofensată sau mereu în pericol de a fi violată prin cele mai josnice agresiuni; vreau să spun prin expresiile cele mai nelalocul lor, cărora nu li se dă decât învelișul cel mai subțire." Bossuet denunță mai ales pericolul reprezentării pasiunii dragostei, căci spectatorul, care vede eroi gata de a sacrifica totul pentru obiectul râvnit, va fi îmboldit să acționeze la fel în viața sa personală. Orice elan de dragoste care
Marile teorii ale teatrului by MARIE-CLAUDE HUBERT () [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
o pagină întreagă"47, repulsie care s-a manifestat la Caragiale în ciclul de pastișe parodice după Macedonski (Erato, scapă-mă, Cameleon femeie etc.). De asemenea, schița caragialiană Intelectualii pare hipotextul tabletei Despre scriitori, în care Arghezi a renunțat la învelișul derutant al ironiei, dând frâu liber indignării : Trebuie înjugați la viață demnii scriitori [...] Până ce nu-și vor rupe genunchii, nu-și vor beli fruntea de pământ și piatră [...] ei nu vor putea înțelege, din cafenea și berărie, unde se confundă
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
pe Garibaldi de i-a botezat un copil."35 Dacă personajele au impresia că se înțeleg comunicând, cuvântul anunță totuși, prin transmiterea unor aberații ce rămân neresemnificate, apropiata lui metamorfozare în element decorativ cu efect de somnifer, menținându-și doar învelișul sonor eliberat de orice încărcătură semantică. Cu mult înaintea autorului Cântăreței chele, Caragiale a denunțat uzura expresiilor verbale, convenționalitatea limbajului, capcanele automatismelor redate prin clișee verbale. Mai mult decât Flaubert, considerat un precursor al lui Jarry și Eugen Ionescu pe
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
actului sexual ascunde asemenea întunericului nopții și rușinoasa pățanie a diavolului din povestirea Calul dracului, al cărei comic reiese din discrepanța dintre aparența de fragilitate și epuizare a bătrânei cerșetoare și nebănuita ei "virilitate" care-l vlăguiește pe Prichindel. Sub învelișul incontestabil de onorabil al fantasticului de tip folcloric, textul caragialian dezvăluie o surprinzătoare scenă erotică 82, perfect camuflată prin metafora călătoriei nocturne, echivalenta mult mai subtilă a acrobațiilor din idila lui Stamate. Fragmentul următor este elocvent în acest sens: Baba
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
există și mituri ample, compacte, a căror armonie complexă amintește de o mare orchestrație simfonică, idee subliniată și de către Lévi-Strauss.126 O altă idee pe care o expune Kernbach și care merită întreaga atenție este cea a mitosferei, concepută ca înveliș imaginar al speciei umane, în care aceasta își desfășoară existența precum în celelalte sfere, naturale, ca atmosfera și hidrosfera, și în afara căreia viața sa nu poate fi concepută: "dintr-o retrospectivă analitică stăruitoare a treptelor gândirii cognitive, se poate observa
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
și mai tulburătoare ale existenței sociale"151, afirmă Caillois, respectând aceeași schemă duală individual-social, instituită de tradiția psihanalitică. Investigând sursele gândirii mitice, el distinge mai multe niveluri de determinare a miturilor. Fenomenele naturale ar constitui, în viziunea sa, un prim înveliș al miturilor, un suport cu valoare universală, deși puțin determinat direct, deoarece mitologia nu este o simplă "traducere poetică a fenomenelor atmosferice" (acestea sunt doar cadrul, "o primă condiție a funcției fabulatorii"); însă există și straturi istorice și sociale, poate
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
țâșnește. O zvâcnire minunat de ușoară, de sprintenă, o alunecare atât de mlădioasă, cum nu mai văzuse niciodată în toată viața lui de pădurar și vânător. Nu sare, nu aleargă... pare că nici nu atinge zăpada, pare că plutește pe deasupra învelișului moale... Deodată, îl vede în întregime, foarte clar, nu-i distinge însă mișcările... Zvelt și subțire, și, turnat ca din bronz, zboară departe. Cât l-ar fi dorit, pădurarul, ca trofeu... Ridică arma, ochește, îl vede în cătare clar... clar
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
gândesc, poate nu întîmplător, că învățăm doar ceea ce eram pregătiți să învățăm. ― Unde duc, azi, treptele piramidelor? ar putea întreba Tatle cu vocea lui de bătrân și de copil în același timp. Ce i-aș putea răspunde? Nu mai există învelișul de stuc de odinioară, pictat în culori strălucitoare. Masa enormă de piatră e goală, ca un schelet fabulos. Și, privind-o, ceva din vanitățile noastre se clatină. Dacă șoselele ar fi străjuite de piramide, probabil multe lucruri ar arăta altfel
