3,158 matches
-
și să aibă un rost în viață. Nu poseda nici o idee despre ce este Ioanide acum, nici măcar nu se interesa, și de fapt nici n-ar fi înțeles, persista deci în ținuta lui condescendentă, ca un învățător informîndu-se de soarta școlarilor săi. În vorbirea sa calmă și bonomă intra o nuanță de comizerație neintenționată, explicabilă prin inocența și prin temperamentul simplist euforic, evident în fața rumenă și mustățile întoarse galic peste buze. - Măi Ioanide, ce mai faci tu, ce mai învîrtești? Așa
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
execuției pe claviatură. Avea grijă totuși să consulte impresia generală, și de era defavorabilă, atunci, brusc, spirala își muta direcția de la septentrion la meridian. Ioanide povesti cu o prefăcută indignare cum îl găsise pe Hergot, care asculta totul ca un școlar cuminte, cu capul în jos, zâmbind cu bunătate. Era un bărbat înalt, puțin cam pletoric, cu fața roză și păr bIond, rar. Cu tot numele nemțesc, era român curat, dintr-o familie răzășească, și bănuia a se trage dintr-un
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
a dibui și dezlega enigme avea acest rezultat că sugera elevilor cu inteligență mai suplă asociații, care la unul din ei, eseist de mare merit, G. Călinescu luă forma unei adevărate filozofii a naturii. În scurt, maestrul era inferior intelectualicește școlarilor pe care îi producea, dar producea totdeodată cei mai buni elevi. El se purta afectuos cu ei, înglobîndu-i moralmente în marea lui familie, îi cita cu onoruri ("fostul și iubitul meu elev cutare, actualmente profesor la..."), se preocupa de starea
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
C 14 Descrierea CIP a Camerei Naționale a Cărții Călinescu, G. Bietul Ioanide: roman/ G. Călinescu; col. iniț. și coord. Anatol și Dan Vidrașcu; conc. gr. col. și coperta/ Vladimir Zmeev. - Ch.: Litera, B.: Litera Int. 2001 (Combinatul Poligrafic). - (Bibl. școlarului, serie nouă, nr. 299). Partea a 2-a. -2001. - 368 ăpî. ISBN 9975-74-382-X. - ISBN 973-8358-27-8 821.135.1.-3 ISBN 9975-74-382-X (c) LITERA INTERNAȚIONAL, 2001 ISBN 973-8358-27-8 (c) LITERA, 2001 XIX .................................................................. 5 XX ................................................................. 21 XXI ................................................................. 53 XXII ................................................................. 85 XXIII ............................................................... 119
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
în ulei reprezentând un cap de bătrân, imitație sau copie proastă, exclamă: - De unde aveți asta? Extrem de interesantă! Cap de bătrînîn manieră Renaștere. Să chemați pe Expertul, piesa asta trebuie să fie autentică. Ai jura că e de Alfredo sau de școlarii lui Alfredo, marele pictor de Renaștere, contemporan cu Leonardo da Vinci. Ioanide spuse aceste cuvinte așa de sumbru, încît Demirgian nu mirosi maliția și confirmă din cap și oral: . - Alfredo, ziceți! Nu-i exclus, și mie mi s-a părut
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
organiza și procesa infomații referitoare la atașament și de a planifica acțiunile viitoare. În etapele următoare, reprezentarea atașamentului de copilul mic devine fundamentul dezvoltării personalității sale. Bazat pe modelele internalizate de reprezentare a atașamentului, copilul mic și, mai târziu, preșcolarul, școlarul, adolescentul și adultul dezvoltă expectanțe despre sine și alții ca fiind dorit sau nedorit, demn de îngrijiri și protecție din partea altora, disponibili sau indisponibili spre a i-o oferi. Modelul internalizat de reprezentare a atașamentului mamă-copil constituie doar o primă
Teorii și metode în asistența socială by Doru Tompea, Oana Lăcrămioara Bădărău, Răzvan Lăzărescu, () [Corola-publishinghouse/Science/1121_a_2629]
-
dezvoltării psihologice * Inventarul dezvoltării copilului * Testul Gesell pentru preșcolari * Scala comportamentului adaptativ Nihira * Scala de maturitate Vineland Testele de inteligență și aptitudini * Scala de inteligență Standford-Binet * Scala de inteligență Wechsler pentru copii (WISC-R) * Scala de inteligență Wechsler pentru preșcolari și școlari (WPPSI) * Scala de aptitudini (britanice) cu 24 subscale (pentru 2, 5 și 17 ani) * Testul de desen Goodenough-Harris (3-10 ani) (Mitrofan I, 2003)77. 5.3. Factorii care interferează patologic cu dezvoltarea psihomotorie normală Acești factori reprezintă posibilitățile lezionale de-
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
chiar zile (apare la copiii epileptici, idioți, psihopați impulsivi, isterici). Copilul rămâne cu amnezie ulterioară. 7) Vagabondajul Ambele forme de fugă pot continua cu vagabondaj. Copilul are conștiința acestei conduite. Copilul se lipsește de locuință, săvârșește unele acte antisociale. La școlarul mic vagabondajul poate fi reacția la pedeapsa nejustă sau datorată insucceselor școlare (evitarea pedepsei). Poate apărea la copiii sensibili, introvertiți ce suportă greu micile privațiuni familiale. B. Tulburări de comportament episodice caracterizate printr-o întrerupere bruscă a modului de viață