Caminante by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295603_a_296932]
-
ci de hotărâri strategice pline de cruzime. Într-adevăr, Polemon, regele-poet, avea să fie alungat dincolo de graniță. A scris o epigramă despre el însuși, ascunsă printre paginile Antologiei Palatine: „Privește: țeasta asta a fost cea mai înaltă fortăreață a sufletului, învelișul minții ucise. Ea te invită: bea, bucură-te, încinge-te cu flori. Fiindcă și tu vei fi curând un înveliș gol“. Valerius Asiaticus înălță cupa: — Cât despre principele arab al nabateenilor - toți regii ținutului ăstuia se numesc Harithat, râse el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
epigramă despre el însuși, ascunsă printre paginile Antologiei Palatine: „Privește: țeasta asta a fost cea mai înaltă fortăreață a sufletului, învelișul minții ucise. Ea te invită: bea, bucură-te, încinge-te cu flori. Fiindcă și tu vei fi curând un înveliș gol“. Valerius Asiaticus înălță cupa: — Cât despre principele arab al nabateenilor - toți regii ținutului ăstuia se numesc Harithat, râse el -, va fi de-ajuns să-l împingem tot mai mult spre deșert. E mult loc în deșert. Râseră cu toții. În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
tot atât de puternică, tot atât de liberă ca și mine și În acea clipă aș vrea s-o strivesc, s-o stăpânesc numai eu. (azi) Dimineața, orice trezire Îmi procură o mare dezamăgire. Lumina diurnă mă lovește violent În retină, mă scoate din Învelișul plăcut al Întunericului, Învăluitor lichid amniotic. Nu deschid ochii imediat, ci mai Întâi pândesc printre gene obiectele evanescente ale camerei. Dacă mai păstrează manșonul clarobscur al nopții, am imediat o stare euforică; Întind mâna către foaia albă și Încep să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
probe de pe pielea ei și nu era machiată. - Oricum, păstrează rezultatele. Vom vedea dacă înseamnă ceva. Cooper luă apoi bucata de frânghie, arma crimei, și o așeză pe o masă de porțelan pentru a putea să o studieze. - E un înveliș de frânghie albă peste un miez negru. Ambele sunt împletituri din bumbac, foarte ușoare și subțiri. Din această cauză nu au o grosime prea mare, fiind comparabile ca dimensiuni cu o frânghie dintr-o bucată. - Dar care să fie scopul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
-
cimitirul din aerodromul Lunghua, de parcă o luptă aeriană titanică se desfășura deasupra norilor. Grupuri de negustori chinezi de fier vechi mișunau deja printre avioanele distruse. Cu abilitatea neobosită a chinezilor de a transforma un fel de deșeuri În altul, scoteau Învelișul de metal de pe aripi și recuperau cauciucurile și rezervoarele de benzină. În cîteva zile, acestea aveau să fie vîndute la Shanghai sub formă de panouri pentru acoperiș, cisterne și sandale cu tălpi de cauciuc. Jim nu se putea decide dacă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
aer nu plutea nici un sunet, de parcă furia bombardamentului american gonise orice sunet din regiune pentru mulți ani de acum Încolo. Jim se opri sub coada unui avion Zero. Prin aripile lui creștea trestie de zahăr sălbatică. Loviturile de tun arseseră Învelișul de metal al lonjeroanelor fuselajului, dar nacela ruginită mai avea Încă toată magia acelor aparate pe care le urmărise de la balconul sălii de Întrunire, decolînd de pe pista la a cărei construcție ajutase și el. Jim atinse giruetele cu aripioare ale
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
populeze în numai trei decenii țara noastră, de trei ori mai mult decât azi, și ei toți nu mai aveau să ridice pungile de pe jos, nu mai aveau să înfășoare șireturile și să le păstreze. Fiecare rupe chiar și azi învelișul de staniol de pe ciocolată, aruncă o foaie de celofan mototolită pe trotuar sau în rigolă, lasă să-i cadă mucul țigării oriunde s-ar afla, chiar și cojile de portocale sau șervețelele astea de hârtie pe care le folosește azi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2294_a_3619]
-
aluat, fileul trebuia introdus în cuptor. Și alte indicații, pe care le mai urmez și astăzi. Pe noi, care aveam zilnic dreptul la numai câte un polonic de zeamă lungă de varză sau de arpacaș, el ne sfătuia să crestăm învelișul de slănină al fripturii de porc în lung și-n lat cu un cuțit ascuțit. „No, și atunci iasă o crusta delicios!“ Apoi își oprea privirea pe fiecare dintre noi, pe rând, nu sărea pe nimeni, nici pe mine, și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]