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
se referă la acest teren (1970, 1984b, 1989 și 1997), fără să mai socotim numerele speciale ale revistei Actes de la recherche en sciences sociales, creată de el în 1975 împreună cu membrii echipei sale (în 2001, un număr încă trata "Inconștientul școlar"), încât poate să declare "absurdă separația între sociologia educației și sociologia culturii" (1987, p. 52). În concluzie, Bourdieu a trecut de la economia bunurilor simbolice în societățile precapitaliste la noțiunea de capital cultural în societățile capitaliste. Capitalul școlar (sau cultural) este
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
adevărata cauză a mortalității țăranului român este mizeria, provenită din greutățile fiscale și din angajamentele peste măsură oneroase al căror izvor sunt tocmai acele greutăți. {EminescuOpIX 279} În privirea școalei rurale s-au hotărât a se aloca sume pentru premiarea școlarilor sârguincioși, pentru clădirea de locale în comunele fără mijloace, pentru mărirea lefilor învățătorilor plătiți numai de comune și în fine pentru premiarea acelor învățători cari ar fi înscris și promovat mai mulți elevi. Cele două din urmă "încurajări " ni se
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
un sat populat, va înscrie și promova mai mulți elevi decât unul bun într-un sat puțin populat. Un învățător din cei mai buni este de ex. cel din satul mic Gropnița (com. Miseștii, pl. Copoi ). Dar cei 10 - 15 școlari ai acestuia plătesc mai mult decât 100 de școlari răi dintr-alte comune populate cu învățători superficiali. Valoarea unui învățător n-o poate constata decât un pedagog practic și numai la fața locului, în școală și cu copiii instruiți de
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
elevi decât unul bun într-un sat puțin populat. Un învățător din cei mai buni este de ex. cel din satul mic Gropnița (com. Miseștii, pl. Copoi ). Dar cei 10 - 15 școlari ai acestuia plătesc mai mult decât 100 de școlari răi dintr-alte comune populate cu învățători superficiali. Valoarea unui învățător n-o poate constata decât un pedagog practic și numai la fața locului, în școală și cu copiii instruiți de acela. Oricare control formal de altă natură este nesuficient
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
de-o deosebită luare aminte. În privirea instrucției putem susține că în timpul nostru poate sunt puține lucruri despre care să se vorbească, așa de mult și cu atâta interes ca de metoda cea mai priincioasă după care să se deie școlarilor învățătura cuvenită. Cu toții știm astăzi ce însemnează metoda intuitivă, însă la noi sunt foarte puțini care s-o știe aplica bine și încă mai puține sunt școlile în cari acea metodă a devenit familiară și folositoare într-adevăr. Una din
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
și să râdem puțin în cartea asta prea serioasă întorcându-ne pentru o clipă la frumosul roman al socializării juvenile care este Războiul bumbilor, de Louis Pergaud, situat la sfârșitul secolului al XIX-lea în două sate rivale din Franche-Compté. Școlarii din Longeverne și cei din Velran se inițiază energic și aspru în ritualurile războinice ale diferențierii sexuale într-o luptă de proporții epice. E vorba, neîndoielnic, de violență, în sensul cel mai banal de folosire a forței împotriva altor indivizi
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
3,4% 9,5% 33,6% 48,8% 100% Total 3,7% 5,8% 13,3% 38% 38,7% 100% N = 4 413. Dependența este foarte semnificativă. chi2 = 139,79, ddl = 4, 1 p = > 99,99%. Evaluarea generală făcută de școlarii djiboutieni se caracterizează prin adeziunea entuziastă a unei mari majorități la școala lor. Învățătorii sunt considerați "foarte buni" de 51% (față de o treime din elevii francezi). La fel, relațiile între elevi par mai degrabă bune, cu peste 76% opinii favorabile
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
treime din elevii francezi). La fel, relațiile între elevi par mai degrabă bune, cu peste 76% opinii favorabile sau foarte favorabile (în comparație cu 61% în Franța). Sentimentul că violența există în școala lor este afirmat de o fracțiune deloc neglijabilă din școlarii djiboutieni, dar această fracțiune este mai mică decât în Franța, iar proporția elevilor care consideră că violența lipsește complet este mult mai mare, cum arată tabelul 20. Tabelul 20. Violența percepută în școala lor de elevii djiboutieni și francezi Violență
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
o puternică vizibilitate. 40 Pentru americani, extensia conceptului de delinquency la acest tip de nerespectări ale ordinii este extrem de comună (cf. Gottfredson, 2001). 41 Folosim, ca principale variabile: profesii și categorii socio-profesionale ale părinților, rata șomajului, numărul elevilor străini, retardul școlar (după calculul Indicelui de precaritate școlară, cf. Debarbieux 1996 și Rondeau-Trancart, 1995). * Pentru elevii non-francofoni (n.trad.). 42 Cf. site-ul www.dare.com de unde traducem. 43 În prezent, patruzeci și patru de țări au adoptat programul, din Brazilia până în
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
lui însuși, prețuirea de sine a acestuia și, astfel, acesta poate să se manifeste în concordanță cu predicția făcută de profesor și de eticheta atașată de acesta. Acest proces al predicției că ceva se va întâmpla ca urmare a acțiunii școlarilor în concordanță cu modul în care profesorii se așteaptă ca aceștia să se manifeste, adică în acord cu eticheta pe care aceștia le-au pus-o, este cunoscută ca profeția realizării sinelui (tabelul 10.2). Tabelul 10.2. PROFEȚIA REALIZĂRII
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
s-au organizat laboratoare, cabinete pe discipline în clase, s-a dotat biblioteca școlară cu cărți provenite din donații și de la inspectoratul școlar, s-au amenajat un teren de sport și un miniparc dendrologic pentru elevi. Sprijinit inițial de inspectorii școlarii, s- au organizat cercuri pedagogice,schimburi de experiență, dezbateri pe anumite teme, expoziții cu lucrări ale elevilor și cercuri școlare. Aceste activități au situat școala Tarnița printre cele mai bune din zonă și chiar din județ. Prestigiul profesional și moral
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
și determina performanțele femeilor angajate. Reunite sub umbrela „politicilor de reconciliere a muncii, familiei și vieții private”, acestea acoperă o gamă largă de politici publice și inițiative private, începând cu asigurarea facilităților de îngrijire a copiilor preșcolari (creșe, grădinițe) și școlari (programe de tipul after-school sau școli cu program prelungit), în unele cazuri prin intermediul facilităților fiscale adresate părinților sau familiei (reduceri de taxe aplicate tinerelor familii, alocații pentru creșterea copilului etc.), a concediilor paternale și maternale, dar și cu prevederi menite
Gen și interese politice by Oana Băluță, Alina Dragolea, Alice Iancu () [Corola-publishinghouse/Science/1990_a_3315]
-
o expirație bruscă și zgomotoasă. Apare În diferite boli ale aparatului respirator (bronșită) sau este un reflex În boli cardiace și tumori intestinale. TUSE CONVULSIVĂ: boală infecțioasă, contagioasă, produsă de un microb care se manifestă În special la preșcolari și școlari. ULCERAȚIE: pierderea de substanță la nivelul pielii sau al mucoaselor, datorită acțiunii unor factori inflamatorii sau a unor tulburări trofice. ULCER GASTRIC: boală a stomacului, caracterizată prin apariția pe mucoasă a unei ulcerații, de obicei rotunde, cu margini regulate. Produce
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
mai, 1974 este și membru al Academiei Universale Gugliemo Marconi, Scienze - Lettere din Roma, plus posedă în același an atestatul de merit ca membru al Centrului Cultural artistic din Milano. Membru al Uniunii Scriitorilor din România o fi Constantin Clisu? * Școlarii tutoveni Școlarii tutoveni, revistă școlară de nivel județean. Are cinci numere scoase între decembrie 1938 și aprilie 1939. Este scrisă, desenată și susținută de școlarii din județul Tutova. Avea ca instructori și îndrumători pe Ion Chișcă, Ion Taraze și Petre
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
este și membru al Academiei Universale Gugliemo Marconi, Scienze - Lettere din Roma, plus posedă în același an atestatul de merit ca membru al Centrului Cultural artistic din Milano. Membru al Uniunii Scriitorilor din România o fi Constantin Clisu? * Școlarii tutoveni Școlarii tutoveni, revistă școlară de nivel județean. Are cinci numere scoase între decembrie 1938 și aprilie 1939. Este scrisă, desenată și susținută de școlarii din județul Tutova. Avea ca instructori și îndrumători pe Ion Chișcă, Ion Taraze și Petre Todicescu. 196
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Centrului Cultural artistic din Milano. Membru al Uniunii Scriitorilor din România o fi Constantin Clisu? * Școlarii tutoveni Școlarii tutoveni, revistă școlară de nivel județean. Are cinci numere scoase între decembrie 1938 și aprilie 1939. Este scrisă, desenată și susținută de școlarii din județul Tutova. Avea ca instructori și îndrumători pe Ion Chișcă, Ion Taraze și Petre Todicescu. 196 Revista este de o bogată preocupare literară, cu compuneri, versuri, proză, desene, jocuri, ghicitori, informații, năzbâtii, șarade. Aici debutează cu succes Ion Hobana
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
presei școlare românești de Tudor Opriș, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1977) Dar iată ce scria Ion Hobana despre “Debuturi bârlădene” în revista “Academia Bârlădeană”p.13: „Sunt patruzeci de ani de când îmi vedeam pentru prima oară numele tipărit în Școlarii tutoveni. „Revistă scrisă, desenată și susținută de școlarii din județul Tutova". Cum se întâmplă de obicei, debutam cu o poezie, Porecla. Reproduc ultima dintre cele șase strofe: „Nas-chiper" îmi zice / Și-i adevărat,/ Recunosc aice:/ îs cam piperat”. Filonul satiric
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